de Anatol Terzi | sept. 13, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a condamnat miercuri atacul cu rachetă de la Benghazi soldat cu moartea a patru cetăţeni americani, între care a ambasadorului SUA în Libia, insistând pentru intensificarea cooperării Moscova-Washington în lupta împotriva terorismului.
„Condamnăm vehement această crimă, care demonstrează încă odată necesitatea intensificării eforturilor comune între cele două ţări şi în cadrul comunităţii internaţionale privind lupta împotriva terorismului sub toate formele sale”, a declarat şeful diplomaţiei ruse într-o telegramă adresată secretarului de stat american Hillary Clinton. Serghei Lavrov s-a declarat totodată „bulversat de moartea tragică a ambasadorului Christopher Stevens şi a colegilor acestuia” şi a transmis condoleanţe familiilor îndoliate.
Măsuri sporite de securitate
Un film considerat jignitor pentru islam a provocat o manifestaţie violentă marţi seara, la Benghazi. Explozia unei rachete care a vizat Consulatul SUA în regiune s-a soldat cu moartea ambasadorului Stevens şi a încă trei diplomaţi americani. Statele Unite au revizuit măsurile de securitate impuse în jurul misiunilor sale diplomatice, după atentatul împotriva Consulatului american la Benghazi. Acest responsabil american a adăugat că personalul secundar de la Ambasada SUA la Tripoli, toţi angajaţii consulatului de la Benghazi, persoanele rănite în urma atentatului, precum şi corpurile celor ucişi erau în curs de evacuare spre Germania.
„Am ordonat noaptea trecută tuturor posturilor noastre diplomatice din lumea întreagă să-şi revizuiască măsurile de securitate şi să ia măsurile necesare pentru a le întări la nevoie”, a declarat acest responsabil în cursul unei teleconferinţe organizate de Departamentul de Stat de la Washington. El a precizat că întreg personalul Consulatului american la Benghazi a fost mai întâi evacuat spre Tripoli în cursul nopţii de marţi spre miercuri. În capitala libiană, prezenţa diplomatică americană a fost redusă la minim, „la nivelul de urgenţă”.
SUA trimit nave şi militari în zonă
Marina americană a ordonat miercuri ca două nave să se îndrepte către coastele libiene. „Două distrugătoare se vor afla în proximitatea Libiei însă doar ca măsură preventivă”, a declarat militar american de rang înalt, precizând că aceste mişcări nu implică o operaţiune militară iminentă. „Fără să comentez mişcările specifice ale navelor, militarii americani iau în mod regulat măsuri de precauţie în anumite situaţii. Nu este doar logică în anumite circumstanţe, este de asemenea o măsură de prudenţă”, a adăugat acesta.
Anterior în cursul zilei, Statele Unite au anunţat de asemenea trimiterea unei echipe de aproximativ 50 de puşcaşi marini specializaţi în lupta antiteroristă în Libia, după atacul survenit marţi la Benghazi.
de Anatol Terzi | sept. 6, 2012 | România, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Patriarhul Daniel si Teofil Bauer (Ziarul Lumina)
Românii ortodocşi din regiunea Odesei trebuie să se bucure de oficierea slujbelor liturgice în limba română, a declarat miercuri Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel.
În context, Întâistătătorul BOR a evidenţiat că, din lipsă de slujbe liturgice în limba română, aceştia se confruntă cu un prozelitism agresiv din partea cultelor neoprotestante, care le permit să se roage în limba română dacă devin adepţii acestora. Afirmaţia a fost făcută cu prilejul primirii, în aceeaşi zi, la Reşedinţa patriarhală, în vizită de prezentare, a noului ambasador al Ucrainei în România, Teofil Bauer, la începutul misiunii sale diplomatice în ţara noastră, prilej cu care Patriarhul Daniel a subliniat relaţiile de cooperare dintre BOR şi Biserica Ortodoxă din Ucraina.
În ziua de 5 septembrie 2012, la Reşedinţa patriarhală, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a primit în vizită de prezentare pe Excelenţa Sa Teofil Bauer, noul Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Ucrainei în România, la începutul misiunii sale diplomatice. Teofil Bauer a mulţumit pentru primire şi a subliniat rolul important al Bisericilor în păstrarea identităţii etnice în contextul procesului de globalizare al lumii de astăzi. În acest sens, ambasadorul a menţionat faptul că în Ucraina autorităţile de stat asigură libertatea religioasă pentru Cultele religioase istorice, inclusiv pentru minorităţile naţionale cărora le este garantat dreptul de oficiere a sfintelor slujbe în limba maternă.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a urat succes ambasadorului Ucrainei la Bucureşti la începutul misiunii sale diplomatice în România şi a subliniat relaţiile de cooperare dintre Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Ortodoxă din Ucraina. În acest context, Patriarhul României a evidenţiat Protocolul de cooperare la nivel universitar dintre Facultatea de Teologie Ortodoxă Patriarhul Justinian din Bucureşti şi Institutul Teologic Ortodox din Kiev, precum şi pelerinajele organizate lunar de Centrul de pelerinaje al Patriarhiei Române la biserici şi mănăstiri din Ucraina, care contribuie la o mai bună cunoaştere reciprocă între cele două popoare. În acelaşi timp, Preafericirea Sa a subliniat relaţiile de frăţietate dintre clerul şi credincioşii ortodocşi români şi ucrainieni din Maramureş şi Banat.
de Anatol Terzi | iun. 11, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Fostul ambasador al Republicii Moldova la Moscova Andrei Neguţa, rechemat din cauza unor declaraţii scandaloase în presa rusă în legătură cu situaţia din Transnitria, a fost numit consilier la Mitropolia Moldovei.
Mitropolia Moldovei, subordonată canonic Patriarhiei ruse, l-a numit pe Andrei Neguţa în funcţia de consilier în cadrul Departamentului mitropolitan relaţii externe, fiind abilitat să colaboreze cu corpul diplomatic acreditat în Rusia şi ţările din Comunitatea Statelor Independente. Mitropolitul Moldovei Vladimir i-a acordat recent lui Neguţa ordinul „Cuv. Paisie Velicikovski”, pentru „eforturile depuse în calitatea sa de diplomat, dar şi pentru susţinerea diverselor activităţi ale Bisericii”.
Guvernul de la Chişinău l-a rechemat la sfârşitul lunii aprilie în ţară pe ambasadorul Andrei Neguţa, după ce acesta a declarat într-un interviu publicat de Itar-Tass că retragerea înainte de termen a militarilor ruşi din Transnistria ar pune în pericol atât Republica Moldova, cât şi întreaga regiune. Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene de la Chişinău a calificat poziţiile exprimate în interviu drept „regretabile.”
Chişinăul nu a numit încă un alt ambasador în Federaţia Rusă, dar au fost vehiculate mai multe nume, inclusiv al ministrului-adjunct al afacerilor externe Andrei Popov şi al deputatuui Chiril Lucinschi, fiul fostului preşedinte al Republicii Moldova, Petru Lucinschi.
de Anatol Terzi | iun. 1, 2012 | Orientul Mijlociu, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Romania ar putea expulza ambasadorul sirian din cauza violenţelor produse în localitatea Hula.
Propunerea ministrului de Externe, Andrei Marga, de a retrage ambasadorul României la Damasc şi de a-l expulza pe ambasadorul sirian la Bucureşti este corectă, însă autorităţile române trebuie să păstreze în statul arab aparatul tehnic necesar asistenţei pentru românii de acolo, a declarat, joi, premierul Victor Ponta. „Am discutat cu ministrul de Externe, e corectă propunerea domniei sale, ambasadorul trebuie să fie expulzat şi retras şi al nostru de acolo, dar în acelaşi timp trebuie să avem grijă să păstrăm la Damasc personal consular tehnic în zona consulară, pentru că acolo avem câteva mii de români, foarte multe femei căsătorite în Siria, copii. La nivel politic decizia e perfect corectă şi trebuie să o luăm, dar la nivelul protecţiei pe care noi trebuie să o oferim cetăţenilor români şi de origine română care trăiesc în Siria – şi nu e vorba de 50-100 de oameni, e vorba de mii de oameni, în special femei şi copii – neapărat trebuie să păstrăm la Damasc, să avem grijă de acei români care sunt acolo”, a spus Ponta.
Şeful Guvernului de la Bucureşti consideră că în Siria este vorba „de oameni ucişi de război civil şi lucrul ăsta e foarte grav”, transmite Agerpres. „Cred că este o poziţie corectă a noastră, ca ţară, pentru că încălcările fundamentale ale celor mai elementare norme de protecţie a drepturilor omului în Siria sunt evidente pentru toată lumea, aşa încât poziţia noastră nu putea să fie de a închide ochii faţă de ceea ce se întâmplă acolo”, a mai spus Ponta.
Solicitare către Preşedinţie
Ministrul de externe, Andrei Marga, a declarat, joi, că MAE a remis Preşedinţiei şi primului ministru propunerile de rechemare a ambasadorului român în Siria şi de expulzare a ambasadorului sirian în România. Şeful diplomaţiei a precizat că serviciile consulare ale României din statul arab vor fi menţinute, pentru a se putea acorda asistenţă cetăţenilor români aflaţi în Siria.
„În acest moment, Ministerul de Externe a remis autorităţilor statului propunerea de expulzare a ambasadorului Siriei şi rechemarea ambasadorului României, precum şi continuarea funcţionării serviciilor consulare, astfel încât populaţia din Siria, care deţine paşapoarte româneşti, cetăţenii români aflaţi în Siria să poată beneficia de asistenţa normală din partea serviciilor noastre externe”, a declarat ministrul Andrei Marga. În urmă cu două zile, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe Dan Petre l-a convocat la sediul MAE pe însărcinatul cu afaceri al Republicii Arabe Siriene la Bucureşti pentru a discuta pe marginea violenţelor produse în localitatea Hula.
„Secretarul de stat a condamnat ferm violenţele incalificabile comise, recent, în localitatea Hula, în apropierea oraşului Homs, soldate cu moartea a peste 100 de persoane, dintre care aproape jumătate copii. Secretarul de stat Dan Petre a exprimat profunda indignare faţă de astfel de acte, care sunt de natură să ameninţe inclusiv stabilitatea şi securitatea regională”, informa MAE. MAE de la Bucureşti a făcut apel la regimul sirian să înceteze de urgenţă orice formă de violenţă şi a solicitat punerea în aplicare cu rigurozitate şi în întregime a planului emisarului comun al ONU şi Ligii Statelor Arabe, Kofi Annan, în conformitate cu rezoluţia 2043 a Consiliului de Securitate al ONU, şi susţinerea în totalitate a misiunii de observare a ONU în Siria (UNSMIS).
Dezacord în UE
Autoritatile de la Ankara au ordonat diplomatilor sirieni sa paraseasca tara in termen de 72 de ore, a anuntat miercuri Ministerul de Externe de la Ankara. “Oficialii si diplomatii sirieni aflati la posturi in Turcia au fost informati (…) sa paraseasca Turcia in 72 de ore, incepand cu 30 mai”, potrivit unui comunicat. Aceasta decizie survine in urma unui ordin similar transmis diplomatilor sirieni din mai multe state occidentale.
Un dezacord între cei 27 a condus la o stranie situaţie la Bruxelles: ambasadorul Siriei în Belgia a fost declarat persona non grata, marţi 29 mai, dar acelaşi diplomat rămâne la post deoarece este şi reprezentant al ţării sale pe lângă Uniunea Europeană. Ministrul belgian al afacerilor externe, Didier Reynders, s-a aliniat marţi poziţiei adoptate, între alţii, de Paris, Berlin şi Londra.
Întrunit în aceeaşi zi pentru a aborda dosarul sirian după câteva zile de la masacrul de la Hula Comitetul Politic şi de Securitate (COPS), care reuneşte ambasadorii celor 27 de state membre ale UE, nu a adoptat o poziţie comună în ceea ce priveşte expulzarea ambasadorilor. Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Catherine Ashton, a declarat miercuri că expulzarea ambasadorului sirian pe lângă UE nu era pe ordinea de zi.
de Anatol Terzi | mai 27, 2012 | Alte regiuni, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Comisia pentru afaceri externe a Senatului SUA are în examinare un proiect de rezoluţie prin care solicită Departamentului de Stat retragerea ambasadorului american la Kiev.
De asemenea, cere să se întrerupă activitatea misiunii diplomatice americane în Ucraina până la eliberarea din închisoare a fostului premier ucrainean Iulia Timoşenko. Proiectul, iniţiat de senatorul James Inhofe, propune totodată ca preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici, procurorul general Viktor Pşonka, precum şi alţi demnitari ucraineni responsabili de încarcerarea Iuliei Timoşenko să fie declaraţi persona non grata în SUA.
Acelaşi proiect solicită Alianţei Nord-Atlantice să-şi suspende acţiunile în cadrul tuturor acordurilor de cooperare cu Kievul până la punerea în libertate a opozantei ucrainene, iar OSCE să nu recunoască preşedinţia ucraineană a organizaţiei prevăzută pentru 2013. Proiectul de rezoluţie subliniază că „Senatul SUA condamnă acţiunile administraţiei preşedintelui Ianukovici vizând încarcerarea motivată politic a fostului premier” şi face apel la „eliberarea imediată” a Iuliei Timoşenko, avându-se în vederea starea ei de sănătate.
Iulia Timoşenko a fost condamnată în octombrie 2011 la şapte ani de închisoare pentru „abuz de putere”, fiind găsită vinovată că în 2009, pe când era premier, a semnat acorduri în domeniul gazului cu Rusia, dezavantajoase pentru Ucraina. Ea este vizată şi de un alt proces în care este inculpată pentru deturnare de fonduri publice şi fraudă fiscală. În prezent, Iulia Timoşenko se află într-un spital din Harkov, ea fiind transferată aici în urma presiunilor internaţionale. Cazul Timoşenko a tensionat relaţiile dintre Kiev şi Uniunea Europeană, Bruxelles-ul refuzând să semneze acordul de asociere, iar mai multe state europene anunţau la începutul lunii că intenţionează să boicoteze meciurile organizate de Ucraina în cadrul Euro-2012.
