de Isac Mihai | iun. 15, 2021 | Balcani, România, Știri, UE
Kosovo, problema strategica in Balcani
Preşedintele sârb Aleksandr Vucic a declarat că s-a ajuns la un acord pentru a organiza o nouă rundă de dialog sârbo-kosovar până la sfârşitul lunii iulie. Anunțul a avut loc după o nouă rundă de negocieri Belgrad-Pristina care a avut loc la Bruxelles sub egida UE.
„S-a ajuns la un acord pentru a continua dialogul până la sfârşitul lui iulie şi eu sper că acesta este un lucru important ce va putea garanta menţinerea păcii şi a stabilităţii”, a spus Vucic.
Anterior, UE și SUA au încercat să impulsioneze diferite formate de negocieri dintre Belgrad și Priștina care să vizeze și independența provinciei. Belgradul are sprijinul declarat al Federației Ruse și Chinei, membrii ai Consiliului Permanent de Securitate al ONU.
Acuzații politice
Vucic a acuzat Pristina că duce lipsă de responsabilitate şi de simţ al realităţii şi că nu doreşte să respecte acordurile pe care le-au semnat albanezii kosovari şi să discute despre o Comunitate a Municipalităţilor Sârbe.
(Membrii delegaţiei de la Pristina) „au cerut să audă, urgent şi imediat, că noi vom recunoaşte independenţa Kosovo. Faptul că sârbii vor să participe la liturghii în propriile lor biserici este ceva la care ei se referă ca fiind incidente şi provocări”, consideră Aleksandar Vucic.
El a mai spus că va discuta cu etnici sârbi din Kosovo în următoarele zile, adăugând că este „foarte speriat” după ce a văzut „câtă iresponsabilitate va trebui Belgradul să înfrunte în viitor”.
„Suntem gata să acceptăm orice zi sau dată pentru reluarea discuţiilor – aceasta este foarte important şi pentru noi nu există nimic mai important decât să asigurăm siguranţa şi securitatea locuitorilor din Kosovo-Metohia şi să respectăm tot ce a fost semnat”, a declarat Vucic.
Belgradul refuză să recunoască proclamația de independență și continuă să se refere la regiune sub numele de Kosovo și Metohia.
Potrivit preşedintelui sârb, înainte de întâlnirea din iulie cu delegaţia Pristinei, echipe tehnice vor discuta problema persoanelor dispărute.
Serbia mizează pe sprijinul rus în problema Kosovo
Speranțe europene
Reprezentantul european Miroslav Lajcak a anunţat la rândul său că cele două delegaţii au acceptat să-şi continue discuţiile, notând că reuniunea „nu a fost uşoară, dar e important că a avut loc” şi că a fost prima întâlnire cu Albin Kurti ca nou şef al executivului din Kosovo.
„Cei doi lideri au avut un schimb foarte deschis şi franc cu privire la ce se aşteaptă fiecare de la acest dialog, iar procesul va continua”, a rezumat Lajcak.
La rândul său, noul premier kosovar a deplâns în declaraţii pentru media din Kosovo respingerea propunerilor sale de către liderul sârb, adăugând că din partea delegaţiei kosovare „reuniunea a fost constructivă”.
Reuniunea a fost „foarte dură”, a confirmat pentru media unul dintre participanţi, menţionând că totuşi faptul că cele două părţi au acceptat să continue procesul este în sine un lucru pozitiv.
Falanga Vetëvendosje
Întâlnirea a fost prima de la victoria lui Albin Kurti la alegerile legislative kosovate din februarie. Premierul, membru al mişcării de stânga Vetëvendosje (VV), s-a angajat să adopte o nouă abordare în discuţiile cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic.
Vetëvendosje (Mișcarea pentru Autodeterminare în albaneză) este cunoscută pentru tacticile radicale folosite pentru obținerea recunoașterii independenței Republicii Kosovo.
VV a organizat periodic proteste masive față de prezența trupelor străine pe teritoriul Republcii Kosovo.
Guvern paralel
Relaţiile dintre cei doi vecini din Balcani rămân complicate, la peste 20 de ani de la separarea lor prin război. Cea mai recentă întrevedere între liderii celor două ţări datează din iulie 2020.
Belgradul refuză să recunoască independenţa fostei sale provincii, proclamată în 2008. Serbia poartă un război permanent împotriva recunoașterii internaționale a Republicii Kosovo. Aproximativ 15 state și-au retras recunoașterea diplomatică, majoritatea din Africa, zona Caraibelor și Pacific.
5 state UE nu recunosc independența Republicii Kosovo, inclusiv Spania, România și Slovacia. În pofida acestei situații UE și SUA sprijină orice formă de negocieri între Belgrad și Priștina care ar putea duce la independența regiunii.
Acordul semnat în 2013 prevederea crearea unei asociaţii de 10 municipalităţi unde sârbii sunt majoritari în Kosovo. Majoritatea etnicilor sârbi este concentrată în nordul Kosovo. Acordul a rămas blocat din cauza neînțelegerilor dintre Belgrad şi Pristina privind competenţelor lor.
Belgradul este acuzat că subminează statalitatea kosovară prin menținerea unui sistem guvernamental paralel. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 23, 2020 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, România, Știri, UE, UE
Kosovo, problema strategica in Balcani
În urma victoriei decisive a formațiunii sale politice în alegerile parlamentare de duminică, liderul sârb Aleksandr Vucic a demarat consultările destinate să dezghețe dialogul cu Republica Kosovo, relatează publicația Kurir, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Dialogul, blocat de aproape doi ani, a fost facilitat și de recenta decizie a noului guvern de la Priștina a eliminat toate sancțiunile comerciale la adresa Serbiei.
Divergențele dintre Belgrad și Priștina sunt considerate un test pentru capacitatea UE și SUA de a gestiona o situație cu un grad conflictual ridicat. Serbia, sprijinită de Moscova și Beijing, refuză să recunoască independenţa proclamată în 2008 de Republica Kosovo după confruntările interetnice din anii 90, urmate de intervenția NATO.
Rezolvarea diferendului kosovar este privită cu interes de actorii politici de pe diferite continente, putând deveni un precedent din punct de vedere al dreptului internațional. Experții consideră că orice acord va include și un schimb de teritorii ori autonomizarea regiunii din Republica Kosovo locuită majoritar de etnici sârbi.
În acest moment independența Republicii Kosovo este recunoscută de aproximativ 100 de state, diplomațiile de la Priștina și Belgrad ducând un război dur, susținute de SUA și UE, respectiv Moscova și Beijing. Cinci state membre UE nu recunosc independența Republicii Kosovo, inclusiv Grecia, România și Spania, ultima confruntată cu separatismul catalan și basc.
Victorie categorică
Alegerile parlamentare au întărit dominaţia Partidului Progresist Sârb (SNS) pe scena politică de la Belgrad, președintele Aleksandr Vucic încercând să rezolve o situație extrem de sensibilă din punct de vedere politic pentru electoratul sârb.
Pe fondul boicotării alegerilor de către mai multe partide de opoziție, SNS a obținut peste 60% din voturile exprimate, partidul urmând să formeze singur guvernul de la Belgrad. Președintele Vucic încearcă să finalizeze acest proces cât mai repede pentru a evita o criză politică ori apariția unor manifestări de protest la adresa sa.
Serbia mizează pe sprijinul rus în problema Kosovo
Șarjă diplomatică
Preşedintele sârb a avut deja prima întrevedere cu Miroslav Lajcak, emisar special al Uniunii Europene însărcinat cu dialogul între Belgrad şi Pristina, suspendat de la sfârşitul lui 2018. Înaltul oficial UE a declarat, în cadrul unei conferințe comune cu președintele sârb, că prin viitorul acord se va încerca rezolvarea tuturor problemelor bilaterale și va fi acceptabil pentru ambele părți.
Miroslav Lajcak a mai declarat că va fi propus un tratat prin care să fie rezolvate definitiv toate divergențele dintre Priștina și Kosovo. El a mai precizat că Serbia este parte a Europei, iar problemele Serbiei sunt și problemele UE, așa cum sunt și soluțiile. El s-a mai referit și la necesitatea intensificării luptei împotriva corupției și a crimei organizate, precum și la importanța reformei justiției din statul balcanic.
Preşedintele sârb a avertizat deja că „zilele şi săptămânile următoare vor fi dificile, în special în ceea ce priveşte Kosovo”. El a asigurat totuşi că recunoaşterea independenţei Pristinei de către Belgrad „nu va fi subiect” de discuţie la Washington. „Nu vom permite acest lucru”, a declarat el pentru presa sârbă.
Interes electoral american
Înainte de desantul de la Belgrad, Miroslav Lajcak s-a oprit la Pristina pentru a se întâlni cu noul guvernkosovar, care a cedat recent presiunii occidentale şi a ridicat restricţiile la importul de produse sârbeşti, un obstacol în calea reluării dialogului.
După etapa kosovară, emisarul european a estimat că ”acum sunt îndeplinite condiţiile” pentru continuarea discuţiilor. El a refuzat să comenteze întâlnirea organizată la 27 iunie la Casa Albă de către trimisul lui Donald Trump, Richard Grenell, considerată drept un demers al administrației Trump de a monopoliza orice succes diplomatic în dosarul kosovar. Trump dorește să obțină semnarea unui acord până la alegerile prezidențiale americane din noiembrie 2020, pentru a îl prezenta drept un succes al administrației sale în domeniul politicii externe, dublate de începerea retragerii contingentului american, aflat de peste două decenii în statul balcanic.
SUA au câteva sute de soldați în trupele de menținere a păcii din Kosovo, majoritatea fiind desfășurate la baza Bondsteel, considerată în urmă cu câțiva ani una dintre cele mai importante facilități militare americane de peste hotare. La începutul misiunii de menținere a păcii, câteva zeci de mii de soldați americani erau în această zonă.
Administrația Trump nu este impresionată de efortul UE
Reduta rusă
Înainte de întrevederea cu oficialii kosovari în SUA, președintele Vucic se va deplasa în Federația Rusă, cel mai important aliat al Serbiei și membru al Consiului de Securitate al ONU. Vucic are programate întrevederi cu președintele rus Vladimir Putin, patriarhul rus Kirill și alți înalți oficiali ruși. Veto-ul rus a fost folosit în mod constant pentru a bloca accesul Republicii Kosovo în diferite structuri internaționale ori pentru a anula orice înțelegere nefavorabilă intereselor Federației Ruse.
Interesul rus pentru Kosovo a crescut după evenimentele din 2014 din Ucraina care au dus la anexarea peninsulei Crimeea de către Federația Rusă și apariția insurgenței pro-ruse din Donbass, dar și pe fondul sprijinului acordat de către Moscova regiunilor separatiste Abhazia și Oseția de Sud, a căror independență a recunoscut-o în 2008.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a precizat, săptămâna trecută, că orice acord între Kosovo și Serbia va trebui să fie aprobat de Consiliul de Securitate al ONU, unde Moscova are drept de veto. „Nu vom permite rescrierea istoriei celui de-al Doilea Război Mondial ori a evenimentelor care au avit loc în Balcani în urmă cu 25 de ani”.
Serghei Lavrov a criticat Uniunea Europeană pentru că s-a ”auto-izolat” de procesul privind normalizarea relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo şi nu a fost capabilă să impună aplicarea acordurilor pe care însuşi blocul comunitar le-a mediat.
”Poziţia Rusiei nu s-a schimbat. Vom sprijini orice efort, paşi şi iniţiative care ajută Belgradul şi Pristina să ajungă la o soluţie reciproc acceptabilă pe baza rezoluţiei 1.244 a Consiliului de Securitate al ONU”, care confirmă integritatea teritorială a Serbiei şi nu recunoaşte independenţa autoproclamată de Kosovo în anul 2008, a indicat Lavrov, citat de agenţia EFE. El a insistat că ”soluţia la care se va ajunge trebuie să fie conformă cu dreptul internaţional şi să primească acordul Consiliului de Securitate al ONU”. Ministrul rus de externe a mai cerut să nu fie impuse termene pentru soluţionarea acestui proces. (Mihai Isac)
