de Anatol Terzi | mart. 12, 2012 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Noi incidente interetnice au avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, la Skopje, între macedoneni şi etnici albanezi, evenimentele reflectând deteriorarea relaţiilor între cele două comunităţi principale din zonă, a anunţat duminică poliţia.
Un macedonean de 15 ani a fost spitalizat după ce a fost bătut de un grup de etnici albanezi, unii înarmaţi cu bâte de base-ball, în centrul capitalei Skopje, se arată într-un comunicat al poliţiei, care a arestat cinci agresori. Într-un cartier populat îndeosebi de macedoneni, un bărbat de 66 de ani a fost agresat şi lovit cu bâte de base-ball de necunoscuţi, care au fugit apoi spre alt cartier, unde etnicii albanezii sunt majoritari. Bărbatul a fost internat la spital.
Forţele de ordine şi-au întărit prezenţa pe străzile capitalei, îndeosebi în jurul locurilor unde se adună tinerii, cum ar fi centre comerciale şi parcuri. Poliţişti în civil sunt prezenţi în mijloacele de transport în comun. Incidentele interetnice s-au înmulţit de joi la Skopje şi Tetovo, soldându-se cu cel puţin 14 răniţi.
Mai mulţi albanezi şi macedoneni au fost răniţi în timpul unor confruntări care au avut loc în noaptea de miercuri spre joi în capitala Macedoniei. Relaţiile dintre albanezii şi macedonenii din Macedonia (FYROM) sunt marcate de tensiuni recurente în urma conflictului din anul 2001 dintre trupele guvernamentale şi gherila albaneză macedoneană. Acesta s-a încheiat prin acordul de pace de la Ohrid, semnat în luna august 2001, care prevede acordarea de drepturi sporite minorităţii albaneze ce formează circa 25% din populaţia de 2 milioane de locuitori ai ţării.
de Anatol Terzi | mart. 9, 2012 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Mai mulţi albanezi şi macedoneni au fost răniţi în timpul unor confruntări care au avut loc în noaptea de miercuri spre joi în capitala Macedoniei.
Incidentele stârnesc temeri cu privire la deteriorarea relaţiilor dintre cele două comunităţi, scrie presa internaţională, care citează surse oficiale locale. “Nu este exclus ca cineva să dorească deteriorarea relaţiilor interetnice” din Macedonia, a declarat ministrul de Interne, Gordana Jankulovska.
Primul incident a avut loc în cartierul Kisel Voda din Skopje, unde macedonenii sunt majoritari, atunci când un grup de tineri cu feţele acoperite au pătruns într-un autobuz şi au agresat pasagerii, rănind cinci dintre ei. Acesta a fost urmat de un alt incident în cartierul Cair, majoritar albanez, unde un alt autobuz a fost atacat cu pietre, şoferul şi doi pasageri fiind răniţi. În urmă cu o săptămână, circa 5.000 de albanezi din Macedonia au manifestat în localitatea Gostivar, după ce un poliţist macedonean a ucis doi membri ai comunităţii lor, incident aparent fără conotaţie etnică.
Relaţiile dintre albanezii şi macedonenii din Macedonia (FYROM) sunt marcate de tensiuni recurente în urma conflictului din anul 2001 dintre trupele guvernamentale şi gherila albaneză macedoneană. Acesta s-a încheiat prin acordul de pace de la Ohrid, semnat în luna august 2001, care prevede acordarea de drepturi sporite minorităţii albaneze ce formează circa 25% din populaţia de 2 milioane de locuitori ai ţării.
de Anatol Terzi | feb. 28, 2012 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Peste o mie de radicali albanezi au protestat luni pentru a denunţa acordul încheiat între Priştina şi Belgrad, favorabil unui Kosovo independent şi care deschide, de asemenea, calea către obţinerea statutului de candidat la aderarea la UE pentru Serbia.
Manifestanţii au denunţat „acest guvern care nu lucrează în interesul poporului” din Kosovo. Răspunzând apelului lansat de mişcarea radicală „Autodeterminarea”, reprezentată în Parlamentul de la Priştina şi care susţine unirea Kosovo cu Albania, protestatarii au acuzat guvernul de a fi „ajutat Serbia să obţină statutul de candidat la aderarea la UE”.
Conform unui acord încheiat vineri la Bruxelles, Priştina va putea lua partea la conferinţele internaţionale cu privire la Balcani fără ca Belgradul să recunoască independenţa fostei sale provincii. Acest acord este una dintre principalele condiţii puse de Bruxelles înainte de a acorda Serbiei statutul de candidat. Conform liderului diplomaţiei franceze, Alain Juppe, UE ar putea aproba marţi candidatura la aderare a Belgradului. Kosovo şi-a proclamat independenţa de Serbia în 2008 şi a fost apoi recunoscut de 90 de state. Belgradul refuză categoric să îi recunoacă independenţa, însă negociază cu Priştina în conformitate cu cerinţele de la Bruxelles.
Preşedintele sârb Boris Tadic a declarat luni, după întrevederea avută la Bruxelles cu şefa diplomaţiei europene Catherine Ashton, că speră ca la reuniunea de marţi a Consiliului Afaceri Generale (CAG) să se ajungă la un acord privind acordarea pentru Serbia a statutului de candidat la aderarea la UE. ”Sper ca mâine Serbia să obţină acest statut, dar acesta nu va fi ultimul pas”, a declarat Tadic, care a reafirmat că obiectivul strategic al ţării sale este integrarea deplină în structurile Uniunii Europene. La rândul său, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe Catherine Ashton a salutat rolul jucat de preşedintele Serbiei în procesul de apropiere a ţării balcanice de Uniunea Europeană.
de Anatol Terzi | ian. 23, 2012 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Poliţia kosovară a împiedicat duminică manifestanţii albanezi dintr-o mişcare radicală să blocheze două posturi vamale care separă Kosovo de Serbia.
Manifestanţii kosovari fac parte din Mişcarea pentru autodeterminare şi au recurs la această acţiune pentru a protesta împotriva accesului mărfurilor sârbeşti în Kosovo. O altă manifestaţie care a avut loc pe 14 ianuarie a degenerat în incidente soldate cu 50 de răniţi în rândul demonstranţilor şi forţelor de ordine. Obiectivul declarat al mişcării este unirea Kosovo cu Albania.
Belgradul şi Pristina se află într-un continuu diferend din anul 2008, când Kosovo şi-a proclamat unilateral independenţa. Totuşi, după luni de negocieri mediate de Uniunea Europeană, cele două părţi au acceptat, în luna septembrie 2011, să semneze un acord de liber schimb. Acest acord a permis ridicarea interdicţiei instituită de Belgrad asupra importurilor de produse provenite din Kosovo. Serbia este unul dintre principalii exportatori către Kosovo, care importă peste 90% din produsele sale alimentare de la companii sârbeşti.
de Anatol Terzi | apr. 27, 2011 | Balcani, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Inaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe, Catherine Ashton, i s-a cerut sa respinga numirea colonelului roman de jandarmerie Marian Petre in fruntea Departamentului Special de Politie EULEX din Kosovo. Initiativa apartine unei organizatii extremiste kosovare – Vetëvendosje – care acuza guvernul roman ca musamalizeaza uciderea a doi manifestanti albanezi de catre jandarmii romani, in 2007. Cu toate acestea, merita mentionat ca Romania, in ciuda presiunilor internationale, nu recunoaste independenta Kosovo. In timpul manifestatiilor din februarie 2007, s-au inregistrat zeci de raniti, dar si doi morti, din partea protestatarilor albanezi. De asemenea, doi jandarmi romani au fost raniti, dupa ce au fost atacati cu pietre. 72 de persoane au fost usor ranite in timpul manifestatiei, dintre care 25 au avut nevoie de ingrijiri medicale, scria in februarie 2007 presa internationala. In timpul manifestiei care a durat peste trei ore, participantii au cerut independenta provinciei Kosovo fara negocieri cu Serbia, atacand planul mediatorului ONU, Martti Ahtisaari privind noul statut al provinciei sarbe administrate de ONU. De asemenea, in urma violentelor inregistrate, seful politiei Natiunilor Unite din Kosovo, britanicul Stephen Curtis, a fost demis de administratorul ONU al provinciei. Lui Curtis i s-a cerut de catre administratorul ONU, Joachim Rueckner, „sa paraseasca postul, cu efect imediat”, deoarece el ar purta „responsabilitatea politica” pentru faptele tuturor celor 1.800 de jandarmi si politisti internationali aflati in subordinea lui. Liderii locali albanezi i-au acuzat pe jandarmii romani de folosirea unei „forte excesive” contra manifestantilor. Autopsia ar fi demonstrat ca cei doi protestatari albanezi au fost ucisi de gloantele de cauciuc trase de dispozitivul de forte de ordine care a intervenit impotriva celor 4.000 de manifestanti. Potrivit presei internationale, care a citat surse kosovare, gloantele au fost trase dinspre contingentul de 97 de jandarmi romani care au intervenit. Prin intermediul scrisorii adresate lui Catherine Ashton, in care statul roman este atacat si denigrat, organizatia Vetëvendosje reitereaza faptul ca misiunea EULEX este considerata o piedica in obtinerea independentei depline, iar misiunea sa este considerata drept antidemocratica.
Romania nu recunoaste Kosovo
Romania nu recunoaste Kosovo ca stat, considerand ca acest teritoriu este parte integranta a Serbiei, de-a lungul timpului MAE de la Bucuresti exprimandu-si speranţa în reluarea dialogului dintre Belgrad şi Priştina în vederea identificării unei soluţii care să corespundă intereselor ambelor părţi şi care să vizeze stabilitatea şi perspectiva europeană a regiunii. Pana in acest moment, doar 74 de state membre ale ONU au recunoscut independenta Republicii Kosovo, inclusiv 22 din cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene, si 24 din cele 28 de state ale NATO. Pana in data de 20 mai 2010, urmatoarele state au recunoscut independenta Republicii Kosovo: Afghanistan, Costa Rica, Albania, Franta, Turcia, Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Senegal, Letonia, Germania, Estonia, Italia, Danemarca, Luxemburg, Peru, Belgia, Polonia, Elvetia, Austria, Irlanda, Suedia, Olanda, Islanda, Slovenia, Finlanda, Japonia, Canada, Principatul Monaco, Ungaria, Croatia, Bulgaria, Principatul Liechtenstein, Coreea de Sud, Norvegia, Insulele Marshall, Nauru, Burkina Faso, Lituania, San Marino, Cehia, Liberia, Sierra Leone, Columbia, Belize, Malta, Samoa, Portugalia, Muntenegru, Macedonia, Emiratele Arabe Unite, Malaezia, Statele Federate ale Microneziei, Panama, Maldive, Palau, Republica Gambia, Regatul Arabiei Saudite, Comore, Bahrain, Regatul Hasemit al Iordaniei, Republica Dominicana, Noua Zeelanda, Malawi si Republica Islamica a Mauritaniei, Regatul Swaziland, Vanuatu, Djibouti, Republica Somalia, Honduras, Kiribati, Tuvalu, Qatar si Guineea Bissau.
Numirea colonelului Petre, reusita a MAI si MAE
Colonelul Marian Petre a obtinut postul de sef al Departamentului de Politie speciala in cadrul misiunii EULEX Kosovo, in urma selectiei realizate la nivelul Capacitatii de Planificare si Conducere a misiunilor civile UE, unitate din structura Serviciului European de Actiune Externa. Aceasta reprezinta cea mai inalta pozitie in organigrama EULEX Kosovo pe dimensiunea de planificare a activitatilor de politie. Reusita este rezultatul demersurilor conjugate ale institutiilor romanesti cu atributii in domeniu, ceea ce a inclus o coordonare eficienta intre Ministerul Administratiei si Internelor si Ministerul Afacerilor Externe, anunta cele doua ministere. Colonelul Marian Petre provine din randurile Inspectoratului General al Jandarmeriei Romane. Dupa absolvirea Scolii Militare de Ofiteri a Ministerului de Interne, colonelul Marian Petre a ocupat functii de ofiter de stat major, instructor militar si comandant de subunitati pana la functia de Comandant al Centrului de Perfectionare a Pregatirii Cadrelor Jandarmi Ochiuri. Licentiat in stiinte juridice, ofiterul si-a perfectionat cariera, urmand cursurile Academiei de Inalte Studii Militare, precum si cursuri postuniversitare in domeniul psihopedagogic si drept international umanitar. In plan international, a absolvit numeroase cursuri de specialitate in domeniul ordinii publice, precum si cu privire la misiuni de mentinere a pacii. De asemenea, ofiterul a participat, in calitate de expert, reprezentand Ministerul Administratiei si Internelor, la Grupul de Lucru care a elaborat Doctrina ONU de intrebuintare a Unitatilor de Politie Formate (FPU). Ca urmare a expertizei si experientei puse la dispozitia Jandarmeriei Romane, colonelul Marian Petre a indeplinit functia de comandant al Detasamentului Misiuni Internationale in teatrul de operatii Kosovo, sub mandatul EULEX din anul 2010, avand sub comanda sa 115 jandarmi.
