Iurie Leanca, in fata unui test dificil pentru a forma un nou guvern la Chisinau

Iurie Leanca, in fata unui test dificil pentru a forma un nou guvern la Chisinau

BELGIUM-EU-MOLDOVAPremierul desemnat Iurie Leanca are de trecut vineri un test important ce consta in cere votului Parlamentului de la Chisinau. Nu exista inca certitudini in legatura cu reusita acestei cereri din moment ce PCRM nu si-a anuntat intentia de a vota un nou guvern Leanca, cerand un premier apolitic. Fara voturile comunistilor, nou formata Alianta pentru o Moldova Europeana (ACME) nu-l va putea da pe Leanca drept premier. Leanca a fost desemnat candidat la functia de premier de catre presedintele Nicolae Timofti la 28 ianuarie, dupa consultarea factiunilor parlamentare. Conform legislatiei in vigoare, din momentul desemnarii de catre seful statului, candidatul la functia de prim-ministru are la dispozitie 15 zile pentru a-si forma cabinetul si formula programul de guvernare. Pentru investirea guvernului in parlament sunt necesare 51 de voturi. Alianta pentru o Moldova Europeana (minoritara) dispune deocamdata de doar 42 de voturi si mizeaza, in special, pe votul liberalilor. Comunistii au declarat deja ca nu vor vota pentru un guvern minoritar condus de Iurie Leanca.

Ce vrea Europa?

In schimb, Germania insista ca cele trei partide ale AIE – PLDM, PD si PL – sa reia discutiile pentru a nu mai fi nevoie de voturile comunistilor. Emisarul german a venit la Chisinau „pe linie politica”, nu diplomatica si nu are programata vreo intalnire cu comunistii. Christoph Heusgen a avut mai intai o intrevedere la sediul PLDM, dupa care a evitat sa faca declaratii pentru presa, apoi s-a intalnit cu liberalii, iar la final cu reprezentantii PDM. Consilierul cancelarului Germaniei a fost insotit la sediul partidelor de ambasadorul Germaniei in Republica Moldovei, Ulrike Knotz, scrie Deutsche Welle. In schimb, seful Delegatiei UE la Chisinau, Pirkka Tapiola, a declarat intr-un interviu recent ca ajutoarele europene pentru Republica Moldova vor depinde numai de actiunile viitorului guvern, nu de culoarea politica a acestuia. „Nu ne intereseaza cine este in guvern, ce culoare are guvernul. Ne intereseaza ceea ce face guvernul. Republica Moldova are de muncit enorm”, a conchis Tapiola. Liberalii spun ca sunt gata sa voteze pentru Iurie Leanca, dar vor sa vada mai intai candidaturile propuse de Partidul Liberal Democrat (PLDM) si Partidul Democrat (PD) la fotoliile de ministri. Luni seara, insa, la o emisiune televizata, liderul liberalilor, Mihai Ghimpu, a sugerat ca PL nu va vota un guvern minoritar sustinut din umbra de comunisti. Partidul sau este dispus sa revina la masa negocierilor cu PLDM si PD pentru formarea unei coalitii de guvernare proeuropene.

Share our work
Dati la o parte din formarea guvernului, Filat aruca responsabiltiatea „pro-europeana” pe umerii lui Ghimpu

Dati la o parte din formarea guvernului, Filat aruca responsabiltiatea „pro-europeana” pe umerii lui Ghimpu

Filat Lupu

Desi a fost scos din ecuatia guvernarii, Partidului Liberal de la Chisinau i se cere acum sa se comporte „responsabil” si sa voteze un Executiv din care nu fac parte si care este sustinut tacit de catre comunistii lui Vladimir Voronin. „Suntem in fata unui exercitiu de maxima responsabilitate: instituirea unui guvern pro-european. PL are sansa istorica sa demonstreze ca nu functiile sunt valorile care il reprezinta. Presedintele PL Mihai Ghimpu are sansa sa contribuie la continuarea parcursului European. si de PL depinde daca vom avea un guvern pro-european condus de Iurie Leanca, sau vom impinge tara in alegeri anticipate. Acum este momentul ca Partidul Liberal sa-si demonstreze atasamentul sincer fata de valorile asumate”, scrie liderul PLDM pe o retea de socializare.Pentru investirea Guvernului in Parlament sunt necesare 51 de voturi. APME dispune deocamdata de doar 42 de voturi si mizeaza pe votul din parte liberalilor. Comunistii au declarat ca nu vor vota pentru un Guvern minoritar in frunte cu Iurie Leanca. Filat a mai spus ca votul PL pentru guvernul APME va crea premisele necesare pentru o colaborare eficienta cu Partidul Liberal in vederea realizarii obiectivelor comune de europenizare a Republicii Moldova. Miercui, presedintele Nicolae Timofti l-a desemnat pe Iurie Leanca drept candidat la functia de premier dupa mai multe runde de consultari cu partidele parlamentare. Leanca are acum la dispozitie 15 zile pentru a forma un cabinet de ministri. ”Presedintele tocmai a semnat un decret cu privire la desemnarea mea in calitate de candidat la functia de premier. Abia suntem la primul pas din momentul semnarii. Cred ca in Parlament, in afara de cele doua grupuri parlametare (PLDM si PD), sunt si alti parlamentari care inteleg impoartanta momentul. Voi initia consultari, avand deja un alt statut, cu PCRM si PL, cu societatea civila, cu diverese institutii”, a mentionat Iurie Leanca.

Share our work
Basescu catre Lupu: Romania vrea o Alianta solida la Chisinau

Basescu catre Lupu: Romania vrea o Alianta solida la Chisinau

Marian Lupu si Traian Basescu

Marian Lupu si Traian Basescu

Presedintele Traian Basescu a anuntat, joi, ca a stabilit, impreuna cu presedintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, sa fie elaborat in cel mai scurt timp planul de actiune pentru punerea in aplicare a declaratiei privind Parteneriatul strategic pentru integrare europeana. De asemenea, la randul sau, Marian Lupu i-a multumit joi sefului statului roman, Traian Basescu, pentru sprijinul financiar acordat Republicii Moldova, fara de care, spune oficialul moldovean, reconstructia caselor in urma inundatiilor de anul trecut ar fi fost „o misiune imposibila”. “Am avut discutii foarte bune, consistente, care se inscriu deja in traditia dialogului intre Bucuresti si Chisinau din ultimii doi ani -sa speram ca vom consolida aceasta traditie – si mai ales, s-a mai creat un lucru, poate extrem de important pentru relatia romano-moldoveana, si anume ca ceea ce stabilim se intampla. Am convingerea ca vom continua acest mod de lucru in relatia bilaterala. Cu domnul Presedinte am abordat practic toata gama de probleme politice interne si externe. Mesajul nostru catre domnul Presedinte si catre partidele din Alianta este ca ne dorim o alianta cat mai solida, care sa garanteze evolutia spre Europa a Republicii Moldova. Am stabilit impreuna cu domnul Presedinte ca, in cel mai scurt timp, va trebui sa elaboram planul de actiune pentru a pune in aplicare declaratia privind Parteneriatul strategic pentru integrare europeana dintre Romania si Republica Moldova, declaratia semnata intre mine si presedintele Ghimpu, la acel timp”, a declarat Traian Basescu. “De asemenenea, in discutiile noastre am abordat prioritatile Republicii Moldova in raport cu Uniunea Europeana si l-am asigurat pe domnul presedinte Lupu de tot sprijinul nostru atat pentru acordul de libera circulatie, acordul privind vizele, pentru acordul aprofundat privind crearea unui spatiu economic european, pentru inceperea negocierilor in vederea unui acord de asociere. Nu in ultimul rand, am abordat prioritatile in relatia bilaterala, si ele s-au asezat in sectorul energetic in mod deosebit, proiectele de cuplare, de interconectare a retelelor noastre energetice si a retelelor de transport gaze; si, de asemenea, am avut discutii atat la nivelul plenului delegatiei, au fost si discutiile bilaterale intre ministri, in ceea ce priveste utilizarea banilor alocati prin Parteneriatul Estic”, a incheiat Basescu.

Multumiri pentru ajutorul financiar

“Am dat curs acestei invitatii si, la scurt timp, aceasta vizita are loc, o vizita care, in viziunea mea, ne va permite sa determinam, pentru viitor, liniile directorii de consolidare si aprofundare a relatiilor bilaterale dintre Republica Moldova si Romania, in context strict bilateral, cat si intr-un context mai larg; ma refer la cel european. Vreau, la fel, sa constat ca discutiile pe care le-am purtat atat in format restrans, cat si in formatul delegatiilor oficiale, au fost foarte constructive si foarte pozitive. Am constatat un progres deosebit in relatiile noastre pe parcursul anului 2010, in special prin dezvoltarea foarte importanta a cadrului juridic al raporturilor bilaterale dintre tarile noastre. Au fost semnate circa 24 de instrumente juridice bilaterale, lucru care imi permite sa constat ca deja, la etapa zilei de astazi, am constituit un cadru legal, un cadru juridic solid si promitator, care ne permite in continuare sa avansam pe calea unor actiuni, programe si proiecte concrete, practice. Intre acele documente juridice semnate este si Acordul privind micul trafic la frontiera, de o importanta deosebita pentru Republica Moldova. Aici m-as referi si la Acordul privind colaborarea in domeniul culturii, Acordul privind recunoasterea reciproca a diplomelor, un document semnat de Republica Moldova cu Romania in premiera, in calitate de stat membru al Uniunii Europene. La fel, prezinta un interes deosebit pentru noi, nu in ultimul rand, Tratatul privind regimul de frontiera. Si aici vreau sa va spun ca am gasit o limba comuna si am stabilit un numitor comun cu domnul Presedinte privind sincronizarea procedurilor de ratificare a acestui acord. Tot aici, am convenit sa continuam dialogul la subiectul unui document politic larg, care ar stabili reperele strategice de colaborare strategica dintre Republica Moldova si Romania, de lunga durata, care ar depasi ciclurile electorale”, a spus Marian Lupu. “Tot aici, vreau sa ii multumesc domnului Presedinte pentru initiativa domniei sale de acordare a unui suport financiar deosebit de valoros pentru Republica Moldova, in valoare de 100 de milioane de euro, un program care a inceput sa fie deja valorificat. Importanta deosebita a acestui gest consta si in faptul ca acest suport financiar vine in conditii destul de grele pentru Romania, conditii economice, financiare. Cu atat mai mult este apreciat acest gest, repet, de importanta practica pentru noi, fiindca pe aceasta cale Republica Moldova a obtinut un suport real, un suport financiar pentru promovarea unui sir de proiecte de importanta deosebita pentru noi. Ar fi de mentionat, tot aici, pe filiera dialogului politic, si deschiderea Consulatelor Romaniei la Ungheni si Balti-Cahul, multe alte actiuni care sunt foarte relevante pentru consolidarea relatiilor bilaterale dintre statele noastre. Nu in ultimul rand, relatiile economice, relatiile comerciale au fost puse in discutie in cadrul sedintei de astazi, intrevederii de astazi. Romania este un partener strategic si, in acest sens pentru Republica Moldova, plasandu-se pe locul doi in sensul exporturilor moldovenesti si pe locul trei in sensul importurilor in Republica Moldova. Am mentionat interesul statului meu pentru atragerea masiva a investitiilor romanesti in economia Republicii Moldova, avand astazi o pondere de circa 8% din totalul investitiilor. Sunt convins ca exista posibilitati si rezerve suplimentare la acest capitol. Am adus multumirile noastre domnului Presedinte pentru sustinerea Republicii Moldova, demersului european al tarii noastre. Republica Moldova la moment face parte din Parteneriatul Estic, aderand cu alte cinci tari”, a mai declarat presedintele interimar al R. Moldova.

Sprijin pentru aderarea la UE

“Vreau sa ii multumesc inca o data domnului presedinte Traian Basescu pentru suportul Romaniei in sustinerea Moldovei in cadrul negocierilor pe care le purtam cu Uniunea Europeana, pe marginea unui proiect de acord de asociere, dialogul privind liberalizarea regimului de vize si negocierile, care sper, vor incepe de curand, pe marginea unui acord de liber-schimb. Nu uitam ca Romania a fost unul din initiatorii ideii de formare a unui grup de prieteni ai Moldovei, atragand un numar impunator de state membre ale Uniunii Europene, si acest grup este un suport foarte si foarte valoros pentru parcursul european al Republicii Moldova. Voi profita de aceasta ocazie pentru a inainta domnului presedinte Basescu invitatia sa efectueze o vizita oficiala in Republica Moldova, la momentul cand domnia sa va considera posibil acest lucru” a incheiat oficialul de peste Prut. Marian Lupu si-a inceput joi vizita oficiala de doua zile in Romania, fiind primit la Palatul Cotroceni de seful statului roman, Traian Basescu. Programul vizitei lui Marian Lupu include si convorbiri cu presedintele Senatului, Mircea Geoana, presedintele Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, premierul Emil Boc si cu liderii grupurilor parlamentare. Mai sunt prevazute intalniri si cu oameni de afaceri, potentiali investitori, prin intermediul Camerei de Comert si Industrie a Romaniei. Din componenta delegatiei Republicii Moldova, aprobata miercuri de Guvernul de la Chisinau, fac parte trei ministri – vicepremierul si ministrul Economiei si Comertului, Valeriu Lazar, ministrul Mediului, Gheorghe Salaru, si cel al Dezvoltarii Regionale si Constructiilor, Marcel Raducan. Marian Lupu va fi insotit si de deputatul Igor Corman, presedintele Comisiei parlamentare pentru politica externa si integrare europeana, si de o serie de functionari din cadrul guvernului si ai presedintiei. Vizita are loc la un an de la cea a predecesorului sau, Mihai Ghimpu, care a semnat cu Traian Basescu, la 27 aprilie 2010, instituirea unui parteneriat strategic intre cele doua tari pentru integrarea europeana a Republicii Moldova. Tot atunci, a fost semnat si acordul prin care Romania se angajeaza sa acorde un ajutor financiar nerambursabil Republicii Moldova de 100 de milioane de euro, pe parcursul a patru ani.

Share our work
Fisuri în Alianţa de la Chişinău pe tema reformei constituţionale

Fisuri în Alianţa de la Chişinău pe tema reformei constituţionale

moldova-chisinau-1-2Fragilitatea Alianţei pentru Integrare Europeană de la Chişinău pare să fie confirmată în aceste zile când tema politică centrală este legată de modalitatea de revizuire a Constituţiei, lege fundamentală care, prin stipulările sale, a dus la criza ce are ca dimensiune, inclusiv, alegerea preşedintelui Republicii Moldova. Deşi în primă fază, liderii celor patru partide care alcătuiesc la Chişinău alianţa de guvernare s-au consultat, exprimând mai apoi, în diferite formulări, aceeaşi idee a revizuirii Constituţiei şi a organizării referendumului constituţional, săptămâna aceasta, trei  formaţiuni: Alianţa Moldova Noastră (AMN), Partidul Liberal Democrat (PLDM) şi Partidul Democrat (PDM) au anunţat că vor renunţa la organizarea referendumului privind modificarea Constituţiei în Republica Moldova, dacă Uniunea Europeană va reacţiona negativ faţă de această decizie.

De altfel,  Premierul Vlad Filat a declarat că iniţiativa AIE nu a primit sprijin din partea partenerilor externi, ceea ce înseamnă că în Republica Moldova vor fi organizate alegeri anticipate. El a spus că săptămâna viitoare va merge la Bruxelles, unde va avea întrevederi cu conducerea Comisiei Europene, Parlamentului European şi cu alţi oficiali şi unde urmează să fie definitivate aceste discuţii.

Singurul rămas să susţină demersul stabilit iniţial este Partidul Liberal. Preşedintele interimar Mihai Ghimpu, care este şi preşedintele parlamentului, dar şi cel mai mare promotor al referendumului constituţional, rămâne pe poziţia sa, spunând că este în drept să supună referendumului Constituţia. În plus, Ghimpu s-a arătat deranjat de faptul că Comisia de la Veneţia şi-a expus poziţia înainte ca autorităţile moldovene să-i transmită proiectul viitoarei constituţii.

Reaşezarea situaţiei a determinat şi apariţia unor noi declaraţii din partea opoziţiei de la chişinău. Potrivit Agerpres, Partidul Comuniştilor, care săptămâna trecută şi-a anunţat intenţia de a iniţia un referendum pentru a acorda vot de neîncredere actualei guvernări, a trecut în expectativă. Liderul formaţiunii, Vladimir Voronin a declarat că PCRM a stopat deocamdată iniţierea referendumului pentru a vedea decizia finală a Alianţei, după publicarea avizului Comisiei de la Veneţia. Voronin a lăsat să se înţeleagă că ar accepta modificarea în cadrul parlamentul a articolului din Constituţie ce ţine de procedura de alegere a preşedintelui.

Share our work