de Razvan Iorga | iul. 5, 2017 | Balcani, Federatia Rusa, Știri, UE
Premierul sârb, Ana Brnabic
Șeful biroului liderul de la Kremlin, Iuri Ușakov, a declarat că nu este convins că Serbia ar putea alege UE în detrimentul relației pe care o are cu Moscova. Declarația sa vine după ce premierul sârb, Ana Brnabic, a declarat într-un interviu recent pentru Bloomberg că Serbia, dacă ar fi eventual nevoită să facă o alegere în orientarea sa strategică între Uniunea Europeană și Rusia, atunci ea ar alege Uniunea Europeană.
Ana Brnabic (41 de ani) a precizat că va continua calea începută de către predecesorul său, actualul președinte al țării, Aleksandar Vucic, de pregătire a țării pentru aderarea la UE, până la încheierea mandatului său în 2020. Serbia nu a cerut aderarea la NATO, din cauza războiului din Kosovo din 1999, dar cere aderarea la Uniunea Europeană, în timp ce menține relații strânse cu Rusia.
de Anatol Terzi | mart. 16, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Şedinţa specială de vineri a Parlamentului Republicii Moldova pentru alegerea preşedintelui va avea loc mult mai devreme decât fusese anunţat iniţial.
Biroul permanent al Parlamentului a decis joi seara ca şedinţa să aibă loc la ora 08.00, după ce anterior, preşedintele parlamentului Marian Lupu anunţase că aceasta se va desfăşura la ora 15.00. Modificarea orei are loc în contextul în care comuniştii au anunţat proteste de amploare în centrul Chişinăului, începând de vineri la amiază şi până seara, iar în presa de la Chişinău s-a vehiculat şi posibilitatea unor altercaţii cu poliţia. În acelaşi timp, un grup de foşti poliţişti a anunţat că va organiza o contramanifestaţie în sprijinul Alianţei pentru Integrare Europeană.
Criză de aproape 3 ani
Eşecuri repetate în alegerea unui preşedinte a condus la crearea unei crize politice care durează de aproape trei ani. În această perioadă au existat şase tentative de alegere a şefului statului, dar toate au eşuat. La scrutinul de vineri, participă un singur candidat, propus de Alianţa pentru Integrare Europeană – judecătorul Nicolae Timofti, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. Acesta reprezintă o soluţie de consens a celor trei partide din Alianţă, după ce mai multe tentative de a-l alege pe liderul Partidului Democrat, actualul preşedinte al parlamentului şi şef interimar al statului, Marian Lupu, au eşuat.
Decizia de a propune un candidat apolitic a fost luată şi după ce Alianţa anunţase organizarea unui referendum constituţional pentru simplificarea procedurii de alegere a preşedintelui, dar a renunţat la scurt timp după ce iniţiativa a fost criticată de opoziţie şi reprezentanţi ai societăţii civile, existând pericolul ca referendumul să eşueze, aşa cum s-a mai întâmplat o dată, în septembrie 2010.
Pentru alegerea preşedintelui sunt necesare 61 de voturi ale deputaţilor, în timp ce Alianţa deţine doar 58 de mandate. Astfel, soarta alegerilor depinde de cei patru deputaţi neafiliaţi, după ce opoziţia comunistă a anunţat că nu va participa la scrutin. Şansele de alegere a preşedintelui scad, după ce trei deputaţi care au părăsit în noiembrie 2011 Partidul Comuniştilor au declarat că îşi vor anunţa decizia abia vineri.
Godea va vota totuşi
Deputatul neafiliat Mihai Godea îl va susţine pe Nicolae Timofti la funcţia de şef al statului. Decizia lui Godea vine după întrevederea cu liderii alianţei de guvernământ, în cadrul căreia AIE a acceptat un set de condiţii înaintate de deputatul neafiliat. Deşi în seara zilei de ieri, 14 martie, Godea a anuţat că nu va participa la alegerile prezidenţiale, joi acesta a declarat, la un briefing, că veni în Parlament şi-şi va da votul pentru Nicolae Timofti.
Deputatul a menţionat că decizia a fost adoptată după întâlnirea cu liderii AIE. „Am înaintat un set de condiţii alianţei de guvernământ. Acestea se referă la legalitatea procedurii de alegere a şefului statului şi la principalele obiective de reforme, asumate de AIE prin programul de guvernământ. Acestea angajamente au fost semnate de liderii AIE”, a spus Godea.
Vlad Filat, liderul PLDM, a declarat după şedinţa Consiliului AIE la care a participat şi Mihai Godea, că liderii Alianţei „au avut o discuţie utilă şi poate puţin întârziată” cu deputatul neafiliat. Filat s-a arătat convins că şeful statului va fi ales. În timp ce premierul Vlad Filat şi preşedintele interimar Marian Lupu s-au declarat optimişti în privinţa succesului scrutinului de vineri, analiştii de la Chişinău au păreri împărţite în această privinţă. În acelaşi timp, o mare parte a acestora consideră că şi în cazul în care preşedintele va fi ales, criza politică din Alianţă va continua.
Ameninţările comuniştilor
Alegerea preşedintelui are loc în contextul unor neînţelegeri tot mai vizibile în interiorul Alianţei pentru Integrare Europeană. Vlad Filat a declarat în repetate rânduri că doreşte remanieri în guvern, ceea ce provoacă nemulţumirea colegilor de Alianţă. În acelaşi timp, Partidul Liberal rămâne fără funcţia de preşedinte al parlamentului, care urma să-i revină dacă Marian Lupu era ales şef al statului. De altfel, liderul liberalilor Mihai Ghimpu chiar şi-a acuzat partenerii de alianţă de trădare.
Scrutinul prezidenţial se desfăşoară şi pe fondul unor proteste crescânde ale opoziţiei, în special ale comuniştilor, care cer dizolvarea parlamentului şi organizarea alegerilor legislative anticipate. Comuniştii consideră că parlamentul activează ilegal deoarece nu a reuşit până acum să-l aleagă pe şeful statului şi au depus o cerere la procuratură în care îi acuză pe deputaţi şi în special pe Marian Lupu de uzurpare a puterii în stat.
Opoziţia comunistă a anunţat o acţiune de amploare pentru vineri şi, chiar dacă a anunţat că va avea un caracter paşnic, guvernul a anunţat măsuri sporite de securitate. Presa de la Chişinău vehiculează şi posibilitatea unor altercaţii între manifestanţi şi forţele de ordine şi se face referire la protestele violente din aprilie 2009.
Un canal de televiziune apropiat comuniştilor a anunţat că Vlad Filat şi Marian Lupu s-ar pregăti să fugă în România. După ce a fost propus în calitate de candidat, Nicolae Timofti este protejat de pază de corp din partea statului.
de Anatol Terzi | ian. 12, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Curtea Constituţională a anulat organizarea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale în Republica Moldova.
Prin decizia sa de astăzi, CC a dat câştig de cauză deputatului Mihai Godea, care a cerut invalidarea turului din 16 decembrie pe motiv că deputaţii nu au păstrat secretul votului. După ce, la 23 decembrie, Parlamentul a luat act, printr-o hotărâre, de eşecul primului tur al prezidenţialelor, la 28 decembrie acesta a decis organizarea celui de-al doilea tur de scrutin la 15 ianuarie. Curtea Constituţională a R. Moldova a declarat neconstituţionale ambele hotărâri.
În pledoariile în faţa Curţii, reprezentanţii Parlamentului şi Guvernului au argumentat că prevederea legală cu privire la secretul votului este un drept, nu o obligaţie. „Acesta a fost un mod al deputaţilor de a ţine un discurs”, a spus Vladimir Grosu, viceministru al Justiţiei. După anunţarea hotărârii CC, deputatul neafiliat Mihai Godea a spus că se aştepta la un astfel de verdict al Curţii Constituţionale, iar o altă hotărâre ar fi putut avea repercusiuni în cadrul tuturor tipurilor de alegeri. Mihai Godea a adăugat că actualul Legislativ s-a epuizat moral şi trebuie dizolvat.
Solicitat de Moldpres, Tudor Deliu, preşedintele comisiei speciale pentru alegerea preşedintelui ţării, a comunicat că, după decizia CC, Legislativul va trebui să se întrunească şi să stabilească data alegerilor prezidenţiale ordinare. „Procedura va fi luată de la zero. Din păcate, legislaţia Republicii Moldova nu prevede în ce termen Legislativul va trebui să numească data alegerilor ordinare”, a opinat Deliu. El a adăugat că odată cu decizia Curţii nu mai există necesitatea ca AIE să se pronunţe asupra unei sau altei candidaturi pentru funcţia de preşedinte al ţării.
Consiliul AIE s-a reunit în şedinţă şi urmează să anunţe decizia alianţei cu privire hotărărea Curţii Constituţionale.
