Cursa pentru Kremlin. Vladimir Putin, favorit in sondaje

Cursa pentru Kremlin. Vladimir Putin, favorit in sondaje

putinPremierul rus Vladimir Putin, candidatul favorit al alegerilor prezidenţiale din 4 martie, va fi ales preşedinte din primul tur de scrutin cu 58,6% din voturi, relevă un sondaj realizat de Centrului rus de sondare a opiniei VŢIOM.
„Conform prognozelor VŢIOM, alegerile se vor desfăşura într-un singur tur, iar Putin va învinge cu 58,6% din sufragii. El va fi urmat de (candidatul comunist) Ghennadi Ziuganov, care va obţine doar 14,8% din voturi. Serghei Mironov (liderul Rusiei Juste, de centru-stânga) este creditat cu 7,7% din intenţiile de vot”, a detaliat directorul VŢIOM, Valerii Federov. Acesta nu a menţionat procentajul pe care l-ar obţine ultranaţionalistul Vladimir Jirinovski şi miliardarul Mihail Prohorov. Potrivit studiului precedent, din 10 februarie, ei erau creditaţi cu 8,2%, respectiv 4,6% din opţiunile electoratului.
Federov a precizat că aproape o cincime – 18% – dintre ruşi pun la îndoială corectitudinea scrutinului. Sondajul de opinie a fost efectuat în perioada 10-12 februarie pe un eşantion de 1.600 de persoane din 46 de regiuni ale Rusiei, cu o marjă de eroare de 3,5%.

Mitinguri pro-Putin, la comandă

Zeci de mii de ruşi au demonstrat sâmbătă în mai multe oraşe din Federaţia Rusia în favoarea premierului Vladimir Putin, candidatul cu primă şansă la prezidenţialele din 4 martie, în încercarea de a contracara un val fără precedent de proteste împotriva acestuia. Cel puţin 50.000 de persoane au participat la mitinguri în Rusia europeană, în Siberia şi Extremul Orient în sprijinul primului ministru care vrea să se întoarcă la Kremlin pentru un al treilea mandat, după precedentele două în perioada 2000-2008.
După organizarea unei ample manifestaţii pro-Putin la 4 februarie, în aceeaşi zi cu un marş al opoziţiei, numărul simpatizanţilor regimului continuă să crească odată cu apropierea datei scrutinului, transmite Agerpres. La Sankt Petersburg, fosta capitală imperială şi oraşul natal al lui Putin, aproximativ 10.000 de oameni au ieşit în stradă fluturând pancarte „Da schimbărilor, nu revoluţiei!” sau „Împreună cu Putin pentru o Rusie puternică”.
Evenimente similare au avut loc în mai multe oraşe mari din Rusia, cu excepţia Moscovei. Peste 20.000 de persoane au participat la demonstraţii în Orientul Îndepărtat Rus şi Siberia, conform estimărilor poliţiei. 12.000 de oameni au demonstrat la Habarovsk (Extremul Orient), scandând „Avem ce proteja!”. Aproximativ 3.000 de persoane au participat la un miting pro-Putin la Vladivostok (oraş port la Pacific), 7.000 în Irkutsk (Siberia) şi 3.000 au înfruntat frigul la Novosibirsk. Un miting uriaş în sprijinul lui Putin este programat pentru 23 februarie la Moscova, sub sloganul „Noi apărăm ţara!”, organizatorii sperând la participarea a peste 200.000 de manifestanţi.

Share our work
R. Moldova, fara presedinte. Discutiile din Parlament se amana din nou

R. Moldova, fara presedinte. Discutiile din Parlament se amana din nou

presedintia RM 2Parlamentul de la Chişinău nu a reuşit nici vineri să stabilească data alegerilor prezidenţiale.
Legislativul Republicii Moldova a amânat votarea proiectului ce prevede stabilirea datei alegerilor prezidenţiale, la insistenţa PL, pentru ziua de joi, 23 februarie. Preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, a spus că, la solicitarea colegilor din AIE, proiectul va fi amânat, ceea ce nu înseamnă însă că el va putea fi amânat la nesfârşit. El a îndemnat deputaţii să se grăbească în identrificarea unui candidat la preşedinţie.
„După şedinţa plenului, vom solicita colegilor să stabilim ziua când ne putem întruni în Consiliul AIE pentru a identifica un candidat”, a declarat Marian Lupu. La rândul său, preşedintele de onoare al PD, Dumitru Diacov, consideră că data scrutinului ar trebui stabilită neapărat joi, chiar dacă nu va fi identificat un candidat. El însă a fost contrazis de liderul PL Mihai Ghimpu, care a spus că va vota proiectul ce prevede stabilirea datei alegerilor şefului statului numai în cazul în care va fi identificat un candidat care va fi susţinut de 61 de deputaţi.

Lupu, Ghimpu şi saxofonul

„Daca săptămâna viitoare nu vom depune efort ca să găsim candidatul, nu vom vota data alegerilor. Trebuie să-i luăm pe toţi după alfabet. Poate ne oprim la litera „D”…, sau la altă literă…”, a răspuns Mihai Ghimpu. În discuţie a intervenit şi Marian Lupu: „Voi forţa nota la maxim pentru ca la următoarea şedinţă data alegerii şefului statului să fie stabilită. Nu contează metoda, ci rezultatul”. În replică, preşedintele PL, Mihai Ghimpu, a spus că „nota poţi s-o forţezi doar când cânţi la saxofon”. Deputaţii fracţiunii PL au părăsit joi şedinţa Parlamentului, după ce preşedintele Legislativului a propus supunerea la vot data de 15 martie pentru alegerea preşedintelui.
Trei parlamente ale Republicii Moldova au încercat fără succes să aleagă şeful statului din luna mai 2009. Şi actualul parlament a încercat să aleagă de două ori preşedintele, dar la prima tentativă nu a fost înregistrat niciun candidat, iar a doua a fost anulată de Curtea Constituţională pentru că deputaţii nu au respectat secretul votului. Ulterior, liderii AIE au anunţat că vor organiza un referendum constituţional pentru a simplifica procedura de alegere a preşedintelui (în prezent acesta este ales cu votul a cel puţin 3/5 din numărul total de deputaţi). Ulterior, aceştia au renunţat la această intenţie, care a provocat critici şi proteste din partea opoziţiei şi a unor reprezentanţi ai societăţii civile. Alianţa pentru Integrare Europeană a început deja consultările cu deputaţii independenţi pentru identificarea unui candidat neafiliat la funcţia de preşedinte. Pe de altă parte, opoziţia comunistă a declarat că acest legislativ nu mai este legal şi cere dizolvarea acestuia şi organizarea de alegeri parlamentare anticipate.

Share our work
Ce miscari pregateste opozitia din Rusia

Ce miscari pregateste opozitia din Rusia

Putin pleacaÎn Rusia, opoziţia politică intenţionează să organizeze o manifestaţie împotriva lui Vladimir Putin şi pentru alegeri corecte, cu o lună înainte de scrutinul prezidenţial în care fostul preşedinte şi actual premier şi-a anunţat candidatura pentru un nou mandat.
Opoziţia de la Moscova susţine că alegerile din decembrie, câştigate de partidul lui Vladimir Putin, au fost marcate de numeroase incidente şi, în consecinţă, incorecte. Victoria formaţiunii Rusia Unită a fost scânteia care a declanşat ample demonstraţii în Rusia luna trecută, aflat acum în campanie electorală.
Un uriaş banner de culoare galbenă, cu inscripţia „Putin, pleacă!” şi portretul premierului rus barat cu X, a fost instalat miercuri pe acoperişul unei clădiri de pe cheiul râului Moscova, chiar vizavi de Kremlin de către activiştii Mişcării Solidaritatea, una din cele mai active grupări ale opoziţiei radicale, transmite RRA. Campania prezidenţială a transformat protestele împotriva fraudelor din alegerile legislative din decembrie în proteste împotriva alegerii lui Vladimir Putin.
Sub aceste lozinci se va desfăşura şi manifestaţia de masă organizată sâmbătă la Moscova de opoziţia extraparlamentară, căreia i s-au alăturat şi partidele de opoziţie din Duma de Stat, în frunte cu liderii lor, care sunt şi contracandidaţii lui Vladimir Putin.
Acesta rămâne însă marele favorit al scrutinului din 4 martie, cu şanse să învingă chiar în turul întâi în faţa celor patru concurenţi, care împreună întrunesc cam jumătate din procentele sale, cel puţin deocamdată. În aceste condiţii, tactica opoziţiei este să nu permită o victorie a lui Vladimir Putin în turul întâi, chiar dacă în turul doi, conform sondajelor, acesta câştigă clar în faţa oricăruia dintre cei patru. În acelaşi timp, opoziţia intransigentă declară, de pe acum, că nu va recunoaşte eventuala victorie a lui Vladimir Putin în turul întâi, care, în opinia sa, nu poate fi decât una furată.

Share our work
Medvedev lauda organizarea protestelor anti-Putin

Medvedev lauda organizarea protestelor anti-Putin

putin460x276 medvedev

Liderul de la Kremlin Dmitri Medvedev i-a laudat pe participantii actiunilor de protest declansate în Rusia dupa alegerile parlamentare din decembrie pentru „disciplina” si capacitatea de a negocia cu autoritatile moscovite locul mitingurilor. „Organizarea acestor actiuni a demonstrat responsabilitatea crescuta a conducerii fata de societate, precum si discernamantul cetatenilor nostri, care au convenit, potrivit legii, toate manifestatiile – locul, ora – cu autoritatile municipale”, a spus Dmitri Medvedev, la o întalnire cu responsabili ai Directiei Afacerilor Interne din Moscova, relateaza portalul Gazeta. „Anume în acest fel trebuie sa se solutioneze problemele într-un stat civilizat, sa se construiasca relatiile cu puterea, inclusiv ale fortelor de ordine cu societatea”, a punctat liderul de la Kremlin. Un mars de protest este planificat pe 4 februarie, cu o luna înainte de alegerile prezidentiale al caror mare favorit este Vladimir Putin. Desi primaria capitalei ruse nu a autorizat de la început actiunea, invocand ratiuni de securitate, în cele urma au aprobat-o, schimband traseul marsului opozitiei.  Alegerile parlamentare din 4 decembrie, castigate de partidul de guvernamant, Rusia Unita, au fost urmate de cele mai ample miscari de protest de la venirea lui Vladimir Putin la putere, în 2000. Un miting cu 50.000 de participanti a avut loc în Piata Bolotnaia din centrul Moscovei, urmat de altul pe 24 decembrie pe Bulevardul Saharov, care a reunit aproximativ 80.000 de protestatari. Ambele actiuni s-au desfasurat pasnic, fara traditionalele arestari ale opozantilor.

Share our work
R. Moldova. Luna mai, ultimul termen pentru alegerea presedintelui

R. Moldova. Luna mai, ultimul termen pentru alegerea presedintelui

presedintia RMLuna mai va fi ultimul termen de alegere a preşedintelui Republicii Moldova, a afirmat, în cadrul unui interviu pentru un post de radio, liderul fracţiunii PD Dumitru Diacov.
Potrivit lui Diacov, imediat după referendumul din aprilie vor fi prevăzute trei tururi de alegeri a şefului statului. „Ideea este ca preşedintele să nu poată dizolva Parlamentul în urma procedurii de alegere a preşedintelui. Adică Parlamentul este obligat să voteze preşedintele”, a opinat liderul fracţiunii democraţilor.
Diacov a adăugat că ideea de bază a refrendumului din aprilie va fi alegerea preşedintelui cu 51 de voturi, dar vor fi modificate şi unele împuterniciri ale şefului statutului. ,,De exemplu numirea primului-ministru şi altele. Vrem să avem un sistem parlamentar de guvernare autentic”, a afirmat sursa citată.
Anterior, în cursul zilei de marţi, socialiştii au solicitat ca Parlamentul să numească în regim de urgenţă data alegerii preşedintelui ţării. În opinia Partidului Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM), şeful statului trebuie ales în conformitate cu normele constituţionale existente, iar alegerile prezidenţiale trebuie să aibă loc nu mai târziu de luna februarie 2012.
Igor Dodon, preşedintele PSRM, a declarat la o conferinţă de presă, că sunt premise pentru alegerea preşedintelui ţării în baza normelor constituţionale existente, întrucât opoziţia parlamentară şi societatea civilă a acceptat propunerea de a înainta un candidat apartinic la funcţia de preşedinte. Dodon a precizat că, în cazul în care Parlamentul nu va reuşi să aleagă şeful statului, socialiştii vor cere dizolvarea Legislativului şi desfăşurarea alegerilor parlamentare anticipate nu mai tîrziu de iunie-iulie 2012.
Dodon a mai adăugat că în cazul eşecului alegerii şefului statului, partidul pe care-l reprezintă va susţine organizarea unui referendum, concomitent cu alegerile anticipate. În cadrul acestui referendum urmează a fi simplificată procedura de alegere a preşedintelui ţării

Share our work