Alegeri in Osetia de Sud: Ex-kgb-istul Tibilov, cele mai multe voturi

Alegeri in Osetia de Sud: Ex-kgb-istul Tibilov, cele mai multe voturi

Fostul şef al KGB-ului local în Osetia de Sud s-a plasat duminică lejer în frunte la al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, potrivit primelor rezultate ale acestui scrutin ce ar trebui să pună capăt unei crize politice în acest teritoriu separatist georgian recunoscut şi sprijinit de Rusia.
Fostul şef al KGB-ului, Leonid Tibilov, este creditat cu 55,76% din voturi după numărarea a 67,86% din buletinele de vot, au anunţat agenţiile locale de presă. El îl întrece pe David Sanakoev, 35 de ani, un delegat pentru drepturile omului al republicii separatiste, ce obţine 41,27% din voturi. Votul „împotriva tuturor” a fost exprimat de aproximativ 1% din alegători, în timp ce participarea a fost de în jur de 70%, potrivit aceleiaşi surse.
Leonid Tibilov, 60 de ani, s-a plasat în frunte în primul tur la sfârşitul lunii martie. Format, potrivit agenţilor de presă ruse, la şcoala KGB-ului din Minsk, în timpul epocii sovietice, el are gradul de general şi a fost ministru al securităţii statului în Osetia de Sud – şeful „KGB”-ului local – în anii 1990.
Responsabila comisiei electorale sud-osetine, Bella Plieva, a asigurat, duminică, că nu a existat nicio problemă majoră în acest scrutin, în timp ce alegerile prezidenţiale precedente au fost invalidate în noiembrie după victoria opozantei Alla Djioeva în faţa candidatului ales de „preşedintele” în exerciţiu Eduard Kokoitî cu acordul Kremlinului.
Aceste alegeri au fost condamnate de Georgia şi nu sunt recunoscute decât de Rusia şi câteva state din America Latină şi Pacific, care au recunoscut independenţa Osetiei de Sud după războiul ruso-georgian în august 2008. Comisia electorală estimează la 34.000 numărul de alegători din 70.000 de „cetăţeni”. Georgia afirmă la rândul ei că Osetia de Sud nu are decât 15.000 de locuitori după „purificarea etnică” ce i-a vizat în timpul şi după războiul din 2008 pe georgienii ce trăiau în această regiune.

Share our work
Alegeri in Osetia de Sud

Alegeri in Osetia de Sud

Noi alegeri prezidenţiale au avut loc duminică în Osetia de Sud, regiune separatistă georgiană recunoscută din 2008 de Rusia, după invalidarea scrutinului câştigat de reprezentanta opoziţiei Alla Djioeva împotriva candidatului Kremlinului.
Pentru ocuparea fotoliului suprem s-au înscris patru candidaţi: fostul preşedinte al KGB-ului local, Leonid Tibilov, emisarul special pentru drepturile omului David Sanakoev, ambasadorul Osetiei de Sud la Moscova, Dmitri Medoev, precum şi liderul comuniştilor din regiune Stanislav Kociev. Alegerile vor fi validate dacă se vor prezenta la urne mai mult de 50% din alegătorii înscrişi pe listele de vot.
Pentru a câştiga, un candidat trebuie să întrunească mai mult de jumătate din voturile exprimate. Rezultatele preliminare urmează să fie făcute publice de Comisia electorală de la Ţhinvali în cursul zilei de luni.
Alegerile precedente s-au desfăşurat în noiembrie 2011 în Osetia de Sud. În al doilea tur al scrutinului, candidata opoziţiei Alla Djioeva l-a devansat pe candidatul puterii susţinut de Kremlin, Anatoli Bibilov, ministrul local al situaţiilor de urgenţă, însă rezultatul scrutinului a fost invalidat de Curtea Supremă locală din cauza unor presupuse fraude.
Djioeva, care a fost suspectată de un complot de către Kremlin, a fost atacată şi bătută cu bestialitate, încât s-a aflat până de curând în spital, unde oficial a fost internată pentru o criză de hipertensiune. Simpatizanţii acesteia au manifestat timp de mai multe săptămâni la Ţhinvali, denunţând amestecul Moscovei. Conform agenţiilor ruse de presă, aceasta se află în prezent acasă, într-o suburbie a Ţhinvali, sub protecţia poliţiei. De fapt, în arest la domiciliu, potrivit media occidentale.

Share our work
Serbia vrea sa organizeze alegeri locale in Kosovo

Serbia vrea sa organizeze alegeri locale in Kosovo

Misiunea ONU în Kosovo a anunţat joi că nu se va implica în organizarea alegerilor locale sârbe de pe acest teritoriu, respingând astfel solicitarea Belgradului, care va organiza aceste alegeri pe data de 6 mai în zonele majoritar sârbe din Kosovo, în acelaşi timp cu cele din Serbia.
Purtătorul de cuvânt al MINUK, Tanya Castle, a afirmat că „având în vedere circumstanţele de pe teren, MINUK nu va fi în măsură să organizeze alegerile locale din Kosovo”, fără să ofere alte detalii. Autorităţile kosovare consideră „inacceptabilă” organizarea acestor alegeri de către sârbi şi au cerut Uniunii Europene să intervină.
De asemeena, Albania a denunţat miercuri drept „ilegitimă” decizia Serbiei de a organiza alegeri în Kosovo şi a afirmat că acestea nu vor avea „niciun efect juridic”. „Decizia Belgradului de a organiza alegeri în mai multe municipalităţi din Republica Kosovo este ilegitimă, inacceptabilă şi atentează la integritatea unei ţări vecine independente”, a declarat aceeaşi sursă.
Potrivit Tiranei, aceste alegeri „afectează atât perspectiva integrării comunităţilor etnice în instituţii, cât şi societatea din Republica Kosovo”. Marţi, autorităţile kosovare au denunţat, de asemenea, drept „inacceptabilă” desfăşurarea de alegeri locale în municipalităţile sârbe din Kosovo şi au făcut apel la Uniunea Europeană să intervină.
Serbia nu recunoaşte independenţa Kosovo, proclamată unilateral în anul 2008 de autorităţile auto-constituite la Pristina şi încurajează sârbii din Kosovo să boicoteze aceste autorităţi. Misiunea ONU din Kosovo (MINUK) a fost desfăşurată după conflictul din anii 1998-1999, care a opus forţele sârbe Armatei de Eliberare din Kosovo (UCK), gherilele independentiste albaneze.

Share our work
Alegerea presedintelui: Tensiuni la Chisinau – Filat baga in sedinta structurile de forta

Alegerea presedintelui: Tensiuni la Chisinau – Filat baga in sedinta structurile de forta

Alegerea preşedintelui Republicii Moldova naşte tensiuni la Chişinău. Prim-ministrul Vlad Filat a prezidat marţi o şedinţă de lucru în problema asigurării ordinii publice şi a legalităţii.
La şedinţă au participat ministrul Afacerilor Interne, Alexei Roibu, directorul SPPS, Igor Bodorin, directorul CCCEC, Viorel Chetraru, directorul adjunct al SIS, Valentin Dediu, şi Procurorul General al Republicii Moldova, Valeriu Zubco. Cu acest prilej, a fost făcută o trecere în revistă a situaţiei din R Moldova privind asigurarea ordinii publice. În mod special, a fost abordată problema asigurării ordinii de drept în data de 16 martie, zi în care urmează să se desfăşoare şedinţa plenară a Parlamentului pentru alegerea Preşedintelui Republicii Moldova.
Premierul a subliniat necesitatea mobilizării forţelor de ordine şi coordonării eficiente a acţiunilor acestora şi a solicitat conducerii instituţiilor în cauză să întreprindă toate măsurile necesare pentru asigurarea ordinii de drept şi respectarea legii.
KARADENIZ PRESS reaminteşte că liderul Partidului Comuniştilor, Vladimir Voronin, a anunţat că formaţiunea sa nu va recunoaşte legitimitatea viitorului preşedinte. În plus, comuniştii pregătesc o amplă acţiune de protest pentru vineri, atunci când parlamentul se va întruni pentru a-l alege pe şeful statului. Comuniştii cer dizolvarea actualului parlament şi organizarea alegerilor anticipate, considerând că legislativul activează ilegal.

Întâlnire dubioasă: Dodon-PCRM

Igor Dodon a adresat o scrisoare deschisă lui Vladimir Voronin, liderul Partidului Comuniştilor din Republica Moldova. În aceasta, Dodon solicită o întâlnire liderului PCRM pentru a „decide soarta crizei politice de trei ani”.
Scrisoarea a fost publicată pe blogul personal al politicianului. Potrivit acesteia, în contextul alegerilor preşedintelui Republicii Moldova, acţiunile opoziţiei politice din Parlament sunt decisive. „Opoziţia, în virtutea deciziilor hotărâtoare care îi revin, ar trebui să se consulte în privinţa modului în care poate fi gestionată actuala situaţie politică în beneficiul cetăţenilor şi al viitorului Republicii Moldova. În trei zile încă mai poate fi decisă soarta unei crize politice de trei ani”, se menţionează în scrisoare.
Potrivit aceleeaşi surse, socialiştii şi comuniştii, care se află în opoziţie, au fost diferiţi în abordări, însă pot găsi puncte de tangenţă pe chestiuni de principiu, pot discuta modalitatea unui dialog politic responsabil şi cu efecte concrete. Igor Dodon susţine că astfel opoziţia are posibilitatea de a demonstra că poate fi mai coerentă şi mai responsabilă decât guvernarea.

Mihai Godea se mai gândeşte

Deputatul neafiliat Mihai Godea va decide miercuri dacă îl va susţine pe Nicolae Timofti la funcţia de şef al statului. Declaraţia a fost făcută după întâlnirea pe care a avut-o marţi cu candidatul la funcţia de şef al statului, propus de Alianţa pentru Integrare Europeană.
Godea a declarat că discuţia cu Timofti a fost una bună, în cadrul căreia a avut loc un schimb de opinii despre situaţia din ţară şi despre situaţia în care se produc alegerile prezidenţiale. „La întrevedere au fost discutate mai multe probleme, în particular cele din domeniul justiţiei şi cele referitoare la procesul de reintegrare a ţării. Decizia finală referitoare la susţinerea candidatului înaintat de AIE la funcţia de şef al statului va fi adoptată mâine”, a spus Godea.
Nicolae Timofti, candidatul la funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, nu a făcut declaraţii pentru presă după întîlnirea cu Godea.

Mandat de 4 ani pentru Timofti

În cazul în care va fi ales, viitorul preşedinte va avea un mandat tranzitoriu, de patru ani, în conformitate cu legislaţia, sunt de părere liderii fracţiunilor AIE. Cei trei lideri ai fracţiunilor AIE au menţionat că Nicolae Timofti, înregistrat oficial în calitate de candidat la preşedinţie, a fost selectat dintr-o listă de persoane notorii.
„Nimeni nu cunoaşte mai bine ca un jurist importanţa legii. Sperăm că va fi ales, ca Alianţa să poată răsufla uşor şi să-şi poată îndeplini programul”, a opinat Dumitru Diacov, liderul fracţiunii PD. Liderii AIE au spus că au păstrat în secret numele candidatul până în ultima zi când mai putea fi înregistrat, „pentru a nu genera discuţii inutile în societate”.
Potrivit lor, Timofti corespunde tuturor criteriilor impuse de componentele AIE dar şi de grupul Dodon. „Timofti este o personalitate, om public şi nu văd de ce Dodon nu l-ar vota”, a afirmat liderul fracţiunii PL Ion Hadîrcă. „Candidatul acesta a fost selectat cu atâta grijă şi s-au luat în calcul toate condiţiile impuse de Dodon. Dânsul nu ar avea argumente să respingă această candidatură”, a adăugat liderul fracţiunii PLDM Valeriu Streleţ.

Share our work
R Moldova: Cine este candidatul secret al AIE

R Moldova: Cine este candidatul secret al AIE

Numele candidatului la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova urmează să fie prezentat cel mai târziu la începutul săptămânii viitoare.
Potrivit lui Marian Lupu, liderul PDM, numele candidatului la această funcţie urmează să fie anunţat în urma unor negocieri suplimentare, la finalul unei şedinţe a Parlamentului, afirmând că Igor Dodon „va avea posibilitatea să cunoască acest candidat”. „Noi am ţinut cont de cerinţele întregii societăţi cu privire la viitorul preşedinte”, a subliniat el.
„Nu pot şi nici nu vreau să spun unele nume. Dacă ne lansăm din nou în dezbateri politice, mă tem să nu se strice iar toată această afacere”, a declarat Lupu pentru presă. Potrivit liderului PDM, candidatura Veronicăi Bacalu „rămâne pe agenda discuţiilor”. „Nu am să vă spun nici din ce domeniu provine eventualul candidat. Avem o listă, discutăm. Nu avem o singură persoană, sunt mai multe, inclusiv Veronica Bacalu”, a precizat Lupu.
La rândul său, preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, susţine că Alianţa pentru Integrare Europeană a ajuns la un candidat de compromis. Mihai Ghimpu nu a dat nume, dar spune că a discutat personal cu această persoană şi i-a atras atenţia că trebuie să ţină cont şi să respecte Acordul AIE, transmite Info-Prim Neo. „Noi, liberalii, nu am venit în politică pentru funcţii, ci pentru oameni. Vom vota un preşedinte şi sper că în cadrul alianţei va fi pace, linişte, vom încheia aceste jocuri şi ne vom gândi la cetăţeni”, a spus Mihai Ghimpu pentru presă.

Nicolae Timofti, de la CSM, posibil candidat

Mihai Ghimpu a reiterat că este importantă nu doar alegerea preşedintelui, ci şi menţinerea majorităţii parlamentare. Nicolae Timofti, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, este candidatul Alianţei pentru Integrare Europeană la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, informează Pro TV pe site-ul său, citând “surse din cadrul AIE”. Nicolae Timofti s-a născut la 22 decembrie 1948, în satul Ciutuleşti, raionul Floreşti.  Este preşedintele CSM, numit la 4 martie 2011, judecător la Curtea Supremă de Justiţie. Este căsătorit, are trei fii.
Deputaţii au stabilit organizarea alegerii preşedintelui pentru vinerea viitoare, pe 16 martie. Anterior, stabilirea datei scrutinului a fost amânată în două rânduri, la insistenţa liberalilor, care au solicitat ca mai întâi să fie găsit un candidat, iar după aceea să fie stabilită data alegerilor.

Share our work