Un studiu controversat. Aderarea Romaniei la Schengen si R. Moldova

Un studiu controversat. Aderarea Romaniei la Schengen si R. Moldova

Romania Moldova Schengen - expert-grup.orgUnul din cele mai fierbinţi subiecte situate la ordinea de zi a României, dar şi a Republicii Moldova, este aderarea României la spaţiul Schengen. În cadrul Comisiei Politică Externă și Integrare Europeană a Parlamentului R. Moldova, a avut loc prezentarea publică a studiului “Impactul aderării viitoare a României la zona Schengen asupra Republicii Moldova”, realizat de Centrul Analitic Independent EXPERT-GRUP, în cadrul Programului comun al Consiliului Europei şi al Uniunii Europene privind susţinerea democraţiei în Republica Moldova. Co0ncluziile acestui studiu au fost contestate de reprezentanţii Partidului Liberal. Aderarea României la Spaţiul Schengen este următoarea etapă prin care trebuie sa treacă această ţară după aderarea la Uniunea Europeană în ianuarie 2007, iar consecinţele acestei adeziuni ar putea avea efecte multiple pentru Republica Moldova. Denis Cenuşă, expert independent, a prezentat studiul din perspectiva a trei aspecte: politic, economic şi social. Au fost punctate subiecte care stârnesc curiozitatea majorităţii populaţiei din Moldova. Cât de accesibile vor deveni vizele Schengen pentru cetăţenii moldoveni? Care vor fi costurile suportate de Moldova în cazul acestei adeziuni? Aderarea ar putea diminua interesul moldovenilor fata de Romania? Astfel, potrivit autorilor, aderarea României la Zona Schengen ar putea conduce la amplificarea sentimentelor eurosceptice în societatea din Republica Moldova, dar şi la resuscitarea unor sentimente antiromâneşti. Potrivit studiului, unele partide politice din Republica Moldova ar putea utiliza noile cerinţe pentru obţinerea vizelor pentru a alimenta sentimentele antiromâneşti. În acelaşi timp, aderarea României la Schengen ar putea conduce la creşterea numărului de solicitanţi pentru redobândirea cetăţeniei române.

Indoielile Anei Guţu

Înăsprirea condiţiilor de eliberare a vizelor ar putea redirecţiona şi fluxurile turistice spre zone cu regimuri de vize mai permisive, constată studiul. În acelaşi timp, autorii au accentuat şi unele efecte pozitive pentru cetăţenii moldoveni. Printre acestea ar fi accesibilitatea vizelor Schengen, după ce acestea vor putea fi eliberate şi de consulatele româneşti, dar şi efecte economice pozitive, în special pentru companiile care fac afaceri în Uniunea Europeană şi pentru firmele de transport. Deputatul liberal Ana Guţu a pus la îndoială veridicitatea concluziilor, menţionând că autorii au prezentat argumente irelevante. Potrivit ei, cetăţenii moldoveni vor avea doar de câştigat în urma extinderii zonei Schengen spre România şi Bulgaria, deoarece vor primi vize de la consulatele româneşti care vor fi valabile pentru tot spaţiul Uniunii Europene. În acelaşi timp, preşedintele comisiei pentru politică externă şi integrare europeană, Igor Corman a declarat că este necesar ca Republica Moldova să amplifice negocierile cu UE şi reformele interne pentru a obţine regimul liberalizat de vize, ceea ce va reduce din efectele negative pentru cetăţeni pe care le-ar putea avea aderarea României la Schengen.

Share our work
Proiect de lege la Chisinau. Amenzi pentru nerespectarea limbii române

Proiect de lege la Chisinau. Amenzi pentru nerespectarea limbii române

limba romanaDeputaţii liberali Ana Guţu şi Valeriu Munteanu propun printr-o iniţiativă legislativă modificarea Codului Contravenţional prin introducerea unei sancţiuni pentru nerespectarea legislaţiei lingvistice în materialele publicitare. Prezentarea, producerea sau difuzarea publicităţii care nu întruneşte condiţiile prevăzute de legislaţia lingvistică urmează a fi sancţionată cu amendă de la 20 la 150 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice sau cu amendă de la 300 la 500 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice. Legislaţia din domeniul publicităţii şi legislaţia lingvistică stabilesc cadrul legal pentru prezentarea, producerea şi difuzarea publicităţii. Legea cu privire la publicitate prevede ca publicitatea să fie difuzată în limba română, iar, la dorinţa furnizorului de publicitate, şi în alte limbi în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, cu Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte. În acelaşi timp, Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova stipulează că „textele afişelor, anunţurilor publice, textele de publicitate şi alte texte de informare vizuală se scriu în limba de stat şi, în caz de necesitate, se traduc în limba rusă, iar în localităţile respective — în limba de stat, precum şi în limba găgăuză sau în cea rusă”, iar „corpul caracterelor din textele scrise în limba de stat nu trebuie să fie mai mic decât cel al caracterelor din textele scrise în alte limbi”.

Limba rusă domină limba română

Potrivit autorilor, aceste norme sunt deseori ignorate în lipsa unor sancţiuni legale, iar localităţile din Republica Moldova sunt împânzite de mii de panouri publicitare, anunţuri, avize, afişaj, denumiri de firme, magazine, baruri, cafenele, restaurante, etichete, meniuri etc., scrise doar în limba rusă, astfel încălcându-se în mod grosolan dreptul la informare a majorităţii, vorbitori de limbă română. „Trebuie să constatăm, cu regret, că deşi majoritari, vorbitorii de limbă română sunt deseori supuşi discriminării prin afişajul informaţional necorespunzător, care încalcă, printre altele, şi dreptul la informare a acestor cetăţeni. Or, dominarea limbii ruse în detrimentul limbii de stat creează un dezechilibru lingvistic, acesta fiind determinat inclusiv de lipsa de consecinţe defavorabile prevăzute de legislaţie pentru cei care nu respectă dispoziţiile legale”, se precizează în nota informativă a iniţiativei legislative.

Share our work