Protestele antiguvernamentale, penalizate financiar în Belarus

Protestele antiguvernamentale, penalizate financiar în Belarus

Liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, penalizează financiar organizarea de proteste

Liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, penalizează financiar organizarea de proteste

Cetăţenii din Republica Belarus, fostă republică sovietică, vor trebui să plătească anumite taxe pentru a putea organiza evenimente stradale, cum ar fi proteste, demonstraţii sau concerte, relatează portalul Vlasti.net, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Conform sursei citate, organizatorii unor astfel de evenimente vor trebui să plătească pentru serviciile de ordine publică şi să suporte cheltuielile legate de asistenţa medicală şi curăţarea zonei după un eveniment public.

Aceste măsuri au fost criticate de reprezentanței firavei opoziții de la Minsk, alături de reprezentanți ai organizațiilor internaționale pentru apărarea drepturilor omului și ambasadelor occidentale. Activiștii locali au mai declarat că se așteaptă ca măsuri similare să fie adoptate în curând și de autoritățile federale ruse.

Mii de euro

În primul rînd, organizatorul va trebui să plătească diferite sume pentru serviciile prestate de poliţie pentru protecţia ordinii publice: circa 30 de euro în cazul unui eveniment cu cel mult 10 participanţi, 260 de euro în cazul unei acţiuni de stradă cu cel mult 100 de persoane, 1.555 de euro pentru asigurarea ordinii publice dacă la eveniment participă pînă la 1.000 de persoane şi 2.590 de euro dacă evenimentul are peste 1.000 de participanţi.

Poliţia va putea încasa aceste taxe, iar dacă numărul participanţilor depăşeşte numărul anunţat în prealabil, ofiţerii de poliţie pot emite o factură suplimentară, după încheierea acţiunii. În plus, potrivit unei ordonanţe de guvern, organizatorii evenimentelor de stradă trebuie să achite cheltuielile de personal, asigurarea obligatorie a celor care prestează anumite servicii, impozitele şi taxele acestora, precum şi medicamentele folosite în cazul unui eveniment public. Reprezentanţii opoziţiei din Belarus, însă, acuză regimul Lukașenko că astfel de cheltuieli sînt mult prea mari pentru opozanţi. (N.G.)

Share our work
Lukașenko debarcă la Chișinău. Premierul Filip, în vizită la Poroșenko

Lukașenko debarcă la Chișinău. Premierul Filip, în vizită la Poroșenko

Alexandr Lukașenko, un aliat cheie al liderului rus Vladimir Putin, debarcă la Chișinău

Alexandr Lukașenko, un aliat cheie al liderului rus Vladimir Putin, debarcă la Chișinău

Preşedintele Republicii Belarus, Alexandr Lukaşenko, va întreprinde o vizită oficială la Chişinău, în perioada 18-19 aprilie, la invitaţia preşedintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, relatează agenția KARADENIZ PRESS, citând anunțul făcut de liderul de la Chișinău pe pagina sa de socializare.

Decizia a fost anunțată în cadrul unei întrevederi cu ambasadorul Republicii Belarus în Republica Moldova, Serghei Ciciuc, invitația fiind făcută în decembrie 2017. Potrivit preşedintelui Dodon, agenda vizitei prevede întrevederi ale preşedintelui Lukaşenko cu omologul său moldovean, cu prim-ministrul Pavel Filip, precum şi semnarea unor acorduri bilaterale.

Diplomație agricolă

Președintele Dodon a mai precizat că, tot la solicitarea sa, în semn de prietenie, preşedintele belarus a luat decizia să doneze Republicii Moldova mai multe unităţi de tehnică agricolă și de transport. ”Am fost unanimi în opinia că între Moldova şi Belarus există relaţii de colaborare foarte bune şi un potenţial de cooperare care trebuie şi poate fi valorificat la justa valoare, în beneficiul ambelor popoare”, a mai scris Dodon.

Decizia liderului de la Minsk de a face această donație face parte din efortul Republicii Belarus de a își menține prezența pe piața de profil din fostele state sovietice, unde uzinele belaruse concurează puternic cu firme occidentale și chineze.

Dodon la Minsk

Președintele Igor Dodon a ţinut să amintească faptul că în vara anului trecut, iulie 2017, a efectuat o vizită la Minsk, în cadrul căreia i-ar fi lansat lui Lukaşenko invitaţia de a întreprinde o vizită în Moldova. Dodon a fost însoțit de mai mulți oficiali moldoveni, inclusiv guvernatorul UTA Găgăuzia, Irina Vlah.

Menţionăm că ultima vizită a preşedintelui belarus la Chişinău a fost în septembrie 2014.

Analiștii politici de la Chișinău consideră că Igor Dodon încearcă să imite pe plan intern stilul de conducere al lui Alexandr Lukașenko, precum și politica acestuia de balans diplomatic între Uniunea Europeană și Federația Rusă.

Liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, se bucură de o relație privilegiată cu Patriarhia Ortodoxă Rusă, similar omologului său de la Chișinău, Igor Dodon

Liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, se bucură de o relație privilegiată cu Patriarhia Ortodoxă Rusă, similar omologului său de la Chișinău, Igor Dodon

Filip la Kiev

La rândul său, premierul moldovean, Pavel Filip, reprezentant al Partidului Democrat, controlat de oligarhul Vladimir Plahotniuc, va participa la Forumul de Securitate de la Kiev. Evenimentul, organizat de Fundația Open Ukraine, German Marshall Fund și alte organizații occidentale are loc în perioada 12-13 aprilie la Kiev. Principalele subiecte care vor fi abordate în cadrul forumului vizează provocările la adresa securităţii regionale şi europene, situaţia actuală din regiune, conflictele prelungite şi importanța dialogului în soluționarea acestora.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, la Kiev, Pavel Filip va avea întrevederi bilaterale cu preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko şi cu prim-ministrul Ucrainei, Volodimir Groisman.

De asemenea, va avea loc o şedinţă în format lărgit a delegațiilor din cele două țări, urmată de semnarea a două documente bilaterale pentru intensificarea cooperării moldo-ucrainene, în domeniul transportului aerian și al transportului auto.

Forumul pentru securitate de la Kiev este la cea de-a 11-a ediție și reunește anual factori de decizie importanţi în domeniul politicii externe și securității din întreaga lume. (Mihai Isac)

Share our work
Uniunea Europeană a prelungit sancțiunile aplicate Belarusului

Uniunea Europeană a prelungit sancțiunile aplicate Belarusului

Liderul belarus, Alexandr Lukasenko, ramane persona nongrata pentru UE

Liderul belarus, Alexandr Lukasenko, ramane persona nongrata pentru UE

Consiliul Uniunii Europene a prelungit sanțiunile împotriva Republicii Belarus până la data de 31 octombrie 2014, relateaza surse oficiale de la Bruxelles pentru agentia de presa KARADENIZ PRESS. Hotărârea a intrat în vigoare după publicarea sa pe 30 octombrie 2013, mai arata sursele citate.
Decizia de a prelungi sancțiunile cu un an a fost luată la ședința Consiliului din 29 octombrie, de la Bruxelles, fiind influențată de faptul că nu toți deținuții politici au fost eliberați, de nivelul scăzut al respectării drepturilor omului, și a principiilor democratice în țară.
Lista persoanelor fizice și juridice, împotriva cărora sunt îndreptate sancțiunile, a fost acutalizată și numără 232 de persoane și 25 de instituții.

Demersuri diplomatice

Termenul sancțiunilor impuse de UE Belarusului în octombrie 2012, expirau la 31 octombrie 2013. Pentru a obtine anularea acestora, autoritatile de la Minsk au anuntat, la data de 19 octombrie, eliberarea reprezentantului opoziției, Pavel Severineț, care a fost arestat pentru participarea la acțiunile de protest împotriva rezultatelor controversatelor alegeri prezidențiale din 2010.
Reamintim ca in octombrie 2012, înainte de prelungirea sancțiunilor UE, autoritățile de la Minsk, au mai eliberat un reprezentant al opoziției, Serghei Kovalenko, arestat pentru arborarea de revelion în orasul Vitebsk a vechiului drapelul al Republicii Populare Belarus, entitate istorica care a existat, pentru o scurta perioada în 1918.

Contraatac european

Sancțiunile care interzic unui numar de cetățeni ai Belarusului intrarea în Uniunea Europeană și înghețarea conturilor lor din bancile europene, au fost instituite după alegerile prezidențiale din 2010 și protestele care le-au urmat, proteste înăbușite cu forța de autoritățile de la Minsk. Au fost supuse sancțiunilor persoanele care, potrivit UE, au fost responsabile de încălcarea drepturilor omului și declansarea represiunilor împotriva participanților la demonstrații.
Pentru prima dată măsuri similare împotriva autorităților de la Minsk au fost adoptate în 2004. Atunci ele au vizat primele persoane din fosta republica sovietica, în primul rând președintele, Alexandr Lukașenko. Printre motivele invocate au fost încălcările procesuluielectoral, precum și persecutarea opoziției. În 2006 Lukașenko și un șir din apropiații săi au fost declarați persoane non-grata în statele membre ale Uniunii Europene. După 2010 lista a crescut simțitor. În afară de aceasta, activele unor companii beloruse au fost înghețate.
Totusi pentru a facilita relațiile diplomatice dintre Minsk și UE, in data de 24 iunie 2013 a fost permisă intrarea pe teritoriul UE a ministrului de externe din Belarus.

Share our work
Fost candidat la președinție în Belarus, scutit de închisoare

Fost candidat la președinție în Belarus, scutit de închisoare

Belarus, o problema pentru UE

Republica Belarus, o problema pentru UE

O instanță locală din Minsk a decis să-l scutească de pedeapsă pe fostul candidat la funcția de președinte din Belarus, Vladimir Nekliaev, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. În luna mai 2011, Nekliaev a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendarea pedepsei, fiind acuzat că a organizat proteste în capitala Minsk. La proces, Nekliaev a declarat că este gata să pledeze vinovat în cazul în care conducerea republicii va recunoaște că procesul împotriva opoziției este unul motivat politic.
Mai mulți lideri ai opozitiei din Belarus s-au ales cu dosare penale, după ce au organizat proteste împotriva rezultatelor alegerilor prezidențiale din 19 decembrie 2010. Astfel,  in decembrie 2010 forțele de securitate din Belarus au arestat sute de persoane, inclusiv candidați prezidențiali și jurnaliști străini, care au protestat împotriva realegerii lui Aleksandr Lukașenko în funcția de șef al statului cu 90% din voturi. Actiunile autoritatilor belaruse au atras protestele organismelor si statelor membre UE, precum si al SUA.

Share our work
Seful diplomatiei belaruse, acceptat in UE

Seful diplomatiei belaruse, acceptat in UE

Belarus, oaie neagra pentru UE

Republica Belarus, oaie neagra pentru UE

Consiliul Uniunii Europene a anulat interdicția de acces pe teritoriul UE pentru șeful diplomației din Republica Belarus, Vladimir Makei, se arata intr-un comunicat remis de serviciul de presă al Consiliului UE, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Seviciul de presa mai menționează că decizia a fost luată pentru facilitarea legăturilor diplomatice dintre Belarus și țările Uniunii Europene. Cu toate acestea, Consiliul precizează că politica Bruxelles-ului față de fosta republică sovietică rămâne neschimbată. „UE va continua să critice constructiv Minskul, iar sancțiunile sunt menite să ducă la respectarea legii și drepturilor omului”, se arată în comunicat.
La randul sau, Ministerul de Externe de la Minsk a salutat acest pas, numindu-l „corect” și „constructiv”.

Lista Neagra

Vladimir Makei a venit în fruntea MAE în vara anului trecut. La momentul numirii în funcție el se regăsea deja în „lista neagră” a Uniunii Europene. El a obținut interdicția de acces pe teritoriul UE încă în perioada în care deținea funcția de șef al Administrației Prezidențiale a lui Aleksandr Lukașenko.
Posibilitatea renunțării la sancțiuni pentru Makei a fost anunțată în luna martie 2013 de către viceministrul de Externe al Poloniei, Jerzy Pomianowski. Această perspectivă a stârnit nemulțumiri din partea opoziției și apărătorilor drepturilor omului din Belarus.
Interdicțiile de intrare pe teritoriul UE pentru zeci de funcționari beloruși, inclusiv conducerea republicii, au fost introduse de UE după alegerile prezidențiale din anul 2010, în urma cărora a fost reales Lukașenko, dar și urmare a înăbușirii revoltelor antiprezidențiale de la Minsk.

Share our work