Kosovo, sacrificat electoral de administrația Trump

Kosovo, sacrificat electoral de administrația Trump

Kosovo, problema strategica in Balcani

Kosovo, problema strategica in Balcani

Premierul interimar de la Priștina, Albin Kurti, l-a acuzat luni pe Richard Grenell, unul dintre cei mai importanți oficiali din administrația Trump, că a organizat căderea, în martie, a guvernului de coaliţie alcătuit cu două luni înainte în această ţară din Balcani, pentru a deschide calea semnării unui controversat acord cu Serbia, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Albin Kurti, liderul Vetëvendosje, partid politic cunoscut pentru atacurile la adresa liderilor UE și SUA, acuzați că ar trata Republica Kosovo ca o colonie, a declarat că Richard Grenell a exercitat o puternică „presiune” asupra partenerului său din cadrul coaliţiei pentru a-l determina să o părăsească, aruncând Kosovo într-o criză politică.

Joaca de-a coaliția

Vetëvendosje a câștigat alegerile parlamentare din 2019, formând cel mai important grup de deputați din parlamentul unicameral de la Priștina. Guvernul de coaliție condus de Albin Kurti a durat doar câteva săptămâni, pe fondul rivalității politice dintre acesta și preșdintele Hashim Thaçi.

În data de 18 martie 2020, Kurti l-a concediat pe ministrul de Interne, Agim Veliu (unul din liderii Ligii Democratice din Kosovo, membru al coaliției guvernamentale), datorită sprijinului public pentru declararea stării de urgență ca parte a strategiei de gestionare a pandemiei COVID-19 pe teritoriul statului balcanic. Această decizie ar fi determinat transferarea tuturor atribuțiilor de conducere către Consiliul de Securitate al Republicii Kosovo, condus de președintele Hashim Thaçi (liderul de facto al Partidului Democratic din Kosovo). Liga Democratică din Kosovo a retaliat prin depunerea unei moțiuni de cenzură, votată în data de 25 martie 2020 de către 82 de deputați kosovari, coaliție informală formată din membrii ai Ligii Democratice din Kosovo (LDK), Partidului Democratic din Kosovo (PDK) și unele formațiuni ale minorităților naționale.

Acuzații dure

Albin Kurti a declarat, în cadrul unei videoconferinţe cu presa străină acreditată la Pristina, că emisarul american, însărcinat anul trecut de preşedintele SUA, Donald Trump, cu delicatul dosar al relaţiilor dintre Serbia şi fosta sa provincie Kosovo, devenită stat independent, a fost „implicat direct” în răsturnarea guvernului pentru că dorea să ajungă la un acord între cele două ţări, ce ar fi dus la modificarea frontierelor. „Guvernul condus de mine a fost răsturnat doar pentru că ambasadorul Grenell este grăbit să semneze un acord cu Serbia, despre care cred că este foarte dăunător fiindcă include un schimb de teritorii”, a declarat premierul interimar de la Priștina.

Înaltul oficial a acuzat SUA și UE că s-au folosit de pandemie pentru a forța demiterea guvernului său cu scopul venirii la putere a unei coaliții care va sprijini schimbul de teritorii cu Serbia. Noua coaliție ar urma să fie formată din PDK și LDK, surse politice de la Priștina confirmând demararea negocierilor între cele două formațiuni.

Premierul interimar Albin Kurti, îngrijorat de planurile administrației Trump în regiune

Premierul interimar Albin Kurti, îngrijorat de planurile administrației Trump în regiune

Dezmințiri americane

Emisarul SUA a dezmințit imediat acuzațiile premierului interimar kosovar. Pe Twitter, diplomatul a răspuns că „nu a avut loc absolut nicio discuţie despre schimbul de teritorii şi acest lucru nu a fost niciodată evocat de cineva în prezenţa mea”.

Acuzațiile liderului Vetëvendosje sunt cu atât mai grave cu cât preşedintele Statelor Unite l-a numit la sfârşitul lui februarie pe Richard Grenell, atunci ambasador în Germania, în postul sensibil de director interimar pentru informaţiile naţionale (DNI). Această funcție are o importanță deosebită în creionarea politicii externe americane, iar Grenell este considerat un susținător loial al președintelui SUA Donald Trump și al politicii promovate de administrația acestuia.

Surse diplomatice americane, citate de mass-media regională, au declarat că Donald Trump dorește semnarea unui acord de pace între Priștina și Belgrad până la sfârșitul lunii august 2020, pentru a prezenta rezultatul drept un succes al administrației sale în vederea alegerilor prezidențiale din acest an din SUA.

Lupte politice

Premierul kosovar şi susţinătorii săi afirmă că sunt victime ale manevrelor preşedintelui Hashim Thaci, un fost luptător de gherilă şi figură centrală a vieţii politice din Kosovo după încheierea războiului de independenţă (1998-1999).

Legislativele din octombrie 2019 au marcat înfrângerea foştilor luptători separatişti din PDK, dar mandatul preşedintelui Thaci, liderul de facto al acestora, se încheie abia în 2021.

Albin Kurti l-a acuzat pe şeful statului kosovar că instigat la o criză politică pentru a-şi păstra controlul asupra vieţii politice şi a finaliza proiectul, sprijinit de SUA, a unui schimb de teritorii cu Serbia care să implice regiunile majoritar sârbești din nordul Republicii Kosovo. (N.G.)

Share our work
Kosovo, amenintat de o noua criza politica

Kosovo, amenintat de o noua criza politica

Vetëvendosje, nemultumita de politica coloniala promovata de SUA si UE

Vetëvendosje, nemultumita de politica coloniala promovata de SUA si UE

Liderii partidului radical Vetëvendosje, de opozitie, au amenintat cu organizarea unor manifestatii masive de protest fata de recentul acord intre principalele două partide kosovare, cel al premierului în exercițiu Hashim Thaci (Partidul Democratic din Kosovo) și Liga Democratica din Kosovo, condus de Isa Mustafa, privind infiintarea unei noi coalitii guvernamentale, care să permită încheierea celei mai grave crize politice din Kosovo de la declararea independenței față de Serbia în 2008. Conform lui Albin Kurti, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, sute de mii de cetateni kosovari sunt gata sa protesteze fata de noua coalitie, liderul politic kosovar acuzand diplomatii din SUA si statele UE de faptul ca trateaza Kosovo ca „o colonie”.
Amenintarile lui Albin Kurti au provocat iritarea liderilor PDK si LDK, precum si a diplomatilor occidentali, care au solicitat serviciilor de securitate kosovare sa previna orice actiuni care ar putea duce la izbucnirea unui razboi civil.

Coalitie strategica

Reamintim ca Hashim Thaci și Isa Mustafa, ambii fiind acuzati de fapte de coruptie de o parte a opozitiei, ong-urilor si mass-media locala, au convenit asupra principiului creării unei coaliții între partidele lor care ar putea „permite crearea de instituții ale Republicii Kosovo”, a declarat președinta Republicii Kosovo, Atifetet Jahjaga, într-un comunicat citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Comunicatul a fost publicat după o întrevedere între Thaci și Mustafa organizată recent în prezența președintei Jahjaga și a ambasadoarei SUA în Kosovo, Tracey Ann Jacobson. În document nu se precizează dacă premierul în exercițiu, care se află la putere în Kosovo din 2008, îi va ceda postul lui Isa Mustafa. Cu toate acestea formațiunea LDK condusă de Mustafa a precizat într-un alt comunicat că acesta va fi candidatul pentru funcția de șef al guvernului.
Reamintim ca PDK, cu 37 de deputați, și LDK, cu 30 de deputați, dispun împreună de o majoritate fragila în Parlamentul de la Pristina, care are 120 de membrii, din care 10 sunt rezervate minoritatii sarbe, iar 10 altor minoritati nationale din fosta regiune iugoslava, precum cea turca, bosniaca, etc.

Data limita

Conform surselor politice de la Pristina, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, deputatii kosovari urmează să se reunească în curând pentru alegerea președintelui Parlamentului, un prim pas spre crearea de instituții ale țării, majoritatea liderilor politici ai partidelor ce vor forma coalitia dorind ca noile autoritati sa fie investite pana in data de 28 noiembrie, considerata sarbatoare nationala in Kosovo.
Cele șase luni de criză politică fără precedent sunt rezultatul, conform opiniei expertilor in drept constitutional, unor prevederi inexacte din constitutia Republicii Kosovo. Aceasta prevede că partidul care a câștigat alegerile legislative poate desemna un candidat pentru funcția de președinte al Parlamentului. Cu toate acestea, nu este menționat niciun termen, nici numărul de încercări, și, mai ales, constituția nu prevedea posibilitatea ca opoziția, chiar dacă aceasta dispune de majoritate ca în cazul actual, să propună un candidat. Fără alegerea unui președinte al Parlamentului, procesul de formare a guvernului și a altor instituții este blocat.

Share our work