de Vitalie Goncearov | oct. 27, 2014 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Partidele pro-europene au dominat scrutinul legislativ ce a avut loc duminica in Ucraina. Conform unor exit-poll-uri, Blocul Porosenko a obtinut 23% din voturi, urmat de Frontul Popular al premierului Arseni Iateniuk (21%), de Samopomitch, partid compus din tineri reprezentanti ai societatii civile si din combatanti veniti din Est (13%). Vor mai fi reprezentate in parlament Partidul Radical (condus de Oleh Liasko, 6% din sufragii), formatiunea nationalista Svoboda (6% din voturi) si partidul Batkivscina, al fostului premier Iulia Timosenko (5,4% din sufragii). Blocul de Opozitie (aliatii fostului presedinte Viktor Ianukovici) este creditat cu 8%, depasind astfel pragul minim necesar pentru accederea in Rada Suprema de la Kiev. Rata prezentei la vot a fost de aproape 40%. Cele doua partide aflate pe primele locuri au si inceput negocierile pentru o noua majoritate parlamentara. Iateniuk a spus ca s-a inteles cu Porosenko duminica seara ca majoritatea va fi formata „in cel mai scurt timp posibil” si se va baza pe Acordul de Asociere cu Uniunea Europeana, informeaza ziarul Zderkalo Nedeli.
Presedintele ucrainean Petro Porosenko a salutat victoria categorica a partidelor pro-europene la alegerile de duminica si a spus ca negocierile de formare a majoritatii parlamentare in Ucraina vor incepe in curand. „Rezultatele care acorda partidelor democrate si proeuropene o majoritate aproape constitutionala, iar partidelor la guvernare peste 50% de voturi cred sunt primele din istoria Ucrainei”, a spus Porosenko duminica seara, la aflarea rezultatelor sondajelor la iesirea de la urne.
Aceste alegeri au fost convocate de presedintele Petro Porosenko, ales in luna mai inca din primul tur de scrutin. ”Putem spune astazi ca o treime dintre alegatori sprijina demersul presedintelui pentru realizarea de reforme in vederea aderarii la Uniunea Europeana”, a spus liderul Blocului Porosenko, Iuri Lutenko. Scrutinul de duminica a fost umbrit de conflictul dintre fortele ucrainene si separatistii prorusi din bazinul minier Donbas, ce s-a soldat potrivit ONU cu peste 3.700 de morti incepand din aprilie si a constrans peste 800.000 de persoane sa isi paraseasca locuintele. Pe de alta parte, in jur de cinci milioane de alegatori, din cele 36 de milioane din intreaga tara, nu au putut vota, in Crimeea, anexata de Rusia in martie, si in zonele controlate de separatisti din est. Drept urmare, 27 de locuri de deputati vor ramane goale.
Reactii dinspre Rusia
Presa rusa aparuta luni se arata sceptica fata de efectele benefice pentru Ucraina ale victoriei partidelor prooccidentale la alegerile legislative desfasurate duminica, estimand ca, desi acestea au obtinut impreuna circa 70% din voturi. Astfel, cotidianul Izvestia constata ca niciun partid nu are majoritatea absoluta, astfel ca blocul presedintelui Porosenko si Frontul Popular condus de premierul Arseni Iateniuk, care au obtinut fiecare acelasi scor (21,6%), vor trebui sa negocieze si cu alte formatiuni. ‘Este aproape sigur ca aceasta diversitate de partide va complica luarea deciziilor si adoptarea legilor importante, iar parlamentul va fi si mai putin controlat decat inainte’, sustine Izvestia. in aceste conditii, ‘Porosenko va trebui sa se bata pentru a alcatui o coalitie’, crede cotidianul Rossiskaia Gazeta. La randul sau, cotidianul Kommersant subliniaza rata prezentei la urne, estimand ca procentul inregistrat, de 52%, este foarte slab pentru Ucraina.
de Razvan Iorga | oct. 24, 2014 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
In Ucraina se incheie vineri campania electorala pentru alegerile anticipate de duminica, prin care prooccidentalii provenind din cadrul miscarii de contestare din Piata Independentei (Maidan) spera sa-si consolideze puterea, in plina criza cu Rusia in estul separatist prorus al tarii. Alegerile au loc intr-o perioada extrem de dificila pentru aceasta fosta republica sovietica – aflata la portile Uniunii Europene (UE) – care a pierdut in martie Peninsula Crimeea, anexata de catre Rusia, si se confrunta cu o insurectie armata prorusa in bazinul minier Donbas, un conflict soldat cu peste 3.700 de morti de la jumatatea lui aprilie. „Nu va exista un conflict inghetat, pentru ca Donbasul nu va putea supravietui fara Ucraina”, a dat asigurari joi seara, la Odesa, presedintele Petro Porosenko a carui miscare pleaca de pe pozitia de favorita in legislative. Procesul de pace lansat de presedinte nu a fost suficient sa puna capat confruntarilor armate, iar separatistii – care detin controlul asupra unei parti din regiunile Donetk si Lugansk – se pregatesc sa-si organizeze propriile alegeri pe 2 noiembrie. Blocul presedintelui Petro Porosenko, ales in mai cu promisiunea ca va pacifica estul tarii, conduce in sondaje cu peste 30% din intentiile de vot si este urmat de alte formatiuni prooccidentale.
Presedintele a declarat ca spera, dupa acest scrutin, la o „majoritate constitutionala”, care sa permita implementarea unor reforme considerate vitale pentru aceasta tara foarte afectata de flagelul coruptiei si aflata intr-o recesiune profunda, agravata de razboi. Pentru prima data in istoria Ucrainei postsovietice, Parlamentul urmeaza sa fie dominat confortabil de catre prooccidentali, din cauza ascensiunii sentimentelor antirusesti, in contextul in care cinci dintre cele 36,5 milioane de alegatori nu vor putea sa voteze, ei traind in Crimeea si in zone rebele din Donbas, in mod traditional proruse. Doua formatiuni mostenitoare ale Partidului Regiunilor al lui Ianukovici – Ucraina Puternica si Blocul Opozitiei – ar putea trece pragul de 5% si intra in Parlament, dar comunistii risca sa nu mai fie reprezentati.
de Vitalie Goncearov | oct. 23, 2014 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Sase partide vor accede in Rada Suprema de la Kiev in urma alegerilor legislative ce vor avea loc pe 26 octombrie in Ucraina, releva rezultatele unui sondaj de opinie realizat de Centrul pentru Cercetari Sociale “Sofia” si Institutul ucrainean de Cercetari Sociale “Iaremenko”, informeaza Interfax, preluata de Karadeniz Press. Blocul lui Petro Porosenko ar urma sa obtina 28,3% din voturi, Partidul Radical al lui Oleg Liasko – 12,6%, Frontul Popular al premierului Arseni Iateniuk – 10,9%, Blocul Opozitiei – 8,7%, Uniunea Samopomici – 8,5%, iar partidul “Batkivscina” al fostului premier Iulia Timosenko – 7,1%. Potrivit sondajului, 61,3% dintre ucraineni intentioneaza sa mearga la vot in ziua alegerilor parlamentare, in timp ce 19,5% sustin ca, “probabil”, vor participa la vot. Studiul mai arata ca urmatoarele partide nu vor depasi pragul electoral de 5%: “Silna Ukraina” (4,7%), “Svoboda” (3,7%), “Pozitia Civica” (3,6%) si Partidul Comunist (3,4 %). Presedintele prooccidental al Ucrainei, Petro Porosenko, ales in mai dupa prabusirea regimului prorus, a convocat alegeri legislative anticipate, pentru a-si consolida puterea si a reinnoi parlamentul, unde se afla in prezent si fosti aliati ai lui Viktor Ianukovici, acuzati ca i-ar sustine pe separatistii prorusi din est, unde conflictul armat s-a soldat cu peste 3.700 de morti in sase luni.
Tentative de destabilizare ale Moscovei
Seful guvernului de la Kiev, Arseni Iateniuk, a avertizat joi in legatura cu posibile incercari ale Rusiei de a destabiliza alegerile legislative de duminica din Ucraina si a ordonat masuri de securitate sporite pentru a preveni comiterea unor ‘acte teroriste’, informeaza Reuters. ‘Este clar ca incercarile de destabilizare a situatiei vor continua si vor fi provocate de partea rusa. Ei (rusii) nu au reusit in timpul alegerilor prezidentiale (din mai), insa planurile au ramas’, a declarat el in cadrul unei reuniuni a sefilor serviciilor de securitate si observatorilor electorali. ‘Avem nevoie de mobilizarea completa a intregului sistem de mentinere a ordinii pentru a preveni incalcari ale procesului electoral si incercari de comitere ale unor acte de terorism in timpul alegerilor’, a mai spus el.
Temerile lui Iateniuk sunt impartasite chiar de catre fostul consilier al lui Putin din perioada 2000-2005, Andrei Ilarionov. Acesta a spus ca principalul obiectiv al fortelor pro-Kremlin, care se lupta pentru un mandat de deputat in viitoarea Rada Suprema este de a perturba activitatea parlamentului ucrainean ce va rezulta in urma alegerilor anticipate, prevazute pentru duminica, 26 octombrie. Printre candidatii in alegerile parlamentare din Ucraina exista multi sustinatori ai Kremlinului, in special in randul fortelor democratice, afirma Ilarionov. Potrivit acestuia, Putin si-ar fi trasat ca sarcina crearea unui grup cat mai numeros de deputati, care sa poata bloca activitatea viitorului legislativ ucrainean. Mai mult, Ilarionov, in prezent cercetator stiintific la Cato Institute (Institutul Cato) din SUA, sustine ca locatarul de la Kremlin ar fi fixat chiar si un termen pentru inlaturarea de la putere a actualului presedinte ucrainean Petro Porosenko pana la sfarsitul anului viitor.
de Razvan Iorga | oct. 21, 2014 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Peste 2.300 de observatori straini vor lua parte la monitorizarea alegerilor legislative ce vor avea loc in aceasta duminica pe teritoriul Ucrainei, informeaza Interfax. Potrivit Comisiei Electorale Centrale (CEC) din Ucraina, din cei 2.321 de observatori straini, 304 reprezinta 21 de state iar 2.017 vor fi trimisi de 20 de organizatii internationale. Polonia, Olanda, Ungaria, Lituania, Marea Britanie, Kazahstan si Turcia sunt cateva dintre statele care vor trimite observatori la scrutinul legislativ din Ucraina. Iar printre organizatiile internationale care vor avea de asemenea observatori la alegeri se numara Biroul OSCE pentru Institutii Democratice si Drepturile Omului, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei si Misiunea Canadiana de Monitorizare a Alegerilor sunt cateva. Uniunea Europeana a solicitat ca legislativele din Ucraina sa fie pregatite „fara impedimente” si „in intreaga tara”, subliniind ca Bruxelles-ul nu va recunoaste scrutinul organizat de separatistii prorusi pe 2 noiembrie.
de Razvan Iorga | iun. 13, 2011 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Partidul Justitiei si Dezvoltarii (AKP) a castigat, duminica, alegerile parlamentare cu un scor mai mult decat confortabil in fata competitorilor politici, asigurându-si a treia legislatura consecutiva, dupa ce au fost numarate aproape toate buletinele de vot. Dupa ce autoritatile electorale au numara 94% din voturi, Partidul Justitiei si Dezvoltarii (AKP) al lui premierului Recep Erdogan, la putere din 2002, a obtinut 50,4% din voturi, potrivit televiziunilor turce. Acest partid ar putea forma astfel cu usurinta singur un guvern, potrivit unei proiectii de ansamblu a societatii A&G si difuzata de postul de televiziune CNN-Türk. AKP detine o majoritate absoluta in Parlamentul de 550 de locuri, potrivit acestei proiectii, cu 326 de deputati. Acest partid a obtinut 47% din voturi la alegerile legislative precedente din 2007 si 341 de locuri in Parlament. In 2002, AKP a obtinut 34% din sufragii. De data aceasta, chiar daca AKP nu prezinta semne de poticnire si i-au crescut procentele de voturi la un nivel record, el va avea mai putini deputati, ca urmare a sistemului electoral turc, proportional, potrivit rezultatelor.
Rezultate modeste pentru opozitie
Pe a doua pozitie s-a plasat Partidul Popular Republican (CHP, social-democrat), principala forta de opozitie, cu 25,8% din voturi, urmat de nationalistii MHP (Partidul Actiunea Nationalista), cu 13,2%. Peste 50 de milioane de alegatori dintr-o populatie de 73 de milioane de locuitori au fost chemati la urne. AKP nu obtine totusi majoritatea de doua treimi (367) pe care o spera in Parlament pentru a modifica, fara a consulta opozitia, Constitutia mostenita de la militari dupa lovitura de stat din 1980.
Alegeri strategice
El ramâne cu un numar inferior cifrei de 330 de deputati necesari pentru a supune la referendum orice amendament al legii fundamentale. Erdogan a promis ca noua constitutie se va baza pe principiile democratice si pluraliste, dar criticii lui au denuntat tendintele sale autocrate si ii imputa ambitia de a se ridica mai târziu in postul de sef de stat, in cadrul unui regim prezidential. Opozitia denunta incalcari ale libertatilor civile, in special arestari de jurnalisti, si procese pentru conspiratii impotriva regimului. Candidatii prezentati in independenti de principala formatiune favorabila kurzilor (Partidul pacii si democratiei, BDP), pentru a trece pragul de 10% din voturi la scara nationala necesare pentru ca o formatiune sa intre in Parlament, realizeaza un progres semnificativ cu in jur de treizeci de membri (20 in parlamentul ce isi incheie mandatul – n.red). Primul ministru a laudat, in timpul campaniei, buna sanatate economica a Turciei, in prezent a 17-a economie mondiala cu o crestere „a la China” de 8,9% in 2010 si o inflatie stapânita la in jur de 6%. Alegatorii au fost de asemenea sensibili la faptul ca Erdogan asigura stabilitatea politica a Turciei, potrivit analistilor. Sfâsiata de coalitii instabile si guverne efemere, tara in cele din urma s-a stabilizat, politic si economic, sub conducerea AKP, care a reusit sa cantoneze in cazarmile ei armata, un fost actor politic de prim plan.
