700 de militari romani si americani la Summer Storm 2012

700 de militari romani si americani la Summer Storm 2012

Peste 700 de militari români şi americani vor participa la exerciţiul Summer Storm 2012, în perioada 09-14 august, în poligonul de la Capul Midia şi în raioane maritime din apropierea coastei româneşti.
Instruirea în comun a militarilor va cuprinde activităţi de planificare şi executare a unei operaţii de debarcare la Capul Midia, activităţi de recunoaştere şi securizare a plajei, patrulare, trageri de infanterie, evacuare non-combatanţi, instruire pentru luptă urbană şi operaţiuni de cercetare prin luptă.
Pe 14 august, începând cu ora 11.30, în poligonul de la Capul Midia va avea loc un exerciţiu demonstrativ în cadrul Media Day. Exerciţiul este unul specific de desant trupe de pe nava USS FORT McHENRY în scopul ocupării unui cap de pod la litoral şi recuperare a unor VIP-uri reţinute la mal.
Forţele Navale Române participă la acest exerciţiu cu două plutoane ale Infanteriei Marine, un dragor maritim, o vedetă maritimă de intervenţie cu scafandri şi un elicopter IAR Puma Naval. Forţele Aeriene Române vor acţiona cu două MiG 21şi un elicopter IAR 330L pentru evacuare medicală, iar din partea Forţelor Terestre Române participă o echipă de coordonare a traficului aerian şi un pluton de cercetare.
Nava militară americană va sosi în apele teritoriale româneşti pe data de 9 august pentru a participa la acest exerciţiu, apoi va fi prezentă la activităţile prilejuite de sărbătorirea Zilei Marinei Române. Pe data de 15 august, nava va intra în portul Constanţa.

Share our work
Masacru in Afganistan: Un militar american a ucis 16 civili

Masacru in Afganistan: Un militar american a ucis 16 civili

Şaisprezece civili afgani, între care copii, femei şi bătrâni, au fost masacraţi de un militar american, care a ieşit din baza sa militară duminică dimineaţă în provincia Kandahar, un bastion al talibanilor din sudul Afganistanului.
Un soldat a intrat „în domiciliile unor oameni obişnuiţi”, omorând „16 civili, între care nouă copii şi trei femei”, a afirmat preşedintele afgan, Hamid Karzai, într-un comunicat. Unsprezece persoane au fost masacrate într-o casă, patru într-o altă casă şi una într-o a treia locuinţă, aflate în două sate diferite. Unele cadavre au fost arse parţial, inclusiv cele ale unor „copii de doi sau trei ani”.
Preşedintele american Barack Obama i-a transmis duminică omologului său afgan Hamid Karzai „consternarea” sa şi „durerea” sa, în timpul unei convorbiri telefonice. Barack Obama a „transmis condoleanţele sale poporului din Afganistan şi a subliniat angajamentul administraţiei sale în vederea stabilirii faptelor cât mai curând posibil şi a face să dea socoteală orice persoană implicată” în incident, a adăugat preşedinţia americană.

Anchetă completă

Anterior, liderul de la Casa Albă a vorbit, într-un comunicat, despre această dramă ca despre un eveniment „tragic şi consternant”. În ceea ce-l priveşte, de la Kabul, preşedintele afgan a condamnat masacrul, pe care l-a catalogat ca fiind „de neiertat”.
La rândul său, ministrul american al apărării Leon Panetta l-a asigurat duminică pe preşedintele afgan Hamid Karzai că o „anchetă completă” este în curs în vederea stabilirii circumstanţelor masacrării civililor.”Un suspect se află în detenţie şi l-am asigurat pe preşedintele Karzai că îi vom aduce pe cei responsabili în faţa justiţiei”, a declarat Panetta. Totodată, şeful de la Pentagon a subliniat că este „şocat şi întristat de faptul că un soldat american, acţionând în afara controlului superiorilor ierarhici”, a fost implicat în acest incident.
„Nu vom economisi niciun efort pentru a stabili faptele cât mai rapid posibil şi vom face în aşa fel încât orice persoană implicată în acest act de violenţă să dea socoteală în cadrul legii”, a subliniat Panetta, întârind declaraţii făcute anterior de generalul John Allen, comandantul forţelor NATO din Afganistan. „Cu toate că suntem în doliu, alături de poporul afgan, suntem ferm hotărâţi să continuăm să colaborăm cu partenerii noştri afgani pentru a ne îndeplini misiunea şi a ne atinge obiectivele”, a conchis înaltul oficial american.

Share our work
Medvedev ordona armatei sa fie gata de distrugerea scutului american antiracheta

Medvedev ordona armatei sa fie gata de distrugerea scutului american antiracheta

1.rachete rusestiPreşedintele rus, Dmitri Medvedev, ameninţă că Rusia ar putea instala sisteme de rachete nucleare Iskander în enclava Kaliningrad, dacă Statele Unite vor continua să aplice fără concesii planul scutului antirachetă din Europa. Rachetele balistice strategice, care intră în dotarea trupelor ruseşti de rachete cu destinaţie strategică şi Forţelor Navale, vor fi înzestrate cu complexe de străpungere a scutului american antirachetă şi noi blocuri de luptă de înaltă eficienţă, a declarat preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev. Medvedev a menţionat că „dacă, alte măsuri nu vor fi suficiente, Federaţia va amplasa în vestul şi sudul ţării sisteme de luptă moderne, care să asigure distrugerea componentei europene a scutului antirachetă american. Unul dintre aceşti paşi va fi instalarea complexului de rachete „Iskander” într-o zonă specială din Kaliningrad”. Medvedev a dat însărcinarea să se intensifice acoperirea obiectivelor forţelor nucleare strategice în cadrul creării sistemului de apărare aeriano-cosmică. Vorbind despre scutul antirachetă european, Medvedev a declarat că Rusia „nu va fi de acord să participe la un program care, peste 6-8 ani, este capabil să slăbească potenţialul de descurajare militară. Acest program a luat startul, iar realizarea sa are loc într-un ritm tot mai rapid: în Polonia, România, Turcia şi Spania”. Rusia va renunţa să participe la Tratatul START dacă SUA vor continua să construiască scutul antirachetă în Europa, a declarat preşedintele rus, Dmitri Medvedev, în mesajul său televizat adresat cetăţenilor ruşi. Însă, potrivit acestuia, Moscova şi Washington au încă timp să ajungă la o înţelegere în privinţa scutului antirachetă şi să se înţeleagă, în cazul în care se va ţine cont de interesele securităţii ruse. „Rusia are voinţă politică pentru atingerea înţelegerilor necesare, care pot deschide o pagină principial nouă în relaţiile noastre cu SUA şi NATO”, a adăugat el. Medvedev a subliniat că Rusia este dispusă să poarte un dialog cu SUA vizavi de apărarea antirachetă, însă doar în condiţiile creării unei baze juridice clare şi a unor obligaţii juridice: „Noi nu închidem uşa nici pentru continuarea dialogului cu SUA şi Alianţa Nord-Atlantică în problemele scutului antirachetă, nici pentru cooperarea în sfera dată”.

Share our work
Cum vrea Rusia sa schimbe scutul antiracheta

Cum vrea Rusia sa schimbe scutul antiracheta

racheteleÎn timp ce la Chişinau se fac jocuri murdare de schimbare a rezultatului alegerilor în favoarea comuniştilor sprijiniţi de Moscova, Federaţia Rusă vrea să prezinte o variantă proprie de reconfigurare a scutului antirachetă în Europa, pe care va încerca să o promoveze săptămâna aceasta. Deşi nu se cunosc prea multe detalii, proiectul propus de Rusia implică restricţii care vor fi cel mai probabil respinse de Washington, scrie presa rusă. Varianta Moscovei prevede reducerea numărului de rachete şi instalarea acestora în locuri care ar fi inaccesibile rachetelor balistice ruseşti. În plus, planul rusesc prevede şi restricţii de viteză a rachetelor care vor fi incluse în sistemul antibalistic preconizat în Europa, scrie Moldpres. În ciuda scepticismului exprimat de comunitatea experţilor militari, preşedintele rus Dmitri Medvedev mai crede că există o şansă de a se ajunge la un acord cu SUA şi statele occidentale în această privinţă. Vineri, preşedintele rus i-a dat ordine clare în acest sens reprezentantului permanent al Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, dându-i mână liberă pentru discuţii directe cu liderii ţărilor occidentale, relatează Kommersant. Rogozin ar urma să efectueze în iunie vizite în Franţa, Marea Britanie, iar în luna iulie să se deplaseze în SUA pentru a discuta cu privire la implementarea scutului antibalistic american în Europa. Ulterior, el va călători în acelaşi scop şi în Italia, Olanda şi Turcia. La rândul său, ministrul rus al apărării Anatoli Serdiukov va încerca – în cadrul Consiliului Rusia-NATO, prevăzut pentru miercuri la Bruxelles, la nivel de şefi ai instituţiilor de apărare – să justifice necesitatea adoptării de către Vest a proiectului rusesc privind apărarea antirachetă în Europa.

Abandonare imediata a proiectului?

Konstantin Kosacev a cerut marţea trecută Statelor Unite să “abandoneze imediat” proiectul de scut antirachetă din Europa de Est, pe motiv că “subminează” consolidarea încrederii între Moscova şi Washington, precum şi între Rusia şi NATO. “Este necesar să fie abandonat imediat proiectul de creare pe viitor a unor sisteme de apărare antirachetă” americane în Europa, a declarat preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Camera inferioară a Parlamentului rus, Konstantin Kosacev, citat de aenţia Itar-Tass. “Aceste sisteme nu ameninţă Rusia, pentru că sunt concepute pentru a face faţă armelor specifice, rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune, pe care Rusia nu le posedă”, a explicat Kosacev, potrivit Mediafax. “Dar unele iniţiative ca acestea subminează procesul de consolidare a încrederii între Rusia şi Statele Unite şi între Rusia şi NATO”, a adăugat el. Statele Unite şi Varşovia au semnat în iulie 2010 un protocol care concretizează acordul Poloniei de a găzdui o componentă a viitorului scut antirachetă american din Europa, care nemulţumeşte Moscova. O nouă etapă a fost atinsă la 3 mai, cu semnarea unui acord între Statele Unite şi România, pentru desfăşurarea unor elemente ale viitorului scut antirachetă în această ţară. Moscova, care cere ca Washingtonul să o implice în acest proiect, a solicitat cel puţin garanţii potrivit cărora aceste instalaţii nu constituie o ameninţare pentru potenţialul său de disuasiune nucleară. Statele Unite au anulat în septembrie 2009 un prim proiect de scut antirachetă, pus la punct de administraţia George W. Bush, care a generat nemulţumirea Rusiei, şi au anunţat o nouă versiune, mai puţin controversată, dar numeroase dezacorduri continuă să existe. Ca metoda de contramasura la instalarea in Romania a scutului american in apropierea braului de securitate al Rusiei, Moscova intentioneaza sa amplaseze pe teritoriul belarus sisteme de racheta de tip S-400, sustine secretarul de Stat al Uniunii Rusia-Belarus, Pavel Borodin, citat de Russia Today. Decizia de furnizare a unor sisteme antiaeriene S-400 Belarusului deja a fost luata, a precizat Pavel Borodin. “Sistemele vor fi amplasate in Rusia si Belarus. Avem un teritoriu comun, nu avem frontiere”, explica Borodin, prezent la un targ de tehnologie militara organizat la Minsk. Rusia a criticat dur decizia Statelor Unite de amplasare a unor elemente antiracheta in Romania si un plan pentru montarea de instalatii similare in Polonia, considerand ca scutul american antiracheta reprezinta o amenintare pentru interesele ruse. Moscova a amenintat chiar ca ar putea sa se retraga din noul Tratat START, care prevede limitarea capacitatilor strategice. Sistemele antiaeriene ruse S-400 (SA-21 Growler, conform terminologiei NATO) pot intercepta si distruge avioane militare, rachete de croaziera si rachete balistice. Presedintii rus si american, Dmitri Medvedev si Barack Obama vor discuta despre scutul antiracheta si aderarea Rusiei la Organizatia Mondiala a Comertului (OMC) in cadrul summitului G8 de la Deauville, a anuntat marti consilierul presedintelui rus, Arkadi Dvorkovici.

Share our work
Scutul american de la Deveselu: Rusia ameninta SUA cu iesirea din START

Scutul american de la Deveselu: Rusia ameninta SUA cu iesirea din START

romania antiracheta (rian.ru)Moscova isi rezerva dreptul de a se retrage din Tratatul START daca Washingtonul nu va oferi garantii ca elementele europene ale scutului antiracheta nu sunt indreptate impotriva Rusiei, a avertizat recent adjunctul ministrului rus de Externe, Serghei Riabkov. „Suntem dezamagiti de reactia Washingtonului, este o reactie negativa”, a subliniat oficialul rus, citat de presa de la Moscova. „Americanii insista asupra lansarii cooperarii practice fara preconditii”, a explicat Riabkov, subliniind ca Rusia „nu poate initia cooperarea pe proiecte specifice in lipsa unor garantii legale ca viitorul sistem nu va fi indreptat asupra intereselor sale in materie de securitate”. „Noul tratat START ar putea deveni ostatic al abordarii americane. Mobilizarea calitativa si cantitativa de armament pentru scutul american antiracheta, care va pune in pericol capacitatile nucleare strategice ruse, pot fi considerate un eveniment exceptional conform Articolului 14 al Tratatului, iar Rusia are dreptul sa se retraga din el”, a subliniat Riabkov. „Aceasta ar putea fi o circumstanta exceptionala mentionata in Articolul 14 al noului Tratat START, iar Rusia va trebui sa ia masurile corespunzatoare pentru restabilirea balantei de putere”, a subliniat Riabkov. Rusia este dezamagita de refuzul Washingtonului de a oferi garantii legale privind faptul ca scutul implementat in Europa nu este indreptat impotriva sa – a mai subliniat diplomatul rus. Ministrul rus al Apararii anuntase anterior ca expertii sai elaboreaza in prezent un plan de actiuni de raspuns in cazul instalarii elementelor sistemului american antibalistic in apropierea granitelor Federatiei Ruse. Seful diplomatiei ruse Serghei Lavrov recunoscuse vineri, la Astana, in Kazahstan, ca negocierile cu SUA privind desfasurarea scutului lor antiracheta in Europa “decurg anevoios”. De asemenea, ministerul rus al apararii elaboreaza un plan de actiune in cazul desfasurarii sistemului american antiracheta in apropiere de granitele Rusiei, a declarat, vineri, viceministrul rus al apararii, Anatoli Antonov. Fara a oferi detalii, el a subliniat ca nu este vorba doar de discutii, ci „de lucrari serioase, deoarece ministerul trebuie sa ia in calcul orice evolutie posibila a situatiei, inclusiv cea mai nefavorabila: in cazul in care pozitia Rusiei, la negocierille cu NATO, nu va fi auzita si, la granitele ruse, va fi desfasurat un potential militar ce poate ameninta securitatea sa nationala”. Anatoli Antonov a comparat negocierile Rusia-NATO, pe problematica antiracheta, cu o hartie de turnesol, ce va arata disponibilitatea tarilor Aliantei si, in primul rand a SUA, pentru o cooperare egala si bazata pe respect reciproc cu Rusia, care nu are nevoie de acorduri calitativ inferioare Tratatului START. Oficialul militar rus a declarat ca nu vor exista compromisuri pe seama securitatii nationale a Rusiei. Sosit vineri dimineata la Astana, in Kazahstan, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat ca negocierile cu SUA, pe problema scutului antiracheta, merg greu, adaugand ca joi, la Summitul Arctic, din Groenlanda, a discutat aceasta problema cu secretarul de stat american Hillary Cliton, care i-a promis ca, din partea ei, va lua masuri. Presedintele roman Traian Basescu a anuntat la inceputul lunii mai ca Romania a ajuns la un acord cu SUA privind desfasurarea pe teritoriul romanesc a unor interceptori in cadrul sistemului american antibalistic. Baza de rachete de interceptare urmeaza sa fie instalata pe locul fostei baze din localitatea Deveselu, judetul Olt, in apropiere de Bulgaria. In timpul reuniunii Consiliului NATO-Rusia, din 2010, Rusia si SUA au convenit sa coopereze in cadrul creearii unui sistem de aparare antiracheta in Europa, insa Moscova doreste ca NATO sa ofere garantii care sa ateste ca viitorul sistem nu va ameninta potentialul strategic al Rusiei.

Share our work