SUA si UE cer Rusiei sa ancheteze furturile de la alegeri

SUA si UE cer Rusiei sa ancheteze furturile de la alegeri

SUA au cerut luni guvernului rus să conducă o anchetă independentă privind eventualele nereguli semnalate în cadrul alegerilor prezidenţiale, scrutin pe care misiunea observatorilor internaţionali l-a calificat drept „părtinitor” şi inechitabil.
SUA sunt de asemenea „gata să coopereze” cu Vladimir Putin imediat după ce rezultatele vor fi validate, a afirmat Departamentul de Stat american într-un comunicat. Washingtonul „a luat însă notă de îngrijorările OSCE privind condiţiile în care s-a desfăşurat campania prezidenţială”, a adăugat diplomaţia americană.
Derularea alegerilor a fost criticată luni de misiunea observatorilor Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa la Moscova. Campania a fost „în mod clar în avantajul unui candidat”, iar concurenţa nu a fost „echitabilă”, a afirmat OSCE, care a dezvăluit de asemenea nereguli la numărarea voturilor „în circa o treime din birourile de vot”. „Noi cerem guvernului rus să conducă o anchetă independentă şi credibilă privind toate neregulile semnalate”, a precizat Departamentul de Stat american.
De asemenea, Comisia Europeană încurajează Rusia să rezolve „lacunele” semnalate de OSCE la alegerile prezidenţiale, a declarat luni, la Bruxelles, o purtătoare de cuvânt a Executivului UE. „Uniunea Europeană ia notă de rezultatele preliminare ale alegerilor prezidenţiale (din Rusia). Oficiul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului al OSCE (OSCE/ODIHR) şi Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) au monitorizat alegerile şi au identificat unele lacune, atât în pregătirea alegerilor, cât şi în timpul desfăşurării lor. Le împărtăşim evaluarea. La acest moment încurajăm Rusia să remedieze aceste lacune”, a precizat, într-o conferinţă de presă, Maja Kocijancic, purtătoarea de cuvânt a şefei diplomaţiei europene Catherine Ashton.
Uniunea Europeană aşteaptă „să lucreze cu viitorul preşedinte şi viitorul guvern al Rusiei, sprijinind pe deplin agenda de modernizare” a acestei ţări, a mai spus sursa citată. „Reformele economice şi politice sunt indispensabile pentru modernizarea Rusiei. UE este încrezătoare că preşedintele Rusiei este pregătit să înainteze în această direcţie, printr-un dialog deschis cu cetăţenii şi cu societatea civilă”, a subliniat Maja Kocijancic, care a explicat că aceasta este doar o reacţie preliminară şi că Executivul UE va emite ulterior o declaraţie „mai aprofundată” privind scrutinul prezidenţial din Rusia.

Share our work
R Moldova: Miercuri, o noua incercare de stabilire a datei algerilor

R Moldova: Miercuri, o noua incercare de stabilire a datei algerilor

Alianţa pentru Integrare Europenă ar putea stabili la şedinţa Parlamentului de miercuri, 7 martie, data alegerilor prezidenţiale, au firmat lideri AIE luni seara, după şedinţa Consiliului alianţei.
Liderii AIE s-au întâlnit în şedinţă luni seară, la sediul PL, şi au făcut declaraţii contradictorii. PL şi PD au admis că ar putea fi analizate şi alte candidaturi la funcţia de şef al statului, dar liderul PLDM Vlad Filat a spus că unicul candidat discutat rămâne Veronica Bacalu. Preşedintele fracţiunii PD, Dumitru Diacov, a anunţat că se discută întreaga listă de candidaturi. „S-a analizat lista de candidaţi pentru a-l depista pe cel care ar întruni 62 de voturi”, a comunicat Diacov.
Liderul fracţiunii PL Ion Hadârcă a spus că, în prezent, problema este identificarea unui candidat care să corespundă tuturor criteriilor. El a adăugat că PL îşi menţine poziţia şi nu va vota data alegerilor până când va fi identificat un candidat care va fi susţinut de 62 de deputaţi. Stabilirea datei alegerilor prezidenţiale a fost amânată trei săpătămâni la rând la insistenţa PL. Anterior lideri ai AIE au propus organizarea scrutinului prezidenţial pe data de 15 martie.
Viitorul preşedinte trebuie să semneze un acord cu Partidul Liberal sau cu întreaga Alianţa pentru Integrare Europeană, a declarat luni preşedintele PL, Mihai Ghimpu. Potrivit liderului PL, formaţiunea sa va vota un preşedinte care este gata să semneze un acord prin care va accepta că miniştrii, delegaţi în Guvern de către Partidul Liberal, să fie demişi nu doar la propunerea primului ministru, ci şi prin consultare cu fracţiunea partidului din Parlament. Ghimpu admite un asemenea acord semnat de viitorul preşedinte la nivelul întregii AIE.
„Viitorul preşedinte trebuie să aducă pacea în alianţă. Preşedintele va trebui să semneze un acord pentru a menţine alianţa, nu pentru a face pe placul unui partid din AIE”, a menţionat liderul liberal. Potrivit lui Mihai Ghimpu, în afară de candidatura Veronicăi Bacalu, propusă de PLDM şi PDM, se mai discută şi alte candidaturi. „Doamna Bacalu poate fi candidat numai când va veni să se întâlnească cu noi. Doamna trebuie să se întâlnească cu toate fracţiunile, chiar şi cu PCRM”, a declarat Mihai Ghimpu.

Share our work
Vladimir Putin, ales presedinte de aproape 64% dintre rusi

Vladimir Putin, ales presedinte de aproape 64% dintre rusi

Vladimir Putin a fost ales preşedinte al Federaţiei Ruse cu 63,75% din voturi, a anunţat, luni dimineaţa, preşedintele Comisiei Electorale Centrale de la Moscova, Vladimir Ciurov, după centralizarea rezultatelor de la 99,3% din secţiile de votare.
Pentru Putin au votat 45,1 milioane de cetăţeni. Prezenţa la urne a fost de 65,3%, a precizat Ciurov, potrivit presei ruse. Principalul rival al lui Putin, liderul comunist Ghennadi Ziuganov, a obţinut 17,19% din voturi. Pe locul al treilea se clasează miliardarul independent Mihail Prohorov, cu 7,84% din sufragii, învingându-l pe veteranul ultranaţionalist Vladimir Jirinovski, creditat cu 6,23 procente. În fine, liderul Rusiei Juste, Serghei Mironov, se află pe ultima poziţie cu doar 3,85% dintre voturile exprimate. Rezultatele finale ale alegerilor prezidenţiale de duminică vor fi făcute publice de CEC în cursul zilei de miercuri.
Vladimir Putin a venit duminică la manifestaţia simpatizanţilor săi reuniţi în Piaţa Manej din preajma Kremlinului, pentru a-şi clama victoria şi a le mulţumi susţinătorilor, potrivit imaginilor transmise de televiziunile din Rusia. „Vă mulţumesc tuturor celor care aţi spus „Da!” Rusiei măreţe. V-am întrebat odată „Vom învinge?”. Am învins!”, a spus Vladimir Putin, care a apărut pe scenă însoţit de preşedintele Dmitri Medvedev, aflat la final de mandat.

100.000 de simpatizanţi, în stradă

„Am învins într-o luptă deschisă şi onestă! Vă mulţumesc, prieteni”, a adăugat omul forte al Rusiei. El a opinat că scrutinul de duminică a constituit, totodată, un test de maturitate pentru întreaga naţiune rusă. „Am arătat cu adevărat că nimeni nu ne poate impune ceva. Nimeni şi nimic. Am arătat că oamenii noştri sunt în stare să distingă înnoirea de provocările politice, al căror singur scop este să distrugă ţara şi să uzurpeze puterea”, a spus Putin.
Peste 110.000 de simpatizanţi ai lui Vladimir Putin s-au reunit duminică seară în centrul Moscovei, în apropiere de Kremlin, la o manifestaţie de susţinere a liderului forte, care a câştigat preşedinţia Rusiei din primul tur de scrutin.

Vladimir Putin, agentul KGB îndrăgostit de putere

Fost agent KGB în Germania Democrată, Vladimir Putin a impus în cei 12 ani aflaţi la putere un sistem politic peste măsură de dur, în numele „stabilităţii” şi în detrimentul libertăţilor. În august 1999, când a fost numit premier de preşedintele de atunci Boris Elţin, discreditat şi „învins” de alcool, Rusia era o ţară slăbită de criza economică din 1998.
Boris Elţin şi anturajul său au fost seduşi de discreţia şi eficacitatea lui Putin. Acesta a lucrat la primăria oraşului Sankt Petersburg, apoi în administraţia Kremlinului, înainte de a fi „paraşutat” în 1998 în fruntea FSB. Vladimir Putin dorea să pună punct dezintegrării Rusiei, fiind profund marcat de prăbuşirea Uniunii Sovietice, pe care a trăit-o etapă cu etapă la Dresda, în Germania de Est, unde s-a aflat la post, trimis de KGB, din 1985 până în 1990. De altfel, el avea să califice mai târziu dispariţia URSS drept „cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului XX”.
La 1 octombrie 1999, în urma unui atentat, el începe al doilea război în Cecenia, un conflict sângeros, marcat de atrocităţi şi de bombardarea fără discernământ a capitalei cecene Groznâi. Cu acest război va începe popularitatea lui în Rusia, iar Occidentul îşi va forma despre el imaginea unui lider autoritar. Boris Elţin demisionează la sfârşitul anului 1999 şi îi încredinţează prerogativele lui Vladimir Putin, care se impusese deja ca noul personaj forte al ţării, imagine pe care o are şi astăzi.
Ales cu uşurinţă şef al statului în anul 2000, Putin se bazează tot mai mult pe „structurile de forţă” şi pe apropiaţi din Sankt Petersburg, oraş în care s-a născut la 7 octombrie 1952. Apropiindu-se de sfârşitul celui de-al doilea mandat consecutiv, în 2008, şi nevoit să abandoneze Kremlinul, el nu a renunţat totuşi la putere, încredinţându-i preşedinţia unuia dintre apropiaţi – Dmitri Medvedev – şi preluând funcţia de premier.

Share our work
27 de sectii de vot pentru rusii din Republica Moldova

27 de sectii de vot pentru rusii din Republica Moldova

Russia_Election_jt_111204_wblogAutoritatile de la Moscova au decis deschiderea a 27 de sectii de vot pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv in republica separatista Transnistria, pentru alegerile prezidentiale care se vor desfasura duminica, potrivit Jurnal.md. Potrivit Ambasadei Federației Ruse de la Chișinau, cetațenii ruși care se afla pe teritoriul RM vor putea vota in baza documentului care confirma cetațenia rusa a acestora. Sectiile de vot vor fi deschise intre orele 8.00-20.00, in localitatile Chisinau, Balti, Comrat, Tighina (Bender), Grigoriopol, Dnestrovsk, Dubasari, Camenca, Rabnița, Slobozia si Tiraspol. Totodata, la Balți și la Comrat, intre orele 11.00-15.00, se va organiza votarea cu ajutorul urnelor mobile. Premierul rus Vladimir Putin este favorit la scrutinul prezidential din 4 martie, care ar putea marca intoarcerea sa la Kremlin pentru a treia oara, dupa doua mandate consecutive de patru ani, intre 2000 si 2008.

Share our work
Rusia. Discutii intre opozitie si presedintele Medvedev

Rusia. Discutii intre opozitie si presedintele Medvedev

Medvedev cu opozitiaPreşedintele rus, Dmitri Medvedev, s-a întâlnit luni cu liderii opoziţiei pentru a aborda reformele sistemului politic, consecinţă a manifestaţiilor fără precedent din Rusia împotriva premierului Vladimir Putin, favorit la alegerile prezidenţiale din 4 martie.
Fostul premier Boris Nemţov şi liderul unei mişcări de extremă-stângă, Serghei Udalţov, figurau ca participanţi la întâlnirea care se desfăşoară la reşedinţa prezidenţială Gorki, din apropierea Moscovei, conform imaginilor difuzate de televiziunea rusă. „Intenţionez să îi propun preşedintelui rus să amâne cu doi ani alegerile prezidenţiale până la finalizarea unor reforme politice”, a declarat Udalţov înainte de întâlnire, citat de agenţiile de presă ruse.
Nemţov a declarat pentru postul de radio Ecoul Moscovei că va cere şefului statului punerea în libertate a 37 de „deţinuţi politici” şi că va pleda pentru o modificare a Constituţiei privind interzicerea efectuării a trei mandate la Kremlin. Aceasta ar fi situaţia în care se află Vladimir Putin dacă ar fi ales ca preşedinte pe 4 martie, după ce a fost şeful statului între 2000 şi 2008.
Eliberarea deţinuţilo politici este una dintre principalele revendicări ale alianţei de opoziţie care a organizat, începând cu decembrie 2011, manifestaţii masive la Moscova împotriva regimului lui Putin, transmite Mediafax. Medvedev şi-a anunţat intenţia de a purta o discuţie cu liderii opoziţiei non-parlamentare, după ce a promis reforme ale sistemului politic rus. Aceste propuneri au fost considerate insuficiente de către opoziţie.
Printre altele, preşedintele a anunţat o reîntoarcere la alegerile folosind votul universal la numirea guvernatorilor regiunilor, numiţi de către Kremlin începând cu 2004, o uşurare a regulilor de înregistrare a partidelor politice şi o scăderea cu 300.000 a numărului de semnături electorale care trebuiesc prezentate pentru a înregistra o candidatură la alegerile prezidenţiale, în prezent fiind nevoie de două milioane de semnături.

Share our work