REPORTAJ// Muzeul care păstrează amintirile terorii comuniste din Albania

REPORTAJ// Muzeul care păstrează amintirile terorii comuniste din Albania

Într-o clădire cu aspect obișnuit în centrul orașului Shkodra din nordul Albaniei, aproape de granița cu Muntenegru, un mic muzeu găzduiește amintirile victimelor unuia dintre cele mai brutale regimuri din Europa de Est.

Chiar dacă vizitatorii nu își pot imagina imediat ce lucruri groaznice s-au întâmplat în fostul sediu local al Ministerului de Interne din perioada comunistă, timp de aproape o jumătate de secol, aceștia vor imediat cufundați într-o lume a suferinței, torturii și crimele motivate politic.

Comuniștii locali au șters imediat după cel de-al doilea război mondial toate urmele activităților fostului gimnaziu „Illyricum” ce a aparținut ordinului Franciscan în urma unei deciziii a guvernului de la Tirana din 6 martie 1946, cel care a decis predarea clădirii către serviciile de securitate, se precizează într-un reportaj realizat de Balkan Insight.

„Shkodra a suferit foarte mult în primii ani ai comunismului, mai ales din 1956 până în 1960, atunci când orașul a funcționat în mare parte ca o închisoare comunistă”, a declarat pentru BIRN istoricul și curatorul   Muzeului Mărturiilor și Memoriei, Pjerin Mirdita (foto).

Comuniștii au operat nu mai puțin de 23 de închisori din Shkodra, un oraș pe atunci cu o mare populație catolică. Aici, aceștia s-au străduit să dețină controlul în timpul și după ultimii ani ai celui de-al doilea război mondial.

Zeci de mii de albanezi au fost trimiși în lagărele de muncă din motive politice sub regimul comunist și cel puțin 6.000 de oameni au fost executați, cred cei mai mulți experți.

„În acești ani, opoziția față de comuniști a fost încă ridicată în Shkodra, poate nu direct împotriva statului, dar sentimentul s-a păstrat în interiorul inimilor și minților oamenilor”, spune Mirdita.

El a precizat că fosta școală catolică a funcționat drept centru de interogatoriu și loc de tortură.

„În primul rând, ei [prizonierii] rămâneau aici pentru perioada de interogatoriu. Aici au suferit torturi fizice și psihologice. După ce erau fost condamnați, erau apoi trimiși în alte închisori din țară ”, explică el.

Coridorul vopsit în roșu ce simbolizează suferința

Holul muzeului găzduiește o expoziție de fotografie despre victimele represiunilor comuniste, cu date și afișe, precum și o mică sală video. A doua zonă găzduiește o altă sală de expoziții și celulele deținuților împreună cu sala de interogatoriu.


Pe ambele părți ale coridorului, 23 de celule stau față în față. Celule sunt minuscule, fiecare măsurând mai puțin de doi metri pătrați. Cămăruțele partă denumirea de „biruca” [„găură”], iar prizonierii erau ținuți în ele înainte și în timpul procesului de interogare.

La capătul coridorului, o camera mare și întunecată de interogare oferă frisoane chiar și acum oricărui vizitator care trece de ușă.

Camera de interogatoriu și tortură păstrată în original de curatorii muzeului. Foto: Mădălin Necșuțu

Un stâlp electrificat și niște sârmă ghimpată sunt așezate într-un colț al camerei, în timp ce pe masa ofițerului responsabil de interogare cu o mașină de scris. Instrumentele de înaltă tensiune folosite pentru torturarea deținuților, atât psihic cât și mental, se află pe o altă masă din această „camera a morții”.

Unele dintre scrierile deținuților de pe zidurile celulelor au fost păstrate, împreună cu ziarele propagandiste contemporane comuniste, care tapetează pereții celulelor.

„De două ori pe zi, timp de două ore, prizonierii erau nevoiți să citească cărți ale [Enver Hodja] fostul dictatorul communist albanez. De asemenea, aceștia erau bătuți în mod regulat ”, explică Mirdita.

Hodja a condus Albania cu mână de fier din 1946 până în 1992, ghidându-se mult timp încă după moartea lui Stalin după metodele acestuia. Temându-se de Occident și vecinii săi, Hodja și-a izolat complet țara de lumea exterioară, urmând propria rețetă inspirată de sovietici pentru dezvoltarea ei.

„Reeducarea” prizonierilor din Shkodra continua apoi în lagărele de muncă, la care mulți dintre ei erau trimiși. Mulți nu s-au întors niciodată.

„Trebuiau să lucreze în mine în schimburi, la fiecare opt ore. Aceste lagăre era asemănătoare gulagurilor din Rusia de pe vremea lui Lenin sau a lui Stalin ”, adaugă Mirdita.

Albania, încă bântuită de trecut

La fel ca multe alte țări care au căzut după Cortinei de Fier la finele celui de-al doilea război mondial, crimele din perioada comunistă încă bântuie Albania, o țară care astăzi bate pe ușile Uniunii Europene, după ce a fost primită în NATO în 2009.

Memoria celor zeci de mii de victime politice ale fostului regim este păstrată vie în locuri precum acest muzeu.

Localnicii și turiștii care vizitează muzeul pot viziona filme scurte în sala audio-vizuală. La fel, în biblioteca amenajată în incinta muzeului, ei pot citi cărți despre regimul comunist din Albania, precum și literatura scrisă în închisoare de foștii deținuți.

„Avem o bibliotecă care este deschisă publicului, astfel încât toată lumea poate veni aici să studieze sau să citească, sau doar să-și petreacă o parte din timpul liber”, a declarat pentru BIRN ghidul și istoricului  muzeului.

Profesorii își aduc elevii să învețe despre trecutul traumatic al țării, nu doar pentru a-i educa despre trecut, ci și pentru a se asigura că astfel de orori vor rămân în trecut și nu se vor mai repeta.

„Avem o mulțime de elevi care vin aici, precum și profesori de istorie. Ei ajung să vadă locul, ating cu mâinile lor și simt cât de greu a fost în timpul acestui regim pentru oameni trimiși aici ”, spune Mîrdita.

Studenții interesați pot chiar să întâlnească unii dintre foștii deținuți care au supraviețuit acestor orori și să le vorbească, iar aceștia la rândul lor să „împărtășească istoria cu ei”.

Mirdita mai spune că tocmai credința a fost cheia supraviețuirii multor oameni din această regiune cu probleme, unde comuniștii s-au luptat cu rebelii anticomunisti ani de-a rândul după al doilea război mondial urmărindu-I pe aceștia în munți.

Regimul Hodja a mers mai departe decât Uniunea Sovietică și, în 1967, a interzis religia și a proclamat Albania drept primul stat ateu din lume.

Dar Mirdita spune că mulți oameni din Shkodra nu și-au păstrat credința.

„Religia a supraviețuit aici în casele oamenilor”, spune el, menționând că orașul a rămas și rămâne casa tuturor celor cele trei religii principale din țară – catolică, musulmană și și creștin-ortodoxă.

Reportaj realizat de Mădălin Necșuțu în urma unei vizite de documentareîn Albania – iulie 2019, cu sprijinul Comisiei Europene

Share our work
Saber Guardian 2019, NATO își arată mușchii militari în România

Saber Guardian 2019, NATO își arată mușchii militari în România

Saber-Guardian-2019-exercițiu-de-amploare-al-NATO-și-armatelor-partenere

Saber-Guardian-2019-exercițiu-de-amploare-al-NATO-și-armatelor-partenere

Ministerul Apărării Naţionale de la București a transmis că, în această perioadă, convoaie de personal şi tehnică militară, aparţinând Armatei Române dar şi forţelor aliate din statele NATO și șpartenere, urmează să se deplaseze pe căile de comunicaţii (rutiere, feroviare, maritime) în scopul participării la exerciţiul militar Saber Guardian 2019. Peste 13.500 de militari români şi aliați vor lua parte în perioada 3-24 iunie 2019 la acest exerciţiu masiv.

„Convoaie de personal şi tehnică, româneşti şi aparţinând unor state membre NATO şi partenere, se vor deplasa, în această perioadă, pe căi de comunicaţii rutiere, feroviare, aeriene, maritime şi fluviale, în vederea participării, între 3 şi 24 iunie, la faza operaţională a celui mai important program de pregătire multinaţională din acest an în România – Saber Guardian 2019 (SG19) şi exerciţiile conexate”, se arată în comunicatul de presă transmis de MapN redacției agenției de presă KARADENIZ PRESS.

NATO își arată mușchii militari la Marea Neagră

NATO își arată mușchii militari la Marea Neagră

România, redută NATO

Conform MApN, convoaiele de trupe şi tehnică militară urmează să se deplaseze spre poligoanele de la Cincu, Babadag, Smârdan, Capu Midia. „Astfel, deplasarea convoaielor militare româneşti se face din zonele de dislocare la pace a marilor unităţi şi unităţi participante la exerciţiu către poligoanele Cincu, Babadag, Smârdan, Capu Midia, Boboc, Borduşani şi spre alte zone de instruire, iar cele aparţinând armatelor străine se vor deplasa dinspre punctele de trecere ale frontierei către aceleaşi locaţii de instruire”, mai arată sursa citată.

Numărul total de militari participanţi la SG19 se va ridica la aproximativ 13.500 de militari din 14 ţări aliate şi partenere (Albania, Bosnia-Herţegovina, Bulgaria, Germania, Marea Britanie, R. Moldova, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Spania, Turcia, Ucraina şi SUA), dintre care 7.600 de militari români, reprezentând diferite categorii de forțe armate. (Mihai Isac)

Share our work
Presedintele sârb Vucic, atac dur la KFOR

Presedintele sârb Vucic, atac dur la KFOR

Kosovo, problema strategica in Balcani

Kosovo, problema strategica in Balcani

Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a afirmat că prezenţa de trupe albaneze în nordul Kosovo are drept scop intimidarea sârbilor şi provocarea suplimentară a Serbiei, relatează agenţia Tanjug, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Într-un demers care i-a nemulţumit şi mai mult pe locuitorii de etnie sârbă din nordul Kosovo, trupe KFOR (Forţa internaţională de pace sub comanda NATO în Kosovo), inclusiv mulţi soldaţi albanezi, au patrulat joi prin Mitrovica de Nord.

În opinia lui Vucic, este perfect logic ca populaţia să fie nemulţumită de acest fapt.

”Dacă incluzi trupe albaneze în cadrul NATO, luaţi-le pentru un tur în Zrze şi Djakovica (sud), nu le duceţi în Mitrovica de Nord (cu populaţie sârbă, nota red.), a declarat Vucic într-un mesaj către NATO şi KFOR. ”Nu vor exista consecinţe drastice, deoarece trebuie să evaluăm toate acţiunile viitoare într-un mod serios şi responsabil (…) În ce priveşte poporul nostru, dacă KFOR nu-şi face treaba, va exista cine s-o facă”, a mai afirmat Vucic, citat de mass-media.

Referindu-se și la anunțul conform căruia foștii secretari de stat Madeleine Albright și Hillary Clinton vor vizita Pristina în data de 12 iunie, cu ocazia aniversării intrării KFOR în Kosovo, președintele sârb a spus că era de așteptat, având în vedere că cele două au fost implicate în crearea „ unui Kosovo independent”.

”Este copilul lor, au creat un Kosovo independent, contrar normelor dreptului internațional, pe care majoritatea lumii îl vede așa astăzi. Ne vom asigura că și administrația Trump va vedea  cine sunt cei care au creat un Kosovo independent”, a subliniat liderul de la Belgrad. (M.B.)
Share our work
Albania, sub asediul crimei organizate

Albania, sub asediul crimei organizate

Albania, stat membru NATO, amenințat de crima organizată

Albania, stat membru NATO, amenințat de crima organizată

Mii de opozanţi ai premierului albanez Edi Rama au cerut din nou demisia sa în cursul unei manifestaţii desfăşurate în calm, la cinci zile după o primă demonstraţie marcată de incidente, relatează mass-media de la Tirana, preluată de agenția KARADENIZ PRESS. Forţele de ordine au fost desfăşurate în dispozitiv, iar clădirea parlamentului a fost înconjurată cu sârmă ghimpată.

În cursul ultimei manifestații, grupuri de protestatari au forţat intrarea în sediul guvernului. Manifestanţii, care îl acuză pe Edi Rama în special de „complicitate cu crima organizată” şi de faptul că a „aruncat ţara în corupţie şi mizerie”, au aprins sporadic fumigene, dar niciun act de violenţă nu a fost constatat de jurnaliştii prezenţi la faţa locului.

Protest parlamentar

Deputaţii Partidului Democrat (centru dreapta) şi cei ai Mişcării Socialiste de Integrare (LSI, centru stânga) au decis să-şi depună mandatele în bloc, demersul lor provocând un impas politic. Această decizie „contraproductivă” reprezintă un „obstacol în funcţionarea democratică a Albaniei”, a reacţionat diplomaţia europeană.

„Astăzi, ţara nu are un parlament legitim. Nu voi accepta un acord cu un bandit ca Rama”, a declarat joi în faţa mulţimii liderul Partidului Democrat, Lulzim Basha. Opoziţia şi-a anunţat intenţia de a extinde manifestaţiile şi în alte oraşe din Albania, precum și în importanta diapsoră albaneză din Occident.

Viaţa politică albaneză este caracterizată de o mare violenţă verbală, dreapta şi stânga făcând schimb de insulte şi acuzaţii de corupţie sau de legături cu crima organizată.

Acuzații dure

La putere din 2013, socialistul Edi Rama a acuzat anterior opoziţia că „provoacă deliberat situaţii conflictuale înaintea alegerilor locale” de la sfârşitul lunii iunie pentru că nu dispune de mijloacele necesare pentru a face faţă la urne.

Membru NATO, Albania speră să deschidă în acest an negocierile de aderare la Uniunea Europeană, dar această ţară de peste 2,8 milioane de locuitori a fost invitată mai întâi să înregistreze progrese în lupta împotriva crimei organizate şi a corupţiei. (M.B.)

Share our work
Albania, sub asediul crimei organizate

Albania, diplomați iranieni expulzați pe bandă rulantă. Teheranul acuză Israelul

Albania, stat membru NATO, este unul dintre cei mai importanti aliati israelieni in Balcani

Albania, stat membru NATO, este unul dintre cei mai importanti aliati israelieni in Balcani

Albania, stat membru NATO din 2009, a anunţat că ambasadorul Iranului la Tirana şi un alt diplomat iranian au fost expulzaţi pentru că ar fi fost implicaţi în acţiuni ilegale, aparent decizia având legătură cu o presupusă tentativă de a ataca echipa de fotbal a Israelului, potrivit mass-media israeliană, care citează presa locală. Un purtător de cuvânt ale Ministerului de Externe de la Tirana a declarat că cei doi oficiali iranieni au fost expulzaţi pentru „încălcarea statutului diplomatic”, adăugând că decizia a fost luată în urma consultări cu mai multe ţări, printre care şi Israel.
Postul albanez Private Top Channel a relatat că cei doi diplomaţi sunt suspectaţi că ar avea legătură cu un incident de securitate care a avut loc în anul 2016, la un meci de fotbal dintre Albania şi Israel, însă informaţiile vehiculate de postul menţionat nu au fost confirmate de autorităţile de la Tirana, informează cotidianul Times of Israel.
Aproximativ 20 de persoane au fost arestate în Albania şi Kosovo în urma meciului din noiembrie 2016, care a fost mutat în alt oraş din Albania în contextul temerilor că militanţi ai reţelei teroriste Stat Islamic pregăteau un atentat care ar fi vizat acest meci.
Planul de atac terorist ar fi fost coordonat de doi albanezi care au luptat în Siria alături de militanţii reţelei teroriste Stat Islamic.
Nu este clar în ce fel ar fi fost implicaţi oficiali iranieni în acestă tentativă de atentat în condiţiile în care reţeaua sunnită Stat Islamic consideră Iranul şiit drept inamic.
Autoritățile de la Teheran au acuzat autoritățile de la Ierusalim de fabricare a acestui scandal, acuzații respinse de acestea. (M.B.)

Share our work