7 iulie, alegeri anticipate confirmate în Grecia

7 iulie, alegeri anticipate confirmate în Grecia

Premierul-elen-Alexis-Tsipras-convoacă-anticipate-în-iulie

Premierul-elen-Alexis-Tsipras-convoacă-anticipate-în-iulie

Prim-ministrul grec Alexis Tsipras a confirmat marţi că scrutinul legislativ anticipat va avea loc pe 7 iulie, după eşecul partidului său de stânga Syriza în alegerile europene şi locale, relatează mass-media elenă, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Într-un interviu acordat televiziunii publice ERT, Tsipras a declarat că va merge luni la preşedintele Prokopis Pavlopoulos ‘pentru ca acesta să convoace alegerile’, ce erau programate iniţial să se desfăşoare în octombrie 2019.

‘Rezultatul alegerilor europene ne-a trimis un mesaj de înstrăinare din partea cetăţenilor’, a admis Tsipras, citat de mass-media. Analiștii politici speculează că recentele rezultate electorale ale premierului elen se datorează și controversatului acord prin care Atena își normalizează relațiile cu Republica Macedonia de Nord.

Îngrângere dureroasă

Potrivit rezultatelor oficiale, la alegerile pentru Parlamentul European, Syriza a obţinut 23,7% din voturi, în spatele Noii Democraţii (ND, dreapta), care a întrunit 33% din sufragii. În turul al doilea al localelor, dreapta a ieşit învingătoare în 12 din cele 13 regiuni şi în cele mai mari două oraşe, Atena şi Salonic.

‘În 2015, noi am preluat o ţară în pragul falimentului şi am reuşit să o scoatem în mod clar de pe marginea prăpastiei’, a declarat Tspiras marţi seară. ‘Dar marea noastră greşeală a fost să nu ne dăm seama de oboseala poporului grec’, a adăugat el.

Mandatul lui Alexis Tsipras, ales pentru prima dată în ianuarie 2015, urma să se încheie în octombrie. Alexis Tsipras, în vârstă de 44 de ani, este unul din puţinii reprezentanţi ai stângii aflaţi în prezent la putere într-un stat membru al Uniunii Europene și NATO.

Deşi Tsipras s-a revendicat iniţial de la stânga radicală, a fost acuzat că şi-a ‘trădat’ electoratul după ce a fost nevoit să renunţe la promisiunile electorale privind ‘sfârşitul austerităţii’. (M.B.)

Share our work
Grecia, alegeri anticipate pe 7 iulie

Grecia, alegeri anticipate pe 7 iulie

Grecia, noi provocări electorale

Grecia, noi provocări electorale

Alegerile legislative anticipate din Grecia, convocate de premierul Alexis Tsipras după înfrângerea sa electorală de duminică, vor avea loc pe 7 iulie, a anunţat recent purtătorul de cuvânt al guvernului, relatează mass-media elenă, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Decizia prim-ministrului este de a organiza alegeri pe 7 iulie pentru a nu perturba procedura examenelor şcolare”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Dimitris Tzanakopoulos, în cadrul unui interviu televizat pentru canalul Alpha.

Eșec electoral

Alexis Tsipras, al cărui partid de stânga Syriza a fost puternic penalizat la alegerile europene şi locale de duminică, a anunţat chiar în cursul serii că va convoca alegeri anticipate. „După al doilea tur al alegerilor locale (2 iunie), îi voi cere preşedintelui să organizeze imediat alegeri naţionale”, a anunţat Alexis Tsipras într-o alocuţiune televizată. Media greceşti au speculat până luni privind organizarea alegerilor anticipate pe 30 iunie.

La alegerile europene, Syriza a obţinut 23,7% din voturi, în timp ce Noua Democraţie, a primit peste 33% din sufragii, potrivit rezultatelor aproape complete publicate pe site-ul Ministerului de Interne.

După alegerile regionale de duminică, Noua Democraţie (ND) a trecut la controlul marii majorităţi dintre cele 13 regiuni greceşti. La municipalele din Atena şi de la Salonic, candidaţii ND au ieşit pe primul loc dar va avea loc un al doilea tur de scrutin.

Ales pentru prima dată în ianuarie 2015, Alexis Tsipras îşi va încheia mandatul în octombrie. Deşi se revendica iniţial din stânga radicală, el este acuzat de opozanţii săi că „a trădat” electoratul său după ce a fost constrâns să-şi abandoneze promisiunile preelectorale în scopul austerităţii.

În vârstă în prezent de 44 de ani, el este unul dintre puţinii reprezentanţi ai extremei stângi în prezent la putere într-un stat membru al UE. (N.G.)

Share our work
Republica Macedonia de Nord, oficializată la ONU

Republica Macedonia de Nord, oficializată la ONU

Macedonia visează la aderarea euro-atlantică

Macedonia visează la aderarea euro-atlantică

Autoritățile de la Skopje au anunțat miercuri că au informat ONU cu privire la noul nume al țării, Macedonia de Nord, după intrarea în vigoare marți a acordului cu Grecia, care a pus capăt unui diferend de aproape trei decenii, transmite mass-media balcanică, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Cele două state au trimis” marţi seară ‘o scrisoare secretarului general al ONU (Antonio Guterres) în care l-au informat despre data intrării în vigoare a acordului’, menţionează Ministerul de Externe de la Skopje într-un comunicat.

Note verbale

Acesta precizează că vor fi trimise ‘foarte curând’ ‘note verbale’ de informare secretariatului Naţiunilor Unite, statelor membre ale ONU şi altor organizaţii internaţionale.
După ce Skopje a anunţat că acordul de la Prespa (Prespes, în limba greacă), semnat în iunie 2018, a intrat în vigoare marţi, guvernul a modificat numele ţării pe site-ul său oficial, pe care se poate citi acum „Guvernul Macedoniei de Nord”, precum şi pe contul de Twitter.
Autorităţile urmau să înlocuiască treptat panourile de la intrarea în ţară la un post de frontieră cu Grecia.
Acordul de la Prespa a pus capăt unei dispute diplomatice de aproape 30 de ani între cele două ţări vecine, deschizând astfel calea pentru aderarea Macedoniei de Nord la ONU şi apropierea sa de Uniunea Europeană, blocate până acum de Atena.
În pofida puternicei opoziţii a naţionaliştilor din cele două ţări, premierul macedonean Zoran Zaev şi omologul său elen Alexis Tsipras au reuşit să încheie un acord pentru închiderea diferendului creat după obţinerea independenţei fostei republici iugoslave Macedoniei în 1991. (M.B.)

Share our work
Republica Macedonia de Nord, oficializată la ONU

Atena binecuvântează intrarea Macedoniei de Nord în NATO

Macedonia visează la aderarea euro-atlantică

Macedonia visează la aderarea euro-atlantică

Majoritatea deputaţilor greci au aprobat vineri seară viitoarea aderare a Macedoniei de Nord la NATO, ultima etapă a acordului greco-macedonean asupra schimbării numelui micului stat vecin din Balcani, relatează mass-media de la Atena, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Parlamentul de la Atena a votat pentru ratificarea „protocolului privind aderarea la NATO a Macedoniei de Nord”, cu 153 de voturi pentru, 140 contra şi o abţinere, o majoritate minimă în Legislativul unicameral elen care are 300 de deputați. Partidul de guvernământ al premierului Alexis Tsipras controlează 145 de mandate, fiind nevoit să apeleze la sprijinul altor grupuri parlamentare și al unor deputați independenți pentru a obține adoptarea acordului.

Conflicte interne

Liderul oficial al opoziției din Parlamentul elen, Kyriakos Mitsotakis, șeful partidului conservator Noua Democrație, a condamnat în termeni duri acordul dintre Atena și Skopje, cerând membrilor tuturor partidelor să voteze împotriva acordurilor. Controlând sub 80 de mandate din parlamentul elen, Kyriakos Mitsotakis a fost nevoit să se bazeze pe o oaste de strânsură formată din propriul grup parlamentar, diferiți radicali de dreapta ori de stânga, precum și unii centriști. Efortul său nu a avut rezultatul scontat, liderul opoziției parlamentare amenințând că va obține anularea acordului după câștigarea alegerilor parlamentare din octombrie 2019.

„Doresc să urez bun venit Macedoniei de Nord, o ţară prietenă a Greciei, o ţară care trebuie să fie un aliat în eforturile noastre pentru a instala securitatea, stabilitatea şi pacea în regiune”, a declarat premierul Alexis Tsipras în faţa deputaţilor. „Istoria ne va judeca. Cred că ne-am îndeplinit datoria patriotică”, a spus el chiar înainte de vot.

Ambasadorii celor 29 de membri ai Alianţei Nord-Atlantice au semnat miercuri protocolul de aderare a Macedoniei la Alianţa Nord-Atlantică, un pas important către acceptarea ţării balcanice drept al 30-lea membru al organizaţiei.

Obiectiv: Summit-ul de la Londra

Atena s-a opus până în prezent acestei aderări cât timp Macedonia nu îşi schimbă numele, pe fondul unor proteste violente în majoritatea orașelor elene. Cele două ţări au semnat în iunie acordul zis de la Prespes (sau Prespa) care schimbă numele Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei în „Republica Macedonia de Nord”.

Parlamentele macedonean şi grec au adoptat succesiv acest acord care pune capăt unei dispute diplomatice de aproape 30 de ani între cele două ţări. În baza acordului, deputaţii greci trebuiau să voteze acordul privind aderarea Macedoniei de Nord al NATO şi să notifice Skopje despre votul lor.

Republica Macedonia de Nord poate de acum să notifice schimbarea numelui său la ONU care va adopta. Aderarea Macedoniei de Nord la NATO va deveni efectiva după ce toate statele membre vor ratifica protocolul. Procesul a durat un an în cazul Muntenegrului.

Obiectivul este aderarea odată cu summitul NATO din decembrie 2019 de la Londra, dar Macedonia de Nord urmează în principiu să participe ca „invitată” la o reuniune a miniştrilor de externe ai NATO, în aprilie, la Washington.

O parte a populației macedonene se opune integrării în NATO

O parte a populației macedonene se opune integrării în NATO

Războiul declarațiilor

Autoritățile de la Moscova au criticat în mod constant extinderea NATO în Balcani, între Kremlin și statele NATO ajungându-se până la un război diplomatic total și expulzări reciproce de diplomați. Poziția rusă a fost atacată și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a declarat pentru Euronews că Moscova încearcă să influențeze procesul de acceptare a țărilor balcanice în alianța militară NATO.

„Rusia încearcă să intervină, încercând să se amestece în procesele politice din țările suverane”, a declarat Stoltenberg pentru Euronews. „Cred că este greșit.” „NATO respectă deciziile statelor independente suverane, indiferent dacă doresc sau nu să adere la NATO”, a adăugat el. – La Skopie, am văzut că majoritatea din parlament, majoritatea partidelor politice doreau să adere la NATO, iar noi salutăm asta. Dar în Serbia, de exemplu, ei au declarat în mod clar că nu doresc să adere la NATO și noi respectăm și acest lucru”.

„Prin urmare, Rusia ar trebui să respecte deciziile statelor suverane dacă ele doresc să adere la NATO, chiar dacă nu îi place”, a concluzionat el.

Semnal politic

Interviul a avut loc în aceeași zi în care Republica Macedonia de Nord, sub noul său nume, a semnat un protocol care deschide calea pentru aderarea la NATO, un semnal puternic dat factorilor de decizie de la Moscova.

Stoltenberg a atras atenția și asupra problemei retragerii Washingtonului și a Moscovei din Tratatul Fortelor Nucleare Intermediare (INF). Acordul interzice ambelor țări să utilizeze rachete cu rază medie și scurtă, iar Washingtonul acuză Rusia de încălcarea acestuia.

„Nu vrem o nouă cursă a înarmărilor și vom încerca să convingem Rusia să se întoarcă la respectarea tratatului”, a spus Stoltenberg. – Finalizarea procesului de ieșire este precedată de o perioadă de șase luni în care Rusia se poate răzgândi. „Reacția noastră va fi echilibrată, va avea caracter defensiv și vom studia nu numai consecințele militare, ci și posibile noi inițiative privind controlul armamentului”, a declarat Secretarul General al Alianței. „Dar trebuie să facem totul pentru ca într-o lume fără un tratat INF și cu noile rachete ruse NATO să poată oferi descurajare și apărare”.

Tratatul a fost semnat în 1987 de către președintele SUA Ronald Reagan și liderul sovietic Mihail Gorbaciov. Aceasta interzice producția, testarea și desfășurarea de rachete balistice și rachete balistice cu lansare de la sol, cu raza de actiune pe o distanță cuprinsă între 500 și 5.500 kilometri. (M.B.)

Share our work
Republica Macedonia de Nord, oficializată la ONU

Războiul pentru Macedonia. Proteste antiguvernamentale masive la Skopje

Macedonia visează la aderarea europeană

Macedonia visează la aderarea europeană

Mai multe mii de susţinători ai opoziţiei de dreapta din Macedonia au demonstrat miercuri la Skopje împotriva premierului Zoran Zaev, care vrea să obţină ratificarea de către parlament a unui acord cu Grecia privind noul nume al ţării, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Manifestanţii, care agitau drapelul roşu şi galben al Macedoniei, au ieşit în stradă la apelul partidului naţionalist VMRO-DPMNE, care a fost înlăturat de la putere în 2017 şi nu a reuşit să împiedice votul, pe 20 octombrie, în Parlamentul macedonean, în favoarea începutului procesului de schimbare a numelui ţării.

Acord contestat

Acordul încheiat în iunie între Zoran Zaev şi omologul grec Alexis Tsipras prevede ca mica ţară din Balcani să se numească „Republica Macedonia de Nord”. Dacă acordul este ratificat de parlamentul macedonean, Grecia a promis să nu se mai împotrivească aderării ţării la NATO şi UE. Federația Rusă a condamnat decizia Parlamentului, luată după eșuarea referendumului de acum câteva săptămâni.
„Vă vom arăta care este locul vostru în istorie, partea întunecată a istoriei, la viitoarele alegeri anticipate sau la termen”, a declarat şeful VMRO-DPMNE, Hristijan Mickoski, într-un discurs susţinut în faţa manifestanţilor. El a denunţat o „situaţie de umilire naţională” şi a făcut apel la organizarea de manifestaţii săptămânale în capitală.
După primul vot plin de tensiuni de la 20 octombrie, în cursul căruia mai mulţi deputaţi ai VMRO-DPMNE au „trădat” linia partidului pentru a aproba lansarea procesului pentru schimbarea numelui, parlamentul pregăteşte amendamentele care să înscrie noul nume în constituţie. Un vot final pentru ratificarea schimbării numelui necesită două treimi din voturi, notează AFP. (M.B.)

Share our work