Moscova ameninta din nou scutul antiracheta american
Forţele Armate ale Rusiei au început să îndeplinească măsurile cu caracter tehnico-militar drept răspuns la amplasarea scutului antirachetă al SUA în Europa, a informat şeful Marelui Stat Major al Forţelor Armate ale Rusiei generalul Nikolai Makarov. Măsurile despre care a vorbit preşedintele Dmitri Medvedev, „încep să fie realizate. Mai mult, noi suntem dispuşi să reacţionăm adecvat la viitoarea evoluţie a situaţiei legate de scutul antirachetă din Europa”, a declarat Makarov în timpul întâlnirii de la Moscova cu ataşaţii militari străini. Totodată, el a declarat că Rusia nu are nevoie de o cursă a înarmărilor, însă ea este împinsă spre aşa ceva.
Trupele Districtului Militar de Sud au primit în 2011 câteva sute de unităţi de tehnică blindată nouă, complexe de rachete şi sisteme de comunicaţie, a declarat colonelul Igor Gorbul, şeful Serviciului de Presă al Districtului Militar de Sud. Divizia de coastă a flotilei de la Marea Caspică a primit un complex de rachete „Bal-E”. Şase brigăzi din regiunea nord-caucaziană au primit tancuri de luptă T-90 şi T-72BM, maşini de infanterie BMP-3 şi transportoare blindate BTR-82A.
În dotarea militarilor au intrat şi peste 200 de complexe de comunicaţie bazate pe vehicule cu roţi şi pe şenile, de asemenea, în jur de două mii de sisteme de comunicaţii mobile, peste 230 de obuziere autopropulsate „Msta-S”, „Akaţia”, „Gvozdika”, rachete antitancuri şi aruncătoare de mine. De asemenea au intrat în dotare noi aruncătoare de flăcări reactive „Şmel”, „Priz” şi aruncătoare de flăcări silenţioase „Varna”. Aviaţia ţinuturilor Krasnodar şi Stavropol a primit 12 avioane de vânătoare Su-30M2 şi Su-27SM3, în jur de 20 de elicoptere noi „Vânătorul de noapte” şi elicoptere de transport modernizate Mi-8AMTSH.
Cresc exporturile de armament
Exporturile de armament în 2011 pe linia Rosoboronexport vor depăşi cu 1 miliard de dolari indicii de anul trecut, însumând 9,7 miliarde de dolari, a estimat miercuri directorul adjunct al monopolului Viktor Komardin. „Cifra exporturilor va fi mai mare cu aproximativ un miliard faţă de 2010”, a spus el, indicând că Rosoboronexport a încheiat anul trecut contracte în valoare de 9,5 miliarde de dolari.
„Anul acesta am semnat mai multe”, a adăugat înaltul responsabil rus, menţionând că portofoliul de comenzi al companiei se ridică în prezent la 36 miliarde de dolari. Komardin a mai spus că Rosoboronexport semnează anual în jur de 1500 de contracte privind vânzări de arme, tehnologie şi echipamente.
„Asia de Sud-Est este o piaţă foarte importantă pentru noi, deoarece reprezintă o parte semnificativă în vânzarile totale ale Rosoboronexport. Ne propunem să extindem cooperarea noastră cu ţările din această regiune”, a declarat directorul adjunct al companiei.
Liderul libian, Muammar Gaddafi, a ameninţat că va duce „bătălia în Europa” dacă „NATO nu va pune capăt campaniei sale militare în Libia. „Poporul libian este capabil să ducă într-o zi bătălia în Mediterana şi în Europa”, a declarat colonelul Gaddafi într-o alocuţiune difuzată prin portavoce pentru miile de susţinători reuniţi în piaţa Verde din Tripoli, transmite Mediafax. „Ar putea să vă atace locuinţele, birourile şi familiile, care ar deveni ţinte militare legitime pentru că aţi transformat birourile noastre, cartierele noastre generale, casele şi copiii noştri în ţinte militare pe care le consideraţi legitime”, a adăugat el, adresându-se liderilor europeni. „Dacă vom decide acest lucru, vom fi capabili să pătrundem pe străzile Europei ca lăcustele sau albinele. Vă sfătuim, deci, să vă retrageţi înainte de a suferi o catastrofă”, a mai spus Gaddafi..De asemenea, Uniunea Africană (UA) a decis vineri în cadrul unui summit la Malabo, capitala statului Guineea Ecuatorială, că membrii săi nu vor executa mandatul internaţional de arestare emis de Curtea Penală Internaţională (CPI) împotriva liderului libian Muammar Gaddafi. Conform rezoluţiei adoptate vineri, UA ‘decide că statele membre nu vor coopera la executarea mandatului de arestare’ împotriva colonelului Gaddafi şi cere Consiliului de Securitate ‘să aplice dispoziţiile în vederea anulării procesului de la CPI privind Libia’. UE se declară ‘îngrijorată de maniera în care procurorul Curţii Penale Internaţionale administrează situaţia din Libia, caz care a fost deferit CPI de către Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite’. În plus, UA ‘notează că mandatul de arestare (…) complică serios eforturile menite a găsi o soluţie politică negociată pentru criza din Libia şi a trata chestiunile de impunitate şi reconciliere într-un mod care să ţină cont de interesul reciproc al părţilor implicate’. CPI a emis mandate de arestare pentru crime împotriva umanităţii comise începând cu 15 februarie pe numele lui Muammar Gaddafi, al fiului său Deif a-Islam şi al şefului serviciului de informaţii secrete, Abdallah Al-Senoussi.
Ucraina va desfăşura manevre militare de anvergură la frontiera cu Moldova, pentru a determina Chişinăul să predea sectorul de lângă satul Palanca, scrie publicaţia ucraineană „Argumentî Nedeli”. Militarii ucraineni propun ca manevrele să se desfăşoare în luna iulie, în zonele limitrofe cu Moldova. La exerciţii ar urma să participe trupe aeropurtate, de aviaţie, trupe blindate şi infanteria marină. Conform planului, vor fi exersate operaţiunile de „cucerire şi apărare a bazelor de atac”, mai notează publicaţia, citata de Publika Tv. Experţii ruşi sunt sceptici în privinţa acestui scenariu, considerând că Ucraina poate să-şi atingă scopul şi prin presiuni diplomatice. Anterior, Alianţa pentru Integrare Europeană a refuzat soluţionarea la pachet a litigiilor sale cu Ucraina. După aceasta, Kievul a început să fie tot mai insistent, solicitând Moldovei soluţionarea separată a divergenţelor dintre cele două părţi. La sfarsitul lunii mai, seful Departamentului politici informaţionale din cadrul Ministerului Afacerilor Externe de la Kiev, Oleg Volosin, declara ca Ucraina nu va transa problema demarcarii frontierei cu Republica Moldova, atat timp cat nu a fost rezolvata înca problema porţiunii de teren din zona satului Palanca, de pe traseul Odesa-Reni. „Atat timp cat nu rezolvam problema Palanca, nu vom continua procesul de demarcare a frontierei cu Moldova. Poziţia ministerului nostru este ca întrcat nu exista perspective reale de soluţionare a acestui diferend, nu vom putea discuta si alte aspecte ale cooperarii dintre statele noastre. Noi pornim de la premisa ca avem dreptate, deoarece porţinea de teren din zona satului palanca aparţine Ucrainei”, a mai spus Volosin, citat de mass-media de la Chisinau. Anterior, ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Konstantin Grishenko, a declarat, de la tribuna Radei Supreme de la Kiev, ca Moldova nu-si îndeplineste angajamentele asumate în cazul porţiunii de teren de pe traseul Odesa-Reni, din zona satului Palanca si ca încearca sa identifice noi pretexte pentru a tergiversa cedarea acestui teritoriu. „Poziţia noastra este clara. Toata lumea înţelege ca Moldova trebuie sa-si îndeplineasca obligaţiile asumate cu mulţi ani în urma. Orice tergiversari si pretexte sunt inacceptabile pentru Ucraina”, a spus Grishenko. „Cred ca dupa alegerile din 5 iunie din Moldova, ar trebui sa purtam discuţii serioase la nivel inter-guvernamental, pentru a transa respectiva chestiune. Este clar ca problema porţinunii de teren de pe traseul Odesa-Reni, din zona Palanca, va fi pusa de caztre noi în mod principial. Daca o vom rezolva, atunci vom putea discuta si despre intensificarea relaţiilor economice dintre statele noastre”, a mai spus ministrul de Externe al Ucrainei.