Razboiul gazelor din Marea Caspica. Runda alegerilor prezidenţiale din Turkmenistan

Razboiul gazelor din Marea Caspica. Runda alegerilor prezidenţiale din Turkmenistan

Presedintele turkmen Gurbanguli Berdimuhammedov, favorit la alegerile prezidentiale din 2012

Presedintele turkmen Gurbanguli Berdimuhammedov, favorit la alegerile prezidentiale din 2012

Actualul presedintele al Turkmenistanului, Gurbanguli Berdimuhammedov, isi va depune candidatura pentru alegerile prezidentiale prevazute sa se desfasoare in data de 12 februarie 2012, relateaza surse guvernamentale de la Ashabad, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform mass-media regionala, pana in acest moment doar Gurbanguli Berdimuhammedov si-a inaintat candidatura, starnind protestele firavei opozitii turkmene, fortat in exil de dictatura fostului presedinte, Saparmurat Niazov. In pofida masurilor de liberalizare adoptate de actualul presedinte Berdimuhammedov, ales in luna februarie 2007, legislatia turkmena nu permite functionarea formatiunilor politice de opozitie.
Reamintim ca la inceputul lunii iulie 2011, presedintele Gurbanguli Berdamuhamedov, ca un gest conciliator fata de comunitatea internationala si opozitie, a cerut ca opozitia turkmena sa participe la acest scrutin prezidential, invitandu-i pe opozantii exilati sa se intoarca in tara. Acest apel nu i-a convins insa pe exilati, cu atat mai mult cu cat nici o miscare de opozitie nu este autorizata in fosta republica sovietica din Asia Centrala, in pofida renuntarii, in 2010, la sistemul partidului unic.

Gaz turkmen pentru Uniunea Europeana

In ciuda demersurilor Rusiei pe langa liderii turkmeni, acestia afirma ca prioritar pentru aceasta tara este sa exporte energie spre „batranul continent”. In acest sens, presedintele Turkmenistanului a declarat ca exportul de energie catre Europa este „cel mai important aspect al politicii externe” turkmene, informeaza site-ul postului de radio Europa Libera. Gurbanguly Berdymukhammedov a spus ca tara sa are nevoie de conducte catre „pietele profitabile” pentru exportul imenselor rezerve de gaze de care dispune. Liderul turkmen s-a referit la o conducta trans-Caspica, un proiect caruia i se impotrivesc Rusia si Iranul. Berdymukhammedov promoveaza tot mai insistent ideea exporturilor catre tarile europene pe fundalul disputei de doi ani asupra pretului de export in Presedintele Turkmenistanului, Gurbanguly Berkdimuhamedov, a anuntat in urma cu circa trei saptamni ca tara sa va livra gaze pentru gazoductul Nabucco, care va reduce masiv dependenta Europei de gazul rusesc. „Astazi ne apucam de bazele legale si contractuale pentru a furniza energie turkmena Europei”, a spus presedintele turkmenpotrivit Reuters, citata de The Moscow Times. Anuntul a fost facut in cadrul intalnirii cu presedintele Austriei, Heinz Fischer, care a facut lobby pentru acest proiect, intrucat actionarul majoritar la firma ce va construi gazoductul este firma austriaca OMV. Celelalte firme actionare sunt RWE din Germania, MOL din Ungaria, Botas din Turcia, BEH din Bulgaria si Transgaz din Romania.

Rivali pentru rusi

Executivului turkmen a dispus deja constructia unei parti ce va fi inclusa in gazoduct, un tronson de 1.000 de kilometri si leaga campul de gaze de la Iolotan Sud cu Marea Caspica. Acest proiect va costa circa doua miliarde de dolari. Firma britanica de audit Gaffney, Cline & Associates a evaluat acest camp ca fiind al doilea cel mai mare din lume, ceea ce inseamna ca Turkmenistanul poate sa rivalizeze Rusia ca furnizor de energie. Iolotan Sud are, conform estimarilor acestora, intre 13 si 21,2 trilioane (mii de miliarde) de metri cubi de gaze. Aceasta rezerva, alaturi de altele pe care le detine Turkmenistanul, o fac un adevarat rival pentru Rusia ca furnizor de energie pentru Europa, dar si pentru China. Nabucco va insemna reducerea semnificativa a dependentei Europei de gazele rusesti, precum si mai multa securitate energetica, astfel incat sa nu se repete situatii in care tari europene sa ramana fara gaze, din cauza disputelor dintre Rusia si Ucraina.

Nabucco se consolideaza in 2011

Proiectul european denumit „Nabucco” va aduce gaz caspic in Europa pe o ruta care va ocli Rusia. Acest proiect a stagnat pana acum mai ales din lipsa resurselor intr-o perioada de criza economica global. Acum o luna insa, Azerbaidjan si Turkmenistan au declarat ca sunt gata sa construiasca pe fundul Marii Caspice gazoductul care sa lege cele doua state, desi marile state riverane, Rusia si Iranul, se opun din cauza riscurilor ecologice. Daca aceasta conducta va deveni operationala, cantitatea de gaz care ar putea alimenta Nabucco ar putea fi suficienta. Potrivit specialistilor azeri, pana in 2020 extractiile de gaz din Azerbaidjan ar putea creste de doua ori, de la 27 de miliarde metri cubi la 50-55 de miliarde, in vreme ce majorarea extractiilor din Turkmenistan se va apropia in 2030 de 250 de miliarde. Nabucco are nevoie de 31 de miliarde metri cubi de gaze, pe care Azerbaidjanul singur nu putea sa-i asigure, iar Iranul, care detine cea mai mare rezerva de gaz din lume dupa Rusia, si Turkmenistan, se afla inca pe axa raului din care fac parte statele finantatoare ale terorismului. De aceea aportul Turkmenistanului este esential si desi aceasta tara a semnat deja o intelegere pe 30 de ani cu China, rezervele sale de gaz ar fi suficiente sa alimenteze ambele conducte, atat spre Orientul indepartat, cat si spre Occident.

Sustinere transatlantica

Multi experti atat de la Bruxelles, cat si din zona caspica sustin ca UE s-a apropiat mai mult ca oricand de realizarea gazoductului Nabucco si ca nu ar fi exclus ca pana la sfarsitul anului Uniunea Europeana sa poata semna, dupa cum era prevazut, acorduri cu toti furnizorii de gaz natural pentru Nabucco si sa inceapa lucrarile. Nabucco este puternic sustinut de SUA, pentru care proiectul este la fel de important cum a fost in anii 90 oleoductul Baku-Ceyhan, care aduce petrol caspic din Azerbaidjan prin Georgia pana la Marea Mediterana, ocolind Rusia. Liderii de la Bruxelles au afirmat recent ca in timpul negocierilor cu Turkmenistanul si Azerbaidjanul nu va fi abordata problema delimitarii spatiilor maritime: in conditiile in care gazoductul va trece exclusiv pe teritoriul azer si turkmen, alte state de la Marea Caspica nu vor avea dreptul sa blocheze acest proiect.

Moscova stramba din nas

Rusia are o atitudine precauta fata de eforturile UE de a-si consolida pozitiile in regiunea Marii Negre, mai ales dupa adoptarea la Bruxelles a strategiei care prevede, intre altele, planuri de promovare in regiune a principiilor democratice si ale drepturilor omului, sprijinirea aderarii tarilor din regiune la diverse acorduri comerciale cu UE, implicarea lor in proiecte energetice cu UE – in primul rand Nabucco – si necesitatea solutionarii ”problemei teritoriilor ocupate” Abhazia si Osetia de Sud. ”Strategia UE de la Marea Neagra ne suscita multe semne de intrebare. Ea nu tine cont de interesele Rusiei, iar in multe privinte se afla in totala contradictie cu acestea”, afirma pentru Kommersant o sursa de informatie din cadrul Ministerului de Externe al Rusiei.

Noi companii cer afilierea la Nabucco

Proiectul Nabucco incepe totodata sa se bucure se sprijinul a tot mai multi partipanti la executarea acestui proiect. Compania germana Bayerngas vrea sa intre in actionariatul Nabucco Gas Pipeline International, care dezvolta gazoductul Nabucco. „Negocierile cu cei sase actionari actuali vor incepe imediat pentru a stabili cum vor fi distribuite actiunile in cadrul consortiului pe viitor. Intentia Bayerngas de a intra in consortiul Nabucco va fi discutata astazi (vineri, 30 septembrie – n.r.) la Viena in cadrul unei intalniri dintre ministrul austriac al Economiei, Reinhold Mitterlehner, si ministrul de stat bavarez al Economiei, Martin Zeil”, se arata intr-un comunicat al Nabucco Gas Pipeline. Bayerngas deserveste clientii din regiunea orasului german Muchen. Directorul general al Nabucco Gas Pipeline International, Reinhard Mitschek, a declarat, in comunicat, ca inceperea negocierilor cu Bayerngas „transmite un mesaj puternic catre piete„, iar consortiul care dezvolta gazoductul este dispus sa accepte noi actionari.

Nabucco, obiectiv politic al Austriei

Uniunea Europeană şi Republica Turkmenistan au început elaborarea bazei legislative pentru livrările de gaz turkmen spre Europa, a anunţat recent preşedintele turkmen Gurbangulî Berdâmuhamedov, în timpul negocierilor cu preşedintele federal al Austriei, Heinz Fischer. La Aşhabad, Fischer a venit după scurta sa vizită la Baku, unde a discutat de asemeni pe marginea cooperării energetice. Conform mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS, această primă vizită a preşedintelui austriac în Azerbaidjan şi Turkmenistan a fost una reuşită. Chiar dacă liderul azer Ilham Aliev nu a dat un răspuns concret în privinţa participării la proiectul de gazoduct Nabucco, declarând că ţara urmează să aleagă cea mai bună variantă dintre cele trei propuneri existente /Nabucco, gazoductul transadriatic TAP şi proiectul Turcia-Grecia-Italia (TGI)/, liderul turkmen a declarat că Turkmenistanul este deschis să înceapă, cu ajutorul UE, elaborarea bazei legislative pentru livrările de combustibili în direcţia europeană.

Reevaluare strategica

“Deja a fost înfiinţat un grup special de lucru, format din experţi ai structurilor energetice ale părţilor interesate”, a spus Berdâmuhamedov. Potrivit liderului de la Aşhabad, “Turkmenistanul doreşte un dialog constructiv cu Europa în domeniul energetic”.
În acest context, nu este întâmplătoare reevaluarea rezervelor de gaz turkmen, care s-ar ridica în total la peste 26 de trilioane de metri cubi de gaz. În ajunul vizitei preşedintelui austriac, compania britanică de audit Gaffney, Cline&Associates /GCA/ a declarat că zăcământul South Yolotan din Turkmenistan se află pe locul doi în lume în ceea ce priveşte rezervele de gaz, după cel iranian Pars. Potrivit datelor concretizate ale GCA, rezervele din South Yolotan s-ar ridica la minim 13 trilioane de metri cubi şi la maxim 21 de trilioane.
Heinz Fischer a luat notă de aceste informaţii şi a subliniat că Turkmenistanul este “o importantă ţară-furnizor, iar Europa – un consumator sigur”. Potrivit lui Fisher, este necesar să se stabilească o legătură în condiţii reciproc avantajoase între oferta din partea Turkmenistanului şi cererea din partea UE. De asemenea, liderul austriac a subliniat că, în condiţiile în care ţările din UE renunţă la utilizarea energiei nucleare, cererea la gaz natural va creşte.

Nabucco, viabil doar cu Azerbaidjan si Turkmenistan

Reamintim ca dupa intalnirea cu omologul turkmen, Gurbanguli Berdimuhamedov, care a efectuat anul acesta o vizita oficiala in Romania, presedintele roman Traian Basescu a declarat ca sustine solicitarea expresa a Turkmenistanului de angajare in aceste proiecte bazata pe doua elemente fundamentale: un acord politic intre UE si Turkmenistan si constituirea unui consortiu in vederea realizarii conductei pe sub Caspica intre Turkmenistan si Azerbaidjan. Astfel, presedintele roman Traian Basescu a declarat recent ca proiectul Nabucco este viabil, atat timp cat parteneri vor fi Azerbaidjan si Turkmenistan, considerand “absolut corecta” solicitarea partii turkmene de a obtine garantii ca gazul va fi solicitat si cumparat. “Trebuie sa fac publica satisfactia mea pentru disponibilitatea Turkmenistanului de a participa la politica energetica a UE prin dezvoltarea Coridorului sudic. In acelasi timp, insa, consideram absolut corecta solicitarea expresa a Turkmenistanului de angajare in aceste proiecte bazata pe doua elemente fundamentale: un acord politic intre UE si Turkmenistan si constituirea unui consortiu in vederea realizarii conductei pe sub Caspica intre Turkmenistan si Azerbaidjan”, a declarat Traian Basescu. El a facut o precizare, pentru a nu exista “niciun dubiu”.
“Romania sustine pozitia Turkmenistanului ca inainte de realizarea consortiului care sa faca posibil transportul gazului intre Turkmenistan si Azerbaidjan trebuie semnat un document politico-juridic la cel mai inalt nivel pentru a da garantii ca gazul va fi solicitat si cumparat”, a mai spus Basescu.  El a apreciat ca “proiectul Nabucco este un proiect viabil, atat timp cat parteneri in acest proiect vor fi Azerbaidjan si Turkmenistan”.

Turkmenistanul continua cursa spre Marea Caspica

Presedintele turkmen Kurbanguli Berdimuhamedov a declarat anterior, intr-un interviu pentru mass-media turca, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, ca Turkmenistanul sprijina initiativele energetice regionale ale guvernului de la Ankara. Kurbanguli Berdimuhamedov a dat drept exemplu al cooperarii bilaterale turco-turkmene, noul gazoduct trans-turkmen, a carui constructie a inceput la sfarsitul lunii mai 2010. Noul gazoduct ce va lega regiunea estica a tarii, unde sunt concentrate rezervele de gaze naturale, de Marea Caspica, un proiect in valoare de 2 miliarde dolari, este constuit, conform declaratiilor presedintelui turkmen, cu asistenta tehnica si financiara a unor firme turcesti, implicate si in alte proiecte energetice, considerate „strategice” de autoritatile turkmene. Gazoductul est-vest va avea o capacitate anuala de 30 de miliarde de metri cubi si o lungime de 1000 km, finalizarea constructiei fiind prevazuta pentru vara anului 2015.
„Construirea acestui gazoduct are o insemnatate atat economica, cat si politica. Prin crearea unui nou sistem de transport gazier va creste capacitatea de export a gazelor naturale si, in acelasi timp, va satisface cererea interna, in special in sectorul energiei electrice”, declara atunci presedintele turkmen, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Acest anunt constituie o lovitura destul de importanta pentru Rusia, care a sperat mult timp sa fie implicata in proiect subliniaza surse oficiale locale.

Rusia non-grata

Reamintim ca Turkmenistanul ocupa locul patru la nivel mondial in ceea ce priveste rezervele de gaze naturale, iar China, Rusia si statele occidentale spera sa ocupe un loc important in exploatarea acestor rezerve. In martie 2009, Turkmenistanul a anuntat o licitatie internationala pentru realizarea gazoductului, la care si-au exprimat intentia de a participa peste 70 de firme din Rusia, China si Europa. Rezultatele licitatiei nu au fost facute publice.
Un acord cu Rusia a fost amanat brusc dupa vizita lui Berdimuhamedov la Moscova, in martie 2009. Atunci, consilierul lui Dmitri Medvedev pentru politica externa, Serghei Prihodko, afirmase ca acordul urma sa fie semnat pana la finele anului trecut. Relatiile dintre cele doua tari s-au deteriorat rapid dupa ce o explozie a unei conducte principale care aproviziona Rusia a oprit exporturile turkmene catre Moscova. Aprovizionarile cu gaze au fost reluate la inceputul lui 2010, dar Rusia si-a redus drastic achizitiile de gaz turkmen.

Desant chinezesc la Marea Caspica

Gazoductul Turkmenistan-China joaca un rol important in asigurarea securitatii energetice a celor doua tari”, a declarat ambasadorul Chinei in Turkmenistan, Siao Tzinhua intr-un mesaj adresat presei, referindu-se la gazoductul Turkmenistan-Uzbekistan-Kazahstan-China. Cele doua parti au semnat ulterior un acord suplimentar pentru livrarea a 20 de miliarde m.c. de gaze turkmene, al caror export in China a inceput din anul 2009, pe gazoductul construit de compania chineza CNPC. Se sconta ca volumul livrarilor de gaze sa ajunga la 40 de miliarde m.c., dar in urma vizitei in China a presedintelui Uzbekistanului, a fost semnat un acord privind construirea unei a treia ramificatii a gazoductului Uzbekistan-China, cu o capacitate de 25 miliarde m.c. Incepand din anul 2014 China intentioneaza sa mareasca volumul de import al gazelor din aceste tari la 65 miliarde m.c., incercand astfel sa limiteze controlul detinut de companiile rusesti in domeniul exporturilor de gaze catre China

Turkmenistanul îşi consolidează prezenţa militară la Marea Caspică

Turkmenistanul va aloca aproximativ 150 de milioane de USD pentru modernizarea flotei sale militare de la Marea Caspica, relateaza mass-media regionala, citand surse militare locale, preluate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Anuntul vine la cateva saptamani dupa ce preşedintele turkmen Gurbangulî Berdâmuhamedov a declarat mass-media ca fosta republica sovietica intenţionează să cumpere pentru flota sa cele mai performante nave si sisteme de armament. Expertii militari, consultati de mass-media de la Moscova, considera ca prin acţiunile de consolidare a flotei, Turkmenistanul vrea să le demonstreze vecinilor din regiune că nu va ezita să-şi apere interesele naţionale.

Pretexte oficiale

“Marea Caspică va fi întotdeauna o mare a prieteniei şi comuniunii”, a declarat Berdâmuhamedov. Cu toate acestea, Turkmenistanul, ca orice stat care are ieşire la mare, are nevoie de nave pentru a patrula graniţele maritime şi a contracara terorismul, braconajul organizat şi traficul de droguri, a subliniat liderul turkmen. Experţii sunt de părere că “lupta cu terorismuľ este doar o motivaţie oficială. În realitate, decizia Aşhabadului de a înfiinţa o bază militară atestă serioase probleme la Marea Caspică, mai ales că se înarmează nu doar Turkmenistanul, ci şi toate ţările din regiune. Pe fondul acestor declaratii belicoase, partea rusa a livrat la inceputul lunii octombrie 2011 doua nave moderne de atac  (n.r.-model Molnia) si patrulare fortelor navale turkmene. Mentionam ca presedintele turkmen Gurbangulî Berdâmuhamedov a semnat recent un decret prin care ziua de 11 octombrie a fost declarat „Ziua fortelor navale” in Turkmenistan. Totodata, anul trecut autoritatile turkmene, cu asistenta rusa si turca, au infiintat un institut naval militar propriu, destinat pregatirii personalului fortelor navale turkmene.

Cursa inarmarilor

La capitolul prezenta militara in Marea Caspica, lider este Federatia Rusa, cu 27 de nave mari şi câteva zeci de nave mai mici, urmând ca până în 2020 numărul acestora să se majoreze cu alte 16 nave noi. Republica Islamica Iran are 50 de nave mici şi şalupe de patrulare şi intenţionează să-şi extindă, în viitorul apropiat, flota cu alte 75 de şalupe şi nave purtătoare de rachete.
Azerbaidjanul are în dotarea sa 30 de şalupe de patrulare primite majoritar din Turcia, dar şi din SUA. În afară de aceasta, SUA au ajutat Azerbaidjanul să construiască de-a lungul coastei maritime staţii de radiolocaţie şi să înfiinţeze un centru operativ la Baku. La rândul său, Kazahstanul îşi construieşte o bază maritimă în portul Aktau, ţara având în dotare circa 17 şalupe, precizează Nezavisimaia Gazeta.
La randul sau, Turkmenistanul, care are din 2003 şapte şalupe pentru paza de coastă, cumpărate de la Iran şi Ucraina, a mai primit în 2008 din Rusia trei nave de coastă cu rachete teleghidate, două şalupe de patrulare “Soboľ şi alte două şalupe lansatoare de rachete tip “Molnia”. Alte două şalupe rapide de patrulare, în valoare de 55 milioane de euro, au fost furnizate de Turcia. Potrivit datelor oficiale, cheltuielile Turkmenistanului pentru armată s-au ridicat în 2009 la 250 de milioane de dolari, iar în 2010 – 261 milioane de dolari.

Conflicte teritoriale

“Evenimentele din Orientul Mijlociu /OM/ au demonstrat că principalul principiu de drept internaţionale este cel al forţei”, afirmă analistul rus Aleksandr Kniazev, citat de mass-media regionala. “De aceea, orice ţară trebuie să se gândească la propria securitate, iar Turkmenistanul nu este o excepţie, în pofida neutralităţii sale. Turkmenistanul nu-şi poate permite să fie o ţară fără armată, mai ales la Marea Caspică, unde are sectoare petroliere discutabile cu Azerbaidjanul şi Iranuľ, explică Kniazev. Potrivit lui Kniazev, mai există un motiv pentru care Turkmenistanul îşi întăreşte flota militară. “Turkmenistanul promovează realizarea proiectului gazifer transcaspic, prin care se planifică livrarea de gaz turkmen pentru Nabucco şi mai departe în Uniunea Europeană, fapt care ar putea stârni opoziţie în primul rând din partea Rusiei şi a Iranului. Desigur, nu este vorba despre un război de poziţionare în Caspic, însă un scenariu negativ pentru evoluţia evenimentelor în regiune nu poate fi total exclus”, este de părere Kniazev.
În opinia expertului, dacă UE îşi va continua politica de promovare a proiectelor energetice, de care este interesat şi Azerbaidjanul, dar care nu are suficient gaz pentru o alimentare de sine stătătoare a gazoductului, atunci se va pune acut problema participării Turkmenistanului la respectivele proiecte, iar acest lucru va deveni un factor de iritare pentru toate celelalte ţări ale bazinului caspic.

Share our work
Republica Moldova vrea in AGRI-M pentru a scapa de dependenta energetica fata de Rusia

Republica Moldova vrea in AGRI-M pentru a scapa de dependenta energetica fata de Rusia

AGRI photo 5423

Chisinaul doreste sa adere la proiectul AGRI (Azerbaijan-Georgia-Romania Interconnector) privind transportul gazelor azere inspre Europa, potrivit portalul armean arminfo.info. Seful Executivului de peste Prut Vladimir Filat a afirmat ca subiectul a fost deja abordat cu presedintele Ilham Aliyev, la inceputul lunii octombrie, in cadrul unei intrevederi ce a avut loc in Varsovia, in timpul Summit-ul Parteneriatului Estic. Filat a mai spus ca doreste ca proiectul AGRI sa se transforme in AGRI-M prin participarea Moldovei. Perpectivele participarii Republicii Moldovei la acest proiect vor fi discutate in timpul unei vizite pe care Filat o va face in Azerbaidan, la sfarsitul lui noiembrie, la invitatia presedintelui azer Ilham Aliyev. Filat a mai spus ca Republica Moldova are un interes strategic in cadrul proiectului, subiectul fiind abordat si pe 22 septembrie in cadrul unei intrevederi cu presedintele roman Traian Basescu. Anterior acestei intalniri, au avut loc discutii cu prim-ministrul ungar si cu presedintele Georgiei.”Am vorbit cu Traian Basescu pentru ca sa gasim o formula in care sa participe si R. Moldova, sa devina AGRI-M. Pana la sfarsitul lunii noiembrie are loc o evaluare tehnica, dupa care se vor lua decizii”, a declarat Filat. Filat a mai spus ca Republica Moldova se va conecta pana la sfarsitul anului 2012 la reteaua romaneasca de gaze naturale prin conducta Ungheni-Iasi. Capacitatea de transport prin proiectul AGRI este analizata in trei variante: 2 miliarde de metri cubi de gaze pe an, 5 miliarde de metri cubi si 8 miliarde de metri cubi. Conform datelor preliminare, in functie de capacitatea de proiect, costurile vor varia de la 1,2 pana la 4,5 miliarde de euro. Prin proiectul AGRI, partile implicate doresc sa transporte gaze din Azerbaidjan catre Europa. Gazele vor fi furnizate pe ruta Baku (Azerbaidjan)-Kulevi (Georgia)-Constanta (Romania). Gazele din Azerbaidjan vor fi lichefiate in Kulevi si apoi transportate prin Marea Neagra pana in  Constanta unde va avea loc un proces de delichefiere prin terminalul LNG.

Share our work
Gazprom intinde o noua capcana României

Gazprom intinde o noua capcana României

Gigantul rus Gazprom, arma geopolitica a Kremlinului

Gigantul rus Gazprom, arma geopolitica a Kremlinului

Directorul gigantului rus Gazprom şi-a exprimat azi, la o întâlnire oficiala cu ministrul român al economiei Ion Ariton, speranţa că România va înregistra o dezvoltare economică şi îşi va spori achiziţiile de gaz rusesc. „România joacă un rol important pe piaţa gazelor din Europa. În afară de faptul că este un consumator important, este şi o ţară de tranzit pentru pentru statele din sud-estul Europei”, a menţionat Aleksei Miller, afirmând că îşi doreşte o cooperare reuşită în continuare. La randul sau, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) de la Bucuresti a anuntat ieri ca grupul rus Gazprom este de acord să încheie contracte de furnizare directă a gazelor cu România, unde intenţionează să investească în proiecte de depozitare a gazelor şi în centrale electrice. Discuţii pe tema acestor proiecte au avut loc în multe rânduri anii trecuţi, însă fără să fie concretizate.
România a importat în 2008 aproximativ 4,4 miliarde de metri cubi de gaze ruseşti, după care în 2009 volumul achiziţionat s-a redus brusc la 2,5 de miliarde de metri cubi. În 2010, importul a fost de 2,6 miliarde de metri cubi, iar în primele şase luni ale anului în curs acesta a crescut cu 91% faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit datelor Ministerului Economiei furnizate Agerpres.

Desant romanesc la Moscova

Ministrul roman al Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ion Ariton, se afla intr-o vizita la Moscova, în Rusia, între 3 şi 5 octombrie, unde va avea întâlniri cu preşedintele Gazprom, Aleksei Miller, precum şi cu conducerile companiilor ruseşti Mechel şi LukOil, a anunţat serviciul de presa al ministerului, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ion Ariton, va participa între 3 şi 5 octombrie la reuniunea Comisiei interguvernamentale româno-ruse de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică, ce se va desfăşura în capitala Federaţiei Ruse, Moscova”, se arată într-un comunicat emis duminică de minister.
În cadrul reuniunii, vor fi discutate aspecte privind colaborarea româno-rusă în domeniile comercial-economic şi investiţional, energetic, industrial, al transporturilor, agroindustrial, tehnico-ştiinţific, al turismului, tehnico-militar, al Camerelor de Comerţ şi Industrie şi vor fi semnate mai multe documente bilaterale. De asemenea, pe parcursul vizitei la Moscova, ministrul Ion Ariton va avea întâlniri şi cu Andrei Fursenko, preşedinte al părţii ruse în Comisia interguvernamentală româno-rusă de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică, ministru al Învăţământului şi Ştiinţei.

Statele caucaziene, tot mai curtate de UE pentru proiecte energetice

Nevoia de gaz si surse alternative de energie pentru a contrabalansa monopolul rusesc au determinat UE sa se implice mai activ ca niciodata in materializarea acestei politici prin oferte si acorduri. Politicile UE par sa acorde tot mai mult interes zonei de securitate energetica, motiv pentru care UE a demarat o adevarata ofensiva in plan diplomatico-economic pentru a intari legaturi cu statele caucaziene si cele din Asia centrala pentru a-si asigura sursele de energie de la Marea Caspica. Uniunea Europeana a invitat Kazahstanul sa participe la proiectul de gazoduct transcaspic, a anuntat marti comisarul european pentru energie, Guenther Oettinger, relateaza RIA Novosti. in septembrie, Consiliul UE a aprobat mandatul transmis Comisiei Europene de negociere a unui acord pentru cadrul legal al gazoductului transcaspic cu Azerbaidjan si Turkmenistan. Conducta ar trebui sa lege tarmurile Turkmenistanului si Azerbaidjanului de la Marea Caspica pentru exportarea de gaz prin Azerbaidjan catre Europa. Capacitatea anuala a rutei Tengiz (Kazakhstan) Turkmenbashi (Turkmenistan) Baku (Azerbaidjan) Tbilisi (Georgia) Erzurum (Turcia) ar ajunge la 20-30 de miliarde de metri cubi de gaz. Costul proiectului este estimat la 7,9 miliarde de euro. „Conducta va deveni un contribuitor foarte important la dezvoltarea coridorului sudic. Nu multi stiu ca este prima data cand UE sugereaza semnarea unui contract international pentru sustinerea unui proiect de infrastructura. Acest lucru arata cat de importante sunt proiectul si cooperarea in regiune pentru UE si toti cei 27 de membri. Am salutat participarea Kazahstanului la coridorul sudic„, a spus comisarul. Ministerul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat ca orice tentativa externa de ingerinta in afacerile de la Marea Caspica ar putea complica situatia din regiune si ar avea un impact negativ asupra actualelor negocieri asupra noului statut legal al Marii Caspice.

Oferta pentru azeri

Totodata, Nabucco Gas Pipeline International a inaintat sambata consortiului sah Deniz II o oferta pentru exportul gazelor naturale din Azerbaidjan prin conducta care va face legatura intre Turcia si Austria tranzitand Bulgaria, Romania si Ungaria. „Suntem increzatori ca Nabucco ofera cea mai buna ruta pentru exportul gazelor naturale din Azerbaijan si alte surse. Nabucco este proiectul european emblematic in coridorul de gaze naturale din Europa de Sud-Est. Este viabil din punct de vedere comercial si competitiv. Sprijinul politic si stabilitatea au fost acordate prin intermediul unui tratat valabil 50 de ani, semnat de catre toate cele cinci tari de tranzit, precum si prin acordurile bilaterale de sprijin ale proiectului. Nabucco ofera beneficii atat pentru furnizori, cat si pentru transportatori„, a declarat, intr-un comunicat, Reinhard Mitschek, managing director Nabucco Gas Pipeline International. Principalii actionari ai consortiului sah Deniz sunt BP (Marea Britanie, 25,5% din titluri), Statoil (Norvegia, 25,5%), Socar (Azerbaidjan, 10%), Total (Franta, 10%), LukAgip (societate mixta formata de Eni-Italia si Lukoil-Rusia, 10%). Startul lucrarilor de constructie a gazoductului, cu o capacitate de 31 miliarde de metri cubi pe an, a fost amanat cu un an, pentru 2013, iar primele livrari de gaze au fost intarziate cu doi ani, pana in 2017. Proiectul este sprijinit de Uniunea Europeana, iar investitia totala este evaluata la opt miliarde de euro.

Noi companii cer afilierea la Nabucco

Proiectul Nabucco incepe totodata sa se bucure se sprijinul a tot mai multi partipanti la executarea acestui proiect. Compania germana Bayerngas vrea sa intre in actionariatul Nabucco Gas Pipeline International, care dezvolta gazoductul Nabucco. „Negocierile cu cei sase actionari actuali vor incepe imediat pentru a stabili cum vor fi distribuite actiunile in cadrul consortiului pe viitor. Intentia Bayerngas de a intra in consortiul Nabucco va fi discutata astazi (vineri, 30 septembrie – n.r.) la Viena in cadrul unei intalniri dintre ministrul austriac al Economiei, Reinhold Mitterlehner, si ministrul de stat bavarez al Economiei, Martin Zeil”, se arata intr-un comunicat al Nabucco Gas Pipeline. Bayerngas deserveste clientii din regiunea orasului german Muchen. Directorul general al Nabucco Gas Pipeline International, Reinhard Mitschek, a declarat, in comunicat, ca inceperea negocierilor cu Bayerngas „transmite un mesaj puternic catre piete„, iar consortiul care dezvolta gazoductul este dispus sa accepte noi actionari.

Partneriatul energetic estic

De asemenea, instrumentul politic al UE denumit Parteneriatul Estic care face referire la sase republici ex-sovietice doreste sa dezvolte si latura energetica a acestui proiect. Presedintele Traian Basescu a declarat, joia trecuta, la plecarea spre Varsovia, unde a participta la summit-ul Parteneriatului Estic, ca la eveniment se va discuta despre cooperare energetica, mobilitate si despre proiectele Nabucco, AGRI si gazoductul transcaspic. „Este vorba de un gazoduct care sa lege, pe sub Marea Caspica, infrastructurile din Turkmenistan cu cele din Azerbaidjean si de aici mai departe catre Nabucco sau catre infrastructurile existente. Cu aceasta ocazie voi avea si o serie de intalniri bilaterale„, a conchis Basescu.

Razboi pe pretul gazelor la Marea Neagra

Ministrul turc al Energiei, Taner Yildiz, a anuntat, la sfarsitul saptamanii trecute, ca tara sa a decis sa nu mai prelungeasca acordul sau cu Rusia, incheiat in urma cu 25 de ani, privind importul de gaz rusesc, relateaza RIA Novosti. Ankara s-a alaturat joia trecuta unui grup de companii europene care cer Gazprom sa reduca pretul gazelor naturale, sporind presiunile asupra unui model de afaceri care sustine exporturile rusesti de hidrocarburi, transmite Reuters. ”Este un contract pentru 6 miliarde de metri cubi de gaze care se apropie de sfarsit. Vom incheia acest contract, daca nu vom avea o scaderea suficienta a pretului”, a spus el. Turcia, care este al doilea mare importator de gaz rusesc, a precizat ca nu va mai prelungi acordul ruso-turc, incheiat in 1986 si care va expira in decembrie a.c., daca gigantul Gazprom refuza sa reduca preturile la gaze. in baza acordului, Rusia furnizeaza Turciei circa sase miliarde de metri cubi de gaze naturale anual via Ucraina, Romania si Bulgaria.Rusia furnizeaza, de asemenea, gaz Turciei direct prin conducta Blue Stream, prin Marea Neagra. in 2010, Rusia i-a furnizat Ankarei 18 miliarde de metri cubi de gaz, respectiv 60 % din consumul intern de gaz al Turciei.

Republica Moldova, victima sigura a Gazprom

Gazprom a redus cu 15% tranzitul de gaze prin Republica Moldova, livrările fiind reduse ca urmare a deciziei Turciei de a nu mai prelungi acordul său cu Rusia, încheiat în urmă cu 25 de ani, privind importul de gaz rusesc. Începând cu 1 octombrie 2011, Gazprom a început să reducă volumul de gaze livrate spre Turcia şi respectiv tranzitul de metan prin Ucraina, Republica Moldova, România şi Bulgaria. „Datele operative arată că volumul de gaze transportat prin Moldova s-a diminuat deja cu 15%”, a declarat Iacov Cazacu, vice-preşedinte al companiei Moldovagaz. Diminuarea tranzitului de gaze prin ţară va duce la scăderea veniturilor Republicii Moldova de la prestarea acestui serviciu.
În baza acordului din anul 1986, Rusia furnizează Turciei circa şase miliarde de metri cubi de gaze naturale anual via Ucraina, Republica Moldova, România şi Bulgaria. Rusia furnizează, de asemenea, gaz Turciei direct prin conducta Blue Stream, prin Marea Neagră. În 2010, Rusia i-a furnizat Ankarei 18 miliarde de metri cubi de gaz, respectiv 60% din consumul intern de gaz al Turciei.

Presiuni ale CE

Comisia Europeana a efectuat in aceasta saptamana inspectii la subsidiarele Gazprom din Europa, in cadrul unei investigatii antitrust de amploare in sectorul gazelor din zece state UE din Europa Centrala si de Est, in care au mai fost perchezitionate companii precum OMV si RWE. ”Credem ca presiunile in crestere asupra Gazprom sunt un factor negativ, atat in privinta pietei cat si a perspectivelor”, potrivit unei note a bancii rusesti de stat VTB Capital. Un oficial al Comisiei Europene a declarat miercuri ca inspectiile fac parte din eforturile de reducere a dependentei continentului de gazele rusesti. Comentariile Turciei la adresa Gazprom au avut loc in conditiile in care grupul a intensificat demersurile de constructie a gazoductului South Stream. Trei mari companii energetice europene, Eni din Italia, EDF din Franta si BASF din Germania, s-au alaturat oficial in urma cu doua saptamani grupului rus Gasprom ca actionari ai proiectului gazoductului South Stream. UE promoveaza constructia gazoductului Nabucco, care este sustinuta si de compania turca Botas. Turcia a refuzat sa permita Rusiei sa construiasca South Stream in apele sale teritoriale. in plus, concurenta Rusiei si Uniunii Europene pentru resursele de hidrocarburi din regiunea caspica se intensifica. Rusia furnizeaza, de asemenea, gaz Turciei direct prin conducta Blue Stream, prin Marea Neagra.

Nabucco, revitalizat pe axa Baku-Paris

Compania franceza Total a descoperit un mare zacamant gazifer in sectorul azer al Marii Caspice, in blocul Absheron, relateaza surse ale companiei, citate de mass-media regionala. Primele rezultate ale exploatarilor arata ca in zacamant exista gaz natural si gaz condensat in valoare de cateva trilioane de metri cubi. In opinia expertilor, aceasta descoperire ar putea deveni un catalizator in realizarea proiectului Nabucco, menit sa asigure cu gaz Uniunea Europeana (UE), ca o alternativa la gazul rusesc. „Aceasta descoperire ar putea fi una substantiala din punct de vedere al rezervelor de gaz”, a declarat vicepresedintele companiei franceze, Marc Blaizot. Anuntul companiei franceze vine la cateva zile dupa ce autoritatile chineze au anuntat ca intentioneaza sa creasca importurile de gaz din Asia Centrala de cinci ori pana in 2015, punand in pericol viabilitatea proiectului Nabucco.
Blocul gazifer ‘Absheron’ se afla la 100 de km de Baku, la o adancime de 500 de metri. Stratul productiv a fost descoperit la o adancime de 6.550 metri. Acordul privind cercetarea, exploatarea si impartirea pe cote a cantitatilor extrase din blocul maritim ‘Absheron’ a fost semnat la 27 februarie 2009. La ora actuala, participanti ai proiectului sunt compania azera SOCAR (40%) si companiile franceze Total (40%, operator) si GDF Suez (20%). Contractul, semnat pe termen de 30 de ani, a fost deja ratificat si are putere legitima. Terenul contractat este de 747 metri patrati. Potrivit Total, investitiile din perioada de exploatare sunt evaluate la 100 milioane de dolari, inclusiv forarea primei sonde de cercetare. Inainte, partea azera afirma ca rezervele blocului gazifer ‘Absheron’ se ridicata la 300 de milioarde de metri cubi de gaz si la 45 de milioane tone de condensat. Insa, rezultatele operatiunilor de exploatare desfasurate de Total arata ca rezervele acestui zacamant vor fi comparabile cu rezervele uriasului zacamant azer Shah Deniz.

Strategie nationala azera

„Acest lucru ne va permite sa dezvoltam in mod mai convingator strategia nationala in domeniul gazului, sa consolidam pozitiile tarii noastre in calitate de exportator de gaz si sa asiguram interesele poporului azer”, a spus presedintele Ilham Aliev cu prilejul inaugurarii zacamantului „Absheron”. Potrivit lui Aliev, „in acest fel Azerbaidjanul se va prezenta lumii pentru lungi decenii drept un exportator de gaz sigur si, fara indoiala, importanta statului azer va creste”.
De asemenea, in opinia multor analisti, descoperirea acestor mari rezerve de gaz in zacamantul ‘Absheron’ constituie o veste buna pentru cei care sunt interesati de realizarea proiectului Nabucco. ‘Dovada existentei de gaz in noul zacamant azer ii va linisti pe investitori, iar Azerbaidjanul, probabil, va fi recunoscut drept principal furnizor pentru Nabucco’, declara expertul german Alexander Rahr. In opinia lui Rahr, in ultima vreme despre Nabucco s-a vorbit mai degraba intr-o cheie negativa, in conditiile pozitiei indecise a Turkmenistanului si a temerilor ca nu exista suficient gaz pentru alimentarea gazoductului. Soarta Nabucco se va decide destul de rapid si vestea privind noul zacamant din Azerbaidjan ii va putea linisti pe investitorii acestui gazoduct, a subliniat Rahr pentru Nezavisimaia Gazeta.
In prezent, rezervele demonstrate de gaz ale Azerbaidjanului sunt de peste 2,2 trilioane de metri cubi, iar rezervele potentiale – de peste 5 trilioane. Aceasta cantitate este suficienta nu doar pentru satisfacerea nevoilor interne ale tarii pentru ani buni inainte, ci si pentru asigurarea securitatii energetice a regiunii si a altor tari, inclusiv a celor din UE, conchide cotidianul rus.

UE reclama paternitatea Marii Negre

Parlamentul European a inceput recent dezbaterile pe marginea raportului privind problemele Marii Negre, intocmit de europarlamentarul roman Traian Ungureanu. Documentul este parte a Strategiei UE pentru regiunea Marii Negre, cu ajutorul careia Bruxellesul spera sa-si consolideze pozitiile in regiune, potrivit Agerpres. Acest lucru irita Moscova, care vede in respectiva strategie o incercare de a-i leza interesele, cu atat mai mult cu cat liderii de la Bruxelles prefera sa discute aceste probleme cu tari din ”Parteneriatul Estic”, din care Federatia Rusa nu face parte, noteaza cotidianul rus Kommersant. Unul dintre primele rapoarte care au fost audiate in timpul sesiunii de ieri a Parlamentului European a fost cel al eurodeputatei bulgare Iliana Iotova, referitor la industria piscicola din Marea Neagra. in Uniunea Europeana se desfasoara in prezent reforma ”politicii comune in domeniul pisciculturii” /common fisheries policy (CFP)/, care prevede includerea Marii Negre in CFP.

Obiectiv strategic

In ianuarie 2011, la Bruxelles a fost adoptata Strategia UE pentru regiunea Marii Negre, in care Marea Neagra, o mare ”importanta din punct de vedere strategic pentru UE”, este proclamata ”partial mare europeana interna si geografic preponderent interna”. De asemenea, in document se vorbeste despre necesitatea de propagare a actualelor practici si norme legislative din UE asupra regiunii Marii Negre. Raportul europarlamentarei bulgare privind dezvoltarea industriei piscicole din regiune constituie tocmai o punere in aplicare a acestei prevederi, subliniaza Kommersant. Raportul descrie numeroasele probleme ale Marii Negre: ecologice /poluarea, saracirea florei si faunei marine, penuria de studii stiintifice ”adecvate”/, economice /braconajul, disputele privind cotele piscicole pentru diverse tari/ si legislative /contradictiile dintre legislatiile tarilor din regiune/. Documentul atentioneaza asupra ”cooperarii slab dezvoltate iar uneori total absente dintre tarile de la Marea Neagra”, in domeniul piscicol si alte domenii. Se propune ca aceste probleme sa fie solutionate prin adaptarea legilor tarilor de la Marea Neagra, inclusiv ale Rusiei, la normele UE si crearea unui organism consultativ care sa monitorizeze indeplinirea acestora. tarile care ar urma sa coordoneze aceasta activitate ar trebui sa fie, in opinia UE, Romania si Bulgaria, precizeaza cotidianul rus.

Iritarea Moscovei

Rusia are o atitudine precauta fata de eforturile UE de a-si consolida pozitiile in regiunea Marii Negre, mai ales dupa adoptarea la Bruxelles a strategiei care prevede, intre altele, planuri de promovare in regiune a principiilor democratice si ale drepturilor omului, sprijinirea aderarii tarilor din regiune la diverse acorduri comerciale cu UE, implicarea lor in proiecte energetice cu UE – in primul rand Nabucco – si necesitatea solutionarii ”problemei teritoriilor ocupate” Abhazia si Osetia de Sud. ”Strategia UE de la Marea Neagra ne suscita multe semne de intrebare. Ea nu tine cont de interesele Rusiei, iar in multe privinte se afla in totala contradictie cu acestea”, afirma pentru Kommersant o sursa de informatie din cadrul Ministerului de Externe al Rusiei.

Parghiile Rusiei

Pentru Rusia, principalul instrument de colaborare interstatala la Marea Neagra ramane Organizatia pentru Cooperare Economica de la Marea Neagra (OCEMN), din care fac parte 12 tari din regiune, iar UE detine statutul de observator. Din partea OCEMN, in care rolul de lider este asumat de Rusia si Turcia, catre UE s-au facut auzite de nenumarate ori propuneri privind o mai stransa cooperare. insa, noteaza Kommersant, pana acum nu exista un raspuns clar de la Bruxelles. ”Cei de la Bruxelles motiveaza lipsa unui raspuns prin faptul ca UE ar trebui, intai de toate, ca-si reglementeze unele probleme juridice cu Federatia Rusa, in speta problema privind participarea ei la Carta energetica europeana”, explica directoarea Centrului pentru studierea tarilor de la Marea Mediterana si Marea Neagra din cadrul Academiei de stiinte a Federatiei Ruse, Alla Iazakova. ”in realitate, UE pur si simplu in convine sa aiba de-a face nu cu Rusia, ci cu tari mai mici ale ”Parteneriatului Estic”, pe care le poate influenta”, adauga experta

Razboi total Nabucco-South-Stream in Balcani

Macedonia, Croaţia, Serbia şi Slovacia ar putea fi aprovizionate cu gaz de Nabucco printr-o serie de conducte de conectare ieftine sau prin formarea unui sistem de conducte cu flux reversibil, relateaza agenţia macedoneană MINA, preluata de mass-media internationala. Chiar dacă Macedonia nu este conectată la gazoductul Nabucco – ce ar urma să plece din Turcia şi să traverseze Bulgaria, România şi Ungaria, până în Austria – livrările de gaz ar putea include ţări precum Macedonia, Croaţia, Serbia şi Slovacia. Aceste ţări ar putea fi integrate într-o reţea de distribuţie printr-o serie de conectori ieftini sau prin formarea unor inele de gazoducte cu segmente independente reversibile, care ar putea transfera gazul în ambele direcţii.
Proiectul Nabucco este susţinut de companii din şase state – Turcia, Bulgaria, România, Ungaria, Austria şi Germania – şi vizează transportarea gazului din Azerbaidjan în Europa pentru a reduce dependenţa europenilor de gazul rusesc.

China ingroapa definitiv Nabucco

China intentioneaza sa creasca importurile de gaz din Asia Centrala de cinci ori pana in 2015, au declarat responsabili din cadrul companiei petroliere China National Petroleum Corporation (CNPC), citati de mass-media regionala. Acest lucru ar afecta  activitatea companiei ruse „Gazprom” care urmareste sa cada de acord asupra livrarilor de gaz catre China, la preturi care sunt mult mai mari decat cele agreate de chinezi. Surse oficiale europene au mai subliniat ca noile angajamente ale autoritatilor turkmene fata de China vor afecta iremediabil capacitatea statului central-asiatic de a furniza gaze naturale pentru proiectul european Nabucco.
Mass-media rusa, citata de presa de la Bucuresti, mai subliniaza faptul ca Gazprom a propus autoritatilor chineze pretul de 330 dolari per mia de cubi, acesta fiind considerat un pret cu rentabilitate minima de catre partea rusa, insa China insista pentru un pret de aproximativ 235 dolari. In aceste conditii, China a demarat negocierile cu furnizori alternativi, precum Republica Turkmenistan, care a livrat anul trecut 4 miliarde metri cubi, iar in acest an va livra Chinei circa 13 miliarde metri cubi de „combustibil albastru”. De asemenea, chinezii vor sa mareasca capacitatea conductei de gaz din Turkmenistan catre China via Kazahstan si Uzbekistan, care acum se ridica la 40 miliarde de metri cubi pe an.

Nabucco, viabil doar cu Azerbaidjan si Turkmenistan

Seful statului roman considera absolut corecta solicitarea expresa a Turkmenistanului de angajare in aceste proiecte bazata pe doua elemente fundamentale: un acord politic intre UE si Turkmenistan si constituirea unui consortiu in vederea realizarii conductei pe sub Caspica intre Turkmenistan si Azerbaidjan. Astfel, presedintele roman Traian Basescu a declarat recent ca proiectul Nabucco este viabil, atat timp cat parteneri vor fi Azerbaidjan si Turkmenistan, considerand “absolut corecta” solicitarea partii turkmene de a obtine garantii ca gazul va fi solicitat si cumparat. “Trebuie sa fac publica satisfactia mea pentru disponibilitatea Turkmenistanului de a participa la politica energetica a UE prin dezvoltarea Coridorului sudic. In acelasi timp, insa, consideram absolut corecta solicitarea expresa a Turkmenistanului de angajare in aceste proiecte bazata pe doua elemente fundamentale: un acord politic intre UE si Turkmenistan si constituirea unui consortiu in vederea realizarii conductei pe sub Caspica intre Turkmenistan si Azerbaidjan”, a declarat Traian Basescu. El a facut o precizare, pentru a nu exista “niciun dubiu”.

Romania sustine pozitia Turkmenistanului

“Romania sustine pozitia Turkmenistanului ca inainte de realizarea consortiului care sa faca posibil transportul gazului intre Turkmenistan si Azerbaidjan trebuie semnat un document politico-juridic la cel mai inalt nivel pentru a da garantii ca gazul va fi solicitat si cumparat”, a mai spus Basescu.  El a apreciat ca “proiectul Nabucco este un proiect viabil, atat timp cat parteneri in acest proiect vor fi Azerbaidjan si Turkmenistan”. Seful statului roman a facut aceste afirmatii dupa intalnirea cu omologul turkmen, Gurbanguli Berdimuhamedov, aflat in vizita oficiala in Romania.

Securitate energetica pentru UE

Gazoductul urmeaza sa aduca gaze din Asia Centrala pe ruta Turcia – Bulgaria – Romania – Ungaria – Austria. Actionarii proiectului sunt OMV (Austria), Transgaz Medias, Bulgargaz (Bulgaria), MOL (Ungaria), BOTAS (Turcia) si RWE (Germania). Capacitatea conductei urmeaza sa fie de 31 miliarde metri cubi pe an, iar costurile investitiei sunt estimate la 7,9 miliarde euro. Cei doi presedinti au convenit sa intensifice cooperarea intre Romania si Turkmenistan in proiecte regionale de interes reciproc, in regiunile Marii Negre si Marii Caspice. Pentru atingerea acestor obiective, cei doi presedinti au decis sa mandateze guvernele lor sa elaboreze un Plan de Actiune privind implementarea Declaratiei Comune la nivel inalt din 2009. Cei doi sefi de stat au avut, de asemenea, un schimb de opinii pe teme de interes reciproc de pe agenda regionala si internationala si au decis sa incurajeze consultari regulate intre Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei si Ministerul Afacerilor Externe al Turkmenistanului.

Presiune pe Azerbaidjan

Tarile participante la proiectul Nabucco, sustinut de Uniunea Europeana, cer potentialilor furnizori, inclusiv Azerbaidjanului, sa isi clarifice pozitia si sa se alature proiectului “fara intarziere”. Azerbaidjanul, Turkmenistanul si Irakul sunt considerati potentiali furnizori pentru conducta Nabucco, ce va avea o lungime de 3.300 de kilometri si se va intinde din Turcia pana in Austria, traversand Romania, Bulgaria si Ungaria, potrivit cotidianul Hurryiet. “Am contacte cu Azerbaidjanul, Turkmenistanul si Irakul. Daca toate aceste tari vor sa aiba acces pe pietele europeana si turca, posibilitatea este Nabucco”, a explicat anterior comisarul european pentru energie Guenther Oettinger. Comisarul le-a cerut tarilor furnizoare sa ia parte la proiectul strategic “fara intarziere”. Azerbaidjanul nu a trimis reprezentanti la ceremonie, in pofida invitatiei trimiste de Ministerul turc al Energiei. “Nabucco trebuie sa faca pasul final de la stadiul de proiect la realitate, dar mai exista chestiuni care trebuie rezolvate”, a spus Oettinger, adaugand ca state producatoare de gaz, in special Irakul si Azerbaidjanul, trebuie sa aiba optiuni privind dezvoltarea pietelor lor energetice si accesul direct pe pietele europene.

Turcia invita Rusia si Iran

“Acum este randul tarilor sursa”, a declarat, la randul sau, ministrul turc al energiei Taner Yildiz. Ministrul a dat unda verde si altor doua tari – Rusia si Iranul, daca permite conjuctura politica – sa se alature proiectului. “Nu conteaza daca este Azerbaidjan, Turkmenistan, Irak sau daca sunt Rusia si Iran – daca o permite conjunctura globala – exista proiecte pentru toti”, a afirma Yildiz. South Stream, interconectorul Turcia-Grecia-Italia si Trans Adriatic Pipeline (TAP) se numara printre proiectele evocate de ministru, care le-a cerut potentialilior furnizori sa priveasca imaginea in ansamblu, adica acoperirea cererii de energie in tarile europene. La randul lor, Statele Unite au cerut Turciei si Azerbaidjanului sa semneze cat mai curand posibil un acord pentru vanzarea de gaz. “Astept cu nerabdare sa vad urmatorul pas”, a declarat Richard Morningstar, trimis special al secretarului american de stat pentru afaceri energetice eurasiatice.

SUA – lobby pentru Nabucco

“Sper ca acest lucru va fi facut cat mai repede posibil, pentru ca este de o importanta cruciala pentru succesul proiectului”, a adaugat el. Oficialul american a reiterat importanta pe care o acorda presedintele Barack Obama proiectului Nabucco, explicand ca simbolizeaza si “relatia indelungata, foarte puternica dintre Statele Unite si Turcia”. Morningstar a subliniat si ca, desi SUA nu fac parte din proiect, considera ca proiectul de coridor energetic sudic, ce include Nabucco, este extrem de important pentru diversificarea surselor de energie. Ministrul turc al energiei a dat asigurari Uniunii Europene in discursul sau ca Ankara face tot posibilul pentru a acoperi necesarul de energie al Europei, in pofida semnalelor negative transmise de Bruxelles in ceea ce priveste aderarea Turciei.

Turcia pro- Nabucco

Seful Executivului de la Ankara Recep Tayyip Erdogan va efectua spre sfarsitul anului 2011 intr-o vizita oficiala in Bulgaria, in cursul careia va discuta despre proiectul Nabucco si despre relatiile bilaterale dintre cele doua tari. Erdogan se va intalni cu omologul sau bulgar Boiko Borisov, cu presedintele Ghoerghi Parvanov si cu alti inalti oficiali, relateaza Sofia News Agency. Gazoductul Nabucco, a carui constructie este sustinuta de UE, urmeaza sa transporte anual 31 de miliarde de metri cubi de gaz din zona caspica, prin Azerbaidjan, Georgia, Turcia, Bulgaria, Ungaria, Romania si Austria. Conducta, care ar urma sa diminueze dependenta UE de livrarile ruse, va fi data in folosinta in 2017, doi ani mai tarziu decat planificat initial. De asemenea, costurile vor depasi cele 7,9 miliarde de euro estimate initial. In urma cu o luna, premierul bulgar a mers in Turcia, unde liderii politici ai celor doua tari si-au exprimat dorinta de a accelera proiectul. Borisov a fost insotit de ministrul finantelor, Simeon Djankov, si de cel al culturii, Vejdi Rasidov, in timp ce partea turca a fost reprezentata si de ministrii finantei si energiei.

Turkmenistanul continua cursa spre Marea Caspica

Presedintele turkmen Kurbanguli Berdimuhamedov a declarat, intr-un interviu pentru mass-media turca, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, ca Turkmenistanul sprijina initiativele energetice regionale ale guvernului de la Ankara. Kurbanguli Berdimuhamedov a dat drept exemplu al cooperarii bilaterale turco-turkmene, noul gazoduct trans-turkmen, a carui constructie a inceput la sfarsitul lunii mai 2010. Noul gazoduct ce va lega regiunea estica a tarii, unde sunt concentrate rezervele de gaze naturale, de Marea Caspica, un proiect in valoare de 2 miliarde dolari, este constuit, conform declaratiilor presedintelui turkmen, cu asistenta tehnica si financiara a unor firme turcesti, implicate si in alte proiecte energetice, considerate „strategice” de autoritatile turkmene. Gazoductul est-vest va avea o capacitate anuala de 30 de miliarde de metri cubi si o lungime de 1000 km, finalizarea constructiei fiind prevazuta pentru vara anului 2015.
„Construirea acestui gazoduct are o insemnatate atat economica, cat si politica. Prin crearea unui nou sistem de transport gazier va creste capacitatea de export a gazelor naturale si, in acelasi timp, va satisface cererea interna, in special in sectorul energiei electrice”, declara atunci presedintele turkmen, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Acest anunt constituie o lovitura destul de importanta pentru Rusia, care a sperat mult timp sa fie implicata in proiect subliniaza surse oficiale locale.

Rusia non-grata

Reamintim ca Turkmenistanul ocupa locul patru la nivel mondial in ceea ce priveste rezervele de gaze naturale, iar China, Rusia si statele occidentale spera sa ocupe un loc important in exploatarea acestor rezerve. In martie 2009, Turkmenistanul a anuntat o licitatie internationala pentru realizarea gazoductului, la care si-au exprimat intentia de a participa peste 70 de firme din Rusia, China si Europa. Rezultatele licitatiei nu au fost facute publice.
Un acord cu Rusia a fost amanat brusc dupa vizita lui Berdimuhamedov la Moscova, in martie 2009. Atunci, consilierul lui Dmitri Medvedev pentru politica externa, Serghei Prihodko, afirmase ca acordul urma sa fie semnat pana la finele anului trecut. Relatiile dintre cele doua tari s-au deteriorat rapid dupa ce o explozie a unei conducte principale care aproviziona Rusia a oprit exporturile turkmene catre Moscova. Aprovizionarile cu gaze au fost reluate la inceputul lui 2010, dar Rusia si-a redus drastic achizitiile de gaz turkmen.

Nabucco, sub semnul intrebarii

Totodata, inaugurarea, in luna decembrie 2009, a gazoductului chinez din Asia Centrala, a pus sub semnul intrebarii strategia Nabucco a statele europene. Conform unor surse diplomatice, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, consortiul Nabucco si Turkemnistanul trebuiau sa semneze in 2010, un contract privind livrarea, anuala, a zece miliarde de metri cubi de gaze naturale de catre statul din Asia Centrala pentru aprovizionarea conductei. Acesta ar fi fost primul contract de aprovizionare a Nabucco, proiect international la care participa si Romania.
Dezvaluirile oficialului Nabucco vin dupa ce un al doilea gazoduct dintre Iran si Turkmenistan a fost inaugurat de catre presedintele iranian, Mahmoud Ahmadinejad, si omologul sau turkmen, Gurbanguly Berdimuhamedov, dubland exporturile de gaze turkmene catre Iran, aproximativ 20 de miliarde de metri cubi pe an. Conform surselor oficiale locale, acest acord va afecta posibilele livrari de gaz turkmen catre gazoductul Nabucco, sustinut de UE si SUA, menit sa reduca dependenta Europei de livrarile de gaz rusesc.
Potrivit surselor citate, livrarile din Turkmenistan catre Nabucco ar trebui sa traverseze Marea Caspica, situatie care ar putea intampina piedici politice, intrucat tarile riverane, Rusia, Kazahstan, Turkmenistan, Iran si Azerbaidjan nu au convenit, inca, asupra delimitarii zonelor maritime. “Este un pas semnificativ. Exista, insa, dificultati destul de importante”, a spus analistul Centrului pentru Studii Energetice Globale Julian Lee, cu privire la necesitatea de a transporta gazele din Turkmenistan in Azerbaidjan inainte de livrarea acestora catre Europa.

Geopolitica gazoductelor

Acordul pentru a construi noul gazoduct, care leaga regiunea Dovletabat de Iran, a fost semnat in iulie 2009, fiind parte a strategiei noului regim din Turkmenistan de diversificare a sistemului propriu de conducte. Anterior, regiunea Dovletabat era una din principalele furnizoare de gaz ieftin pentru gigantul rusesc Gazprom. Reamintim ca in luna decembrie 2009, un alt gazoduct a intrat in functiune, fiind un proiect colectiv al Turkmenistanului, Uzbekistanului, Kazahstanului si Republicii Chineze, cu o capacitate totala de 60 de miliarde de metrii cupi, din care 40 de miliarde vor fi livrati de Turkmenistan. In pofida acestor acorduri, Federatia Rusa ramane cel mai mare importator de gaz turkmen, in 2010 urmand sa importe peste 30 de miliarde de metri cubi, conform unui acord de colaborare incheiat anul trecut, care prevede cresterea progresiva a cantitatilor de gaz livrate Gazprom.

Deturnarea gazului turkmen

Reamintim ca ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a efectuat in martie 2010, o vizita oficiala de doua zile in Turkmenistan. Potrivit agendei de lucru oficiale, discutiile se vor focaliza asupra “perspectivelor de extindere a relatiilor economice” dintre cele doua tari. Expertii, insa, considera ca scopul principal al vizitei ministrului rus este cel de a convinge partea turkmena de faptul ca proiectul de gazoduct Nabucco, propus de Uniunea Europeana (UE) ca alternativa la livrarile rusesti, are perspective mai putin bune decat propunerile Moscovei.
Estimarile expertilor nu par atat de iluzorii, in conditiile in care semnarea unui acord strategic intre UE si Turkmenistanul ar urma sa aiba loc deja in aprilie, subliniaza cotidianul. in ceea ce priveste influenta Rusiei asupra Ashabadului, aceasta s-a diminuat dupa explozia de gazoduct din 2008. Rusia nu mai este lider in ceea ce priveste achizitionarea de gaz turkmen si, prin urmare, nu-si poate dicta conditiile. De altfel, Moscova a avut si inainte probleme in dialogul cu Ashabadul, deoarece, in regiune, Turkmenistanul se remarcase intotdeauna printr-o politica independenta. Astazi, Rusia incearca sa-si recapete pozitiile pierdute.
Cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta opina anterior ca atentia Moscovei pentru Ashabad se afla in legatura directa cu soarta proiectului Nabucco: atunci cand acest proiect inregistreaza progrese, spre capitala turkmena se indreapta rapid importante delegatii rusesti. si de data aceasta, expertii considera ca vizita lui Lavrov ar avea legatura cu progresele inregistrate in realizarea acestui proiect de gazoduct, alternativ celui rusesc.

Rezerve limitate

Conform presedintelui Uniunii Producatorilor Industrial de Gaz si Petrol din Federatia Rusa, Ghenadi Shmal, aceste acorduri limiteaza drastic capacitatea Nabucco de a gasi rezervele de gaz necesare. „In acest moment nu exista resurse suficiente pentru Nabucco. Azerbaidjanul nu are destul gaz pentru Nabucco, asa ca toate sperantele erau legate de Turkmenistan. Dar cum in acest moment, Turkmenistanul furnizeaza gaz Chinei si Iranului, nu mai are rezerve si pentru Nabucco. De unde va fi luat acest gaz ereprezinta o problema importanta. De aceea, South Stream ramane o prioritate, cu atat mai mult cu cat negocierile cu partenerii straini sunt in etapele finale” a mai declarat oficialul local.

Ucraina cere acces la gazele din Asia

Rusia nu exclude posibilitatea tranzitului gazelor naturale din zona Asiei Centrale spre Ucraina via Rusia, a declarat recent, la Kiev, presedintele rus Dmitri Medvedev, citat de mass-media locala. Problema reluarii livrarilor de gaz turkmen catre Ucraina va trebui discutata in perioada urmatoare, a declarat presedintele ucrainean Viktor Ianukovici, exprimandu-si speranta in sprijinul Moscovei pentru cumpararea de gaz turkmen de catre tara sa. “Este o chestiune care nu se poate regla bilateral. Este vorba de acordurile Rusiei si Ucrainei cu Uzbekistanul si cu alti parteneri, cum ar fi Turkmenistanul”, a explicat Medvedev, la un forum al oamenilor de afaceri in capitala Ucrainei.
Reamintim ca Ucraina cumpara gazele direct din Republica Turkmenistan, pana in 2006, cand intermediar a devenit compania ruso-ucraineana, RosUkrenergo. Aceasta a fost eliminata in 2009 de pe piata ucraineana de catre fostul prim-ministru Iulia Timosenko, care a adus Ucraina in situatia de a cumpara gaz exclusiv din Rusia.
Posibilitatea ca Moscova sa acorde Ucrainei acces la gazele mai ieftine din Asia Centrala este privita cu scepticism de analisti, care critica lipsa de transparenta a sistemului de livrare a gazelor prin intermediari. In ciuda reducerii semnificative obtinute anterior la pretul gazelor rusesti, Ucraina a ramas o sursa de venituri importanta pentru Gazprom, observa intre altii Mihail Korcemkin, de la East European Gas Analysis.

Share our work
Statele caucaziene, tot mai curtate de UE pentru proiecte energetice

Statele caucaziene, tot mai curtate de UE pentru proiecte energetice

NabuccoSummit_0.preview 6543Nevoia de gaz si surse alternative de energie pentru a contrabalansa monopolul rusesc au determinat UE sa se implice mai activ ca niciodata in materializarea acestei politici prin oferte si acorduri. Politicile UE par sa acorde tot mai mult interes zonei de securitate energetica, motiv pentru care UE a demarat o adevarata ofensiva in plan diplomatico-economic pentru a intari legaturi cu statele caucaziene si cele din Asia centrala pentru a-si asigura sursele de energie de la Marea Caspica. Uniunea Europeana a invitat Kazahstanul sa participe la proiectul de gazoduct transcaspic, a anuntat marti comisarul european pentru energie, Guenther Oettinger, relateaza RIA Novosti. in septembrie, Consiliul UE a aprobat mandatul transmis Comisiei Europene de negociere a unui acord pentru cadrul legal al gazoductului transcaspic cu Azerbaidjan si Turkmenistan. Conducta ar trebui sa lege tarmurile Turkmenistanului si Azerbaidjanului de la Marea Caspica pentru exportarea de gaz prin Azerbaidjan catre Europa. Capacitatea anuala a rutei Tengiz (Kazakhstan) Turkmenbashi (Turkmenistan) Baku (Azerbaidjan) Tbilisi (Georgia) Erzurum (Turcia) ar ajunge la 20-30 de miliarde de metri cubi de gaz. Costul proiectului este estimat la 7,9 miliarde de euro. „Conducta va deveni un contribuitor foarte important la dezvoltarea coridorului sudic. Nu multi stiu ca este prima data cand UE sugereaza semnarea unui contract international pentru sustinerea unui proiect de infrastructura. Acest lucru arata cat de importante sunt proiectul si cooperarea in regiune pentru UE si toti cei 27 de membri. Am salutat participarea Kazahstanului la coridorul sudic„, a spus comisarul. Ministerul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat ca orice tentativa externa de ingerinta in afacerile de la Marea Caspica ar putea complica situatia din regiune si ar avea un impact negativ asupra actualelor negocieri asupra noului statut legal al Marii Caspice.

Oferta pentru azeri

Totodata, Nabucco Gas Pipeline International a inaintat sambata consortiului sah Deniz II o oferta pentru exportul gazelor naturale din Azerbaidjan prin conducta care va face legatura intre Turcia si Austria tranzitand Bulgaria, Romania si Ungaria. „Suntem increzatori ca Nabucco ofera cea mai buna ruta pentru exportul gazelor naturale din Azerbaijan si alte surse. Nabucco este proiectul european emblematic in coridorul de gaze naturale din Europa de Sud-Est. Este viabil din punct de vedere comercial si competitiv. Sprijinul politic si stabilitatea au fost acordate prin intermediul unui tratat valabil 50 de ani, semnat de catre toate cele cinci tari de tranzit, precum si prin acordurile bilaterale de sprijin ale proiectului. Nabucco ofera beneficii atat pentru furnizori, cat si pentru transportatori„, a declarat, intr-un comunicat, Reinhard Mitschek, managing director Nabucco Gas Pipeline International. Principalii actionari ai consortiului sah Deniz sunt BP (Marea Britanie, 25,5% din titluri), Statoil (Norvegia, 25,5%), Socar (Azerbaidjan, 10%), Total (Franta, 10%), LukAgip (societate mixta formata de Eni-Italia si Lukoil-Rusia, 10%). Startul lucrarilor de constructie a gazoductului, cu o capacitate de 31 miliarde de metri cubi pe an, a fost amanat cu un an, pentru 2013, iar primele livrari de gaze au fost intarziate cu doi ani, pana in 2017. Proiectul este sprijinit de Uniunea Europeana., iar investitia totala este evaluata la opt miliarde de euro.

Noi companii cer afilierea la Nabucco

Proiectul Nabucco incepe totodata sa se bucure se sprijinul a tot mai multi partipanti la executarea acestui proiect. Compania germana Bayerngas vrea sa intre in actionariatul Nabucco Gas Pipeline International, care dezvolta gazoductul Nabucco. „Negocierile cu cei sase actionari actuali vor incepe imediat pentru a stabili cum vor fi distribuite actiunile in cadrul consortiului pe viitor. Intentia Bayerngas de a intra in consortiul Nabucco va fi discutata astazi (vineri, 30 septembrie – n.r.) la Viena in cadrul unei intalniri dintre ministrul austriac al Economiei, Reinhold Mitterlehner, si ministrul de stat bavarez al Economiei, Martin Zeil”, se arata intr-un comunicat al Nabucco Gas Pipeline. Bayerngas deserveste clientii din regiunea orasului german Muchen. Directorul general al Nabucco Gas Pipeline International, Reinhard Mitschek, a declarat, in comunicat, ca inceperea negocierilor cu Bayerngas „transmite un mesaj puternic catre piete„, iar consortiul care dezvolta gazoductul este dispus sa accepte noi actionari.

Partneriatul energetic estic

De asemenea, instrumentul politic al UE denumit Parteneriatul Estic care face referire la sase republici ex-sovietice doreste sa dezvolte si latura energetica a acestui proiect. Presedintele Traian Basescu a declarat, joia trecuta, la plecarea spre Varsovia, unde a participta la summit-ul Parteneriatului Estic, ca la eveniment se va discuta despre cooperare energetica, mobilitate si despre proiectele Nabucco, AGRI si gazoductul transcaspic. „Este vorba de un gazoduct care sa lege, pe sub Marea Caspica, infrastructurile din Turkmenistan cu cele din Azerbaidjean si de aici mai departe catre Nabucco sau catre infrastructurile existente. Cu aceasta ocazie voi avea si o serie de intalniri bilaterale„, a conchis Basescu.

Share our work
Republica Moldova si Romania, prinse in jocul Nabucco-South Stream-AGRI

Republica Moldova si Romania, prinse in jocul Nabucco-South Stream-AGRI

AGRI, proiect energetic strategic in bazinul Marii Negre

AGRI, proiect energetic strategic in bazinul Marii Negre

Noile ofensive ale Chinei şi Republicii Franceze pe „frontul” Nabucco obliga autoritatile de la Bucuresti sa gaseasca noi solutii pentru a evita marginalizarea Romaniei. Agentia de presa KARADENIZ PRESS reaminteste ca in data de 13 aprilie 2010, ministrul roman al Economiei, Adriean Videanu, ministrul azer al Industriei si Energiei, Natig Aliyev, si ministrul georgian al Energiei, Alexander Khetaguri, au semnat „Memorandumul de Intelegere pentru realizarea proiectului AGRI (Azerbaidjan Georgia Romania Interconect)”, prin intermediul caruia vor fi transportate gaze naturale din Marea Caspica spre Europa, din Azerbaidjan prin Georgia si Romania, valoarea investitiei fiind estimata intre doua si patru miliarde de euro. Conform surselor oficiale, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, alternativa AGRI a demarat prin intelegeri bilaterale intre statele partenere, urmate de semnarea, in aprilie, la Bucuresti, a unui Memorandum de transport al gazelor intre cele trei tari, urmand ca in perioada iunie-iulie 2010 sa se convina si asupra statului companiei ce se va ocupa de proiect si al carei sediu va fi la Bucuresti. Proiectul nu va fi nici substitut, nici alternativa pentru Nabucco, intrucat prin capacitatea sa, avuta in vedere, de 12 miliarde mc de gaze nu poate modifica sensibil actuala configuratie a Coridorului energetic sudic evocat de europenii ce vor sa reduca dependenta lor in materie fata de Rusia, au mai declarat sursele citate. Dar AGRI are o conotatie simbolica si poate fi realizat mai rapid, desi este mai costisitor. Nu va fi o conducta continua, caci presupune si o transbordare, prin imbuteliere, pe Marea Neagra, ceea ce inseamna si puncte de lichefiere (in Georgia) si de delichefiere (in Romania) a gazului, ceea ce va conduce automat la modernizarea si extiderea infrastructurii petroliere si portuare din porturile romanesti, respectiv georgiene.

Nabucco la butelie

Azerbaidjanul este dispus sa asigure gazul necesar proiectului caci, cu sale estimate la 2200 miliarde mc, poate face fata tuturor proiectelor in care este implicat, cum afirma ministrul Industrei si Energiei de la Baku, dar isi rezerva dreptul de a opta pentru e cele mai oportune, cum a tinut, tot el, sa precizeze.
Reamintim ca, in 2009, Azerbaidjanul a mai convenit o optiune de transport, de gaz natural comprimat, cu Georgia si Bulgaria. Triada de proiecte Nabucco, AGRI si cel ce include Bulgaria ar putea scoate din joc varianta conductei submarine romano-georgiene numita White Stream. Oricum, oficialii romani vor sa propuna UE sa faca din AGRI proiect european prioritar.
In timp ce presedintele Federatiei Ruse, Dmitrii Medvedev, se afla la Ankara, ministrul roman al Economiei, Adriean Videanu semna pe 12 martie, la Baku, protocolul privind constituirea companiei de proiect AGRI, proiect la care vor participa firmele Romgaz, SOCAR (azera) si GOGC (georgiana). Prin noua ruta astfel creata vor putea fi transportate pana la 12 miliarde de metri cubi de gaze, respectiv cat intreaga productie anuala medie a Romaniei. Daca acest proiect se va dovedi ca fiind functionabil, Romania s-ar putea constitui intr-un fel de cap de pod pentru gazele azere de la Marea Caspica care vor fi apoi transportate inspre vest prin conducta Arad-Szeged si apoi spre sud prin conducta Giurgiu Ruse.

SUA vede in AGRI un concurent al Nabucco

Chiar daca sprijina Romania la Marea Neagra, SUA isi doresc ca Romania sa aleaga numai proiectul Nabucco si sa nu investeasca in altele paralele precum AGRI. Reprezentantii Washingtonului vad acest proiect din urma o concurenta la Nabucco si nu o sursa aleternativa. Ambasadorul SUA la Bucuresti, Mark Gitenstein, a trimis Washingtonului, la 17 februarie 2010, o telegrama diplomatica – dezvaluita de WikiLeaks – in care avertiza ca proiectul AGRI ar putea concura cu Nabucco in ceea ce priveste achizitionarea gazului azer. „AGRI ar putea concura cu Nabucco pentru gazul azer, desi Azerbaidjanul inca nu s-a angajat sa furnizeze cantitati specifice de gaz pentru AGRI si a spus clar oficialilor romani ca decizia sa se va baza in primul rand pe profitabilitate”, atrage atentia Gitenstein. Implicarea unor investitori privati in proiect va fi, de asemenea, esentiala, daca AGRI vrea sa reuseasca (s.n.). Totusi, hotararea Romaniei de a urmari in continuare asigurarea unor legaturi mai bune cu statele caspice, in special cu Azerbaidjan – data fiind si prietenia personala a presedintelui Traian Basescu cu presedintele azer Aliev – pare sa dea primele roade, mai spune Gitenstein. Telegrama diplomatica a fost redactata dupa o discutie pe care secretarul de stat in Ministerul Economiei Tudor Serban a avut-o cu un consilier economic al Ambasadei SUA, dupa intoarcerea sa dintr-un turneu in Azerbaidjan si Georgia. Telegrama nu este clasificata, poarta doar mentiunea “numai pentru uz oficial” si este adresata, printre altii, ambasadorului Richard Morningstar, trimisul special al SUA pentru energie in Eurasia. In telegrama, Gitenstein mentioneaza ingrijorarea guvernului roman in legatura cu sansele de reusita ale proiectului Nabucco si spune ca Romania cauta sprijin american pentru initiativa sa AGRI, proiect prin care doreste sa devina un nod energetic regional si sa reduca dependenta energetica a Europei de Rusia.

Romania, ingrijorata pe seama Georgiei

De asemenea, atrage atentia ca Azerbaidjanul nu si-a luat un angajament scris, asa cum ar fi dorit Romania, in ceea ce priveste preturile si cantitatea de gaz pe care este dispus sa o furnizeze pentru AGRI. In ceea ce priveste partenerul georgian, Romania se teme ca va fi suspus unor “presiuni externe negative”, ce i-ar putea slabi angajamentul fata de proiect. Gitenstein apreciaza in telegrama ca pentru reusita AGRI este esentiala atragerea de investitori privati. “Desi Guvernul Romaniei insista public ca proiectul gazoductului Nabucco este in continuare principala sa prioritate in materie de securitate energetica, cauta activ surse si rute alternative pentru importul de gaze naturale”, isi incepe ambasadorul telegrama adresata Washingtonului in februarie 2010. Romania a semnat acorduri de cooperare energetica bilaterala cu Azerbaidjan, Turkmenistan, Georgia si Armenia, informeaza ambasadorul. Dupa o recenta vizita “deschizatoare de drumuri” la Baku si Tbilisi, oficialii romani promoveaza acum un proiect de Interconector Azerbaidjan-Georgia-Romania (AGRI) care sa aduca gaz azer catre Europa, prin Romania. Romanii vor sa devina un nod regional pentru tranzitul gazului caspic, dar recunosc ca initiativa AGRI va concura, in linii mari, pentru acelasi gaz azer ca si Nabucco, scrie ambasadorul Gitenstein in telegrama trimisa in februarie 2010.
Descriind proiectul AGRI, ambasadorul Gitenstein noteaza: “La o intalnire din 11 februarie cu consilierul economic, vizibil multumit, secretarul de stat Tudor Serban de la Ministerul Economiei sublinia rezultatele vizitei sale oficiale de la Baku si Tbilisi. Serban a spus ca impartaseste informatiile cu SUA ca semn de incredere si ca raman multe lucruri de facut, dar vizita a constituit un succes in ceea ce priveste legaturile energetice cu regiunea caspica. In timpul turneului sau, Serban a semnat un memorandum bilateral de intelegere cu ambele tari pentru un “interconector” trilateral care sa aduca gaz azer pe Marea Neagra pana in portul Constanta sub forma de gaz natural lichefiat (LNG).

Preturi inca incerte

Romania ar fi vrut ca preturile si cantitatile de gaz sa fie stipulate in memorandumul semnat cu Azerbaidjanul, dar a reusit sa ajunga numai la o intelegere verbala in legatura cu livrarea a 5 pana la 8 miliarde de metri cubi de gaz, iar in ceea ce priveste pretul nu a fost stabilit nimic, arata ambasadorul Gitenstein in telegrama (s.n.). Memorandumul de intelegere cu Georgia stipuleaza tranzitul gazului prin reteaua de conducte georgiene si indeamna la construirea unui terminal pentru lichefierea gazului intr-un port georgian, fie la Batumi (cum prefera georgienii), fie la Kulevi (preferinta Romaniei). Chiar daca proiectul este intr-o faza incipienta, Romania spera ca AGRI va deveni operational in doi-trei ani, noteaza Gitenstein, care mentioneaza pasii urmatori avuti in vedere la acea vreme – incheierea unui acord interguvernamental trilateral, stabilirea unei companii care sa faca studiul de fezabilitate.

Companie surpriza

Serban a spus ca Romania intentioneaza sa includa si o companie energetica vest-europeana importanta, care sa joace un “rol pivotal” in proiect, mentioneaza Gitenstein. Serban nu a dezvaluit numele ei, dar a spus ca oficialii romani au abordat deja compania respectiva, atrage atentia ambasadorul. Bazandu-se pe rezultatele studiului de fezabilitate, partile vor transforma apoi compania de studiu in compania pentru proiectul AGRI. Serban si-a exprimat interesul pentru atragerea participarii unor firme energetice americane si internationale in aceasta companie, dar nu a specificat cum se va intampla aceasta, subliniaza ambasadorul. Decizia finala de investitie va depinde de rezultatele studiului, a mai spus Serban. Totusi, daca proiectul AGRI va fi implementat, compania va opera numai intr-o maniera comerciala deschisa, a precizat Serban. El a mentionat ca Romania a avut discutii preliminare si cu Turkmenistanul despre conceptul AGRI si crede ca turkmenii vor fi interesati, daca proiectul demareaza.

Terminal la Constanta

Gitenstein mai noteaza ca Ministerul Economiei astepta cu nerabdare rezultatele unui studiu de fezabilitate – prevazute pentru sfarsitul anului 2010 – pentru un terminal LNG la Constanta. Romania intentioneaza sa foloseaca analiza de piata si recomandarile tehnologice si de infrastructura din acel studiu ca punct de pornire pentru studiul AGRI. Romania va construi conducte interne pentru a conecta terminalul Constanta la reteaua nationala. Ambasadorul american are o sectiune a telegramei intitulata “Nabucco – prea multe discutii, prea putine progrese”. In timp ce reafirma ca Nabucco este in continuare prioritatea de top a Romaniei in privinta securitatii energetice, Serban spune ca Guvernul roman are, in particular, tot mai multe ingrijorari ca proiectul Nabucco nu face progrese in ceea ce priveste completarea listei furnizorilor de gaz. El a mentionat contractele pe care China si Rusia le-au incheiat cu Azerbaidjanul pentru a arata ca Azerbaidjanul mai are disponibile numai 8 miliarde de metri cubi de gaz. Primul proiect care va veni, va lua acest gaz, crede Serban, care a aratat ca acesta este principala motivatie a initiativei AGRI.

Fara gaz irakian si iranian

Serban si-a exprimat dubiile in legatura cu capacitatea tehnica a Irakului de a furniza gaz pentru Nabucco si  a adaugat ca gazul iranian “nu este o optiune” deocamdata. Mai mult, in intalnirile bilaterale, azerii si-au exprimat nemultumirea in fata Romaniei in legatura cu lipsa de initiativa a UE (s.n.)in angajarea Azerbaidjanului pentru furnizarea de gaz, a spus Serban. Ţinand cont de aceste dificultati cu care se confrunta Nabucco, Romania vede in AGRI o modalitate inovatoare de a reduce dependenta energetica pe termen lung de Rusia, evitand problemele de tranzit al gazului deja experimentate cu Ucraina sau perspectiva indepartata de a obtine gaz prin Turcia (prin Nabucco) sau prin Bosfor sub forma de LNG. Romania aspira sa devina un nod energetic regional retinand o parte din LNG pentru consumul intern si exportand restul catre alte parti ale Europei.

Azerbaidjan ar folosi AGRI in detrimentul Nabucco

Azerbaidjan ar putea folosi proiectul AGRI, de transport al gazului natural lichefiat, pentru a vinde gaze in Europa, daca taxele propuse de dezvoltatorii Nabucco si ai altor proiecte sunt prea mari, a declarat seful companiei petroliere de stat SOCAR, Rovnaq Abdullaiev. “Daca tarifele sunt prea ridicate putem alege AGRI”, a spus Abdullaiev, potrivit postului de televiziune ANS, citat de Bloomberg. Romania este implicata si in proiectul Nabucco si in dezvoltarea AGRI. Azerbaidjanul vrea sa-si asigure tarife reduse de transport al gazelor din exploatarea Sah Deniz, in contextul concurentei ridicate pentru livrari. Proiectele care concureaza pentru gaze naturale din Azerbaidjan sunt Nabucco, proiect condus de grupul austriac OMV, ASA al Statoil, conducta Transadriatica a E.ON si EGL, respectiv Interconectorul Italia- Turcia – Grecia. Totodata, grupul rus de stat Gazprom a afirmat ca este dispus sa cumpere toata cantitatea de gaze naturale produsa de Azerbaidjan. AGRI (Azerbaidjan-Georgia-Romania Interconnector) vizeaza transportul gazelor naturale lichefiate, pe vapoare, din Marea Caspica, prin Georgia, pana in portul Constanta. Compania care va realiza AGRI are ca actionari companiile Romgaz, SOCAR (Azerbaidjan), GOGC (Georgia) si MVM (Ungaria).
Transportul gazelor din Azerbaidjan ar putea fi facut si pe alte rute mai profitabile, nu numai prin “Nabucco”, a declarat recent presedintele companiei azere SOCAR, informeaza apa.az. Traseul va fi ales in functie de conditiile si oportunitatile fiecarui proiect in parte. “Orice este posibil, exista multe proiecte si le analizam pe toate. Vom alege unul dintre ele”, a precizat presedintele SOCAR. Potrivit acestuia, pozitia Azerbaidjan privind analizarea si a altor proiecte de transport al gazelor catre Europa este normala. “Dorim realizarea acestui proiect, deoarece daca se realizeaza, oportunitatile noastre se extind”, a precizat Rovnag Abdullayev. Participantii din consortiul Shah Deniz din Azerbaidjan asteapta pana la 1 octombrie 2011 propuneri pentru exporturi de gaze din partea grupurilor care vor sa dezvolte conducte de interconectare, potrivit unor surse citate de news.Az. Sunt conducte precum ITGI (Interconectorul Turcia-Grecia-Italia), TAP (Trans Adriatic Pipeline) si Nabucco, tranzitul facandu-se prin Turcia.

Canalul Istanbul afectează Nabucco

Conform surselor SOCAR, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, intentia autoritatilor turce de a construi un canal navigabil imens, care sa duca la micsorarea traficului din stramtoarea Bosfor va afecta proiectul european Nabucco, lunga de 3900 de kilometri. La randul sau, profesorul turc Emre Iseri, cadru didactic asociat la Universitarea de Relaţii Internaţionale Kadir Has, citat de mass-media de specialitate, a afirmat ca „Turcia a argumentat întotdeauna că proiecte de tipul Nabucco au darul de a elibera măcar parţial traficul de pe Bosfor. Însă odată cu acest canal, argumentul ar putea deveni redundant”. „Îmbunătăţirea şi ieftinirea tehnologiei de transport a gazului natural lichefiat cu ajutorul navelor, ar putea fi o soluţie mai eficientă decât conducta de gaz” a mai adaugat acesta.
Spre deosebire de Bosfor, canalul Istanbul va putea primi în apele sale orice tip de vas, indiferent de capacitate. Acest detaliu nu a scăpat neobservat de Azerbaijan, unul din principalii furnizori de gaz pentru Nabucco. Reamintim ca România, Georgia şi Azerbaijan au semnat recent, la Bucureşti, un acord de transport al gazelor către UE prin proiectul Azerbaijan Georgia Romania Interconnection (AGRI), care presupune construcţia unor terminale de gaze naturale lichefiate, şi care ar putea fi pus la punct mai repede decât proiectul Nabucco. Potrivit eurasia.org, AGRI ar putea transporta între 6 şi 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale lichefiate pe an. Dornici să se extindă pe pieţele europene, SOCAR, compania de stat azeră, s-a îndepărtat în ultima vreme de Nabucco.

2011, anul decisiv pentru Nabucco

Gazoductul proiectat de UE pentru a aduce gaz caspic în Europa pe o rută care să ocolească Rusia a stagnat până acum mai ales din lipsa resurselor. Acum o lună însă, Azerbaidjan şi Turkmenistan au declarat că sunt gata să construiască pe fundul Mării Caspice gazoductul care să lege cele două state, deşi marile state riverane, Rusia şi Iranul, se opun din cauza riscurilor ecologice. Dacă această conductă va deveni operaţională, cantitatea de gaz care ar putea alimenta Nabucco ar putea fi suficientă. Potrivit specialiştilor azeri, până în 2020 extracţiile de gaz din Azerbaidjan ar putea creşte de două ori, de la 27 de miliarde metri cubi la 50-55 de miliarde, în vreme ce majorarea extracţiilor din Turkmenistan se va apropia în 2030 de 250 de miliarde.
Nabucco are nevoie de 31 de miliarde metri cubi de gaze, pe care Azerbaidjanul singur nu putea să-I asigure, iar Iranul, care deţine cea mai mare rezervă de gaz din lume după Rusia, şi Turkmenistan, se află încă pe axa răului din care fac parte statele finanţatoare ale terorismului. De aceea aportul Turkmenistanului este esenţial şi deşi această ţară a semnat déjà o înţelegere pe 30 de ani cu China, rezervele sale de gaz ar fi suficiente să alimenteze ambele conducte, atât spre Orientul Îndepărtat, cât şi spre Occident.
Pe de altă parte, preţul gazoductului Nabucco, estimat în 2005 la 7,9 miliarde de euro, a crescut, conform unui studiu făcut recent de British Petrolium, la 14 miliarde de euro, sumă care ameninţă să facă afacerea neprofitabilă. Preţul minereului de fier folosit la conductele de fier a crescut cu 50 la sută faţă de anul trecut, ceea majorează neaşteptat costurile totale. Gazoductul ar urma să aibă 3.300 de kilometri şi are nevoie de două milioane de tone de oţel, 200.000 de segmente de ţeavă de oţel şi peste 30 de staţii de comprimare a gazului. Marlene Holzner, purtătoarea de cuvânt a comisarului European pentru energie declară că anul 2011 este pentru Nabucco fie anul succesului, fie anul eşecului.
Mulţi experţi atât de la Bruxelles, cât şi din zona caspică susţin că UE s-a apropiat mai mult ca oricând de realizarea gazoductului Nabucco şi că nu ar fi exclus ca până la sfârşitul anului Uniunea Europeană să poată semna, după cum era prevăzut, acorduri cu toţi furnizorii de gaz natural pentru Nabucco şi să înceapă lucrările. Nabucco este puternic susţinut de SUA, pentru care proiectul este la fel de important cum a fost în anii 90 oleoductul Baku-Ceyhan, care aduce petrol caspic din Azerbaidjan prin Georgia până la Marea Mediterană, ocolind Rusia.

Republica Moldova, miza in razboiul gazoductelor dintre Federatia Rusa si UE

Uniunea Europeana (UE) va acorda un grant în valoare de 12 milioane euro pentru construirea conductei de gaze Ungheni – Iaşi cu scopul interconectării sistemelor de gaze din Republica Moldova şi România, au relatat anterior surse oficiale de la Chisinau si Bucuresti, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Astfel, autoritatile Republicii Moldova vor primi de la UE 5 milioane euro, iar România 7 milioane de euro. Mass-media regională reaminteşte că proiectul prevede construcţia a 31 km de conductă pe teritoriul României şi 8,9 km pe teritoriul RM, plus traversarea râului Prut. Astfel va fi construită şi o staţie de măsurare de gaze, inclusiv filtre şi separatoare pentru reducerea presiunii, precum si echipamentul de protecţie necesar pentru respectarea standardelor europene.
Costul estimativ al proiectului este de 19 milioane 36 mii de euro, valoarea investiţiei pe teritoriul României fiind de 10 milioane 226 mii 585 euro, iar pe teritoriul Republicii Moldova de 6 milioane 993 mii 372 euro. Traversarea râului Prut va costa 1 milion 815 mii 372 euro.

Securitate energetica

În cadrul unei recente emisiuni la Radio Moldova, prim-ministrul Vlad Filat a subliniat importanţa acestui proiect pentru consolidarea securităţii energetice a RM, obţinerea în perspectivă a accesului la surse alternative de aprovizionare cu gaze. Vlad Filat a menţionat că RM nu poate depinde doar de un singur furnizor de gaze naturale, care este la moment „Gazprom”-ul rus şi, în viitor, se planifică accesul la surse alternative de „combustibil albastru”.
Experţii în economie constată că, în condiţiile actuale, când unica sursă de gaze pentru RM este cea din Federaţia Rusă, către 2015, se va produce o dublare a preţului de import al gazului. „Pentru a merge contra scumpirilor, e nevoie de implicarea neîntârziată în proiecte de alternativă. Unele dintre acestea ar putea fi importul de gaze naturale din România sau Kazahstan”, se arată în studiul „Sectorul gazier al RM – consecinţele oportunităţilor neglijate”, prezentat de IDIS „Viitorul”.
Reamintim că decizia de a construi conducta de gaze Ungheni-Iaşi a fost coordonată primăvara anului trecut, în cadrul întrevederii premierului Vlad Filat cu o delegaţie oficiala guvernamentala de la Bucuresti.

România baga Republica Moldova in Nabucco

România intenţionează să iniţieze o unificare a sistemelor de transport al gazelor naturale din Moldova, Bulgaria, Serbia şi Ungaria pentru întărirea securităţii energetice a Europei, a declarat in octombrie 2010 prim-ministrul României, Emil Boc, la ceremonia de deschidere a conductei de gaz româno-maghiare Arad-Szeged. Acesta a mai declarat ca deschiderea conductei Arad-Szeged “este primul pas în acest proces”. În opinia premierului român, al doilea pas va fi lansarea conductei româno-bulgare Giurgiu-Ruse, după care atenţia va fi direcţionată spre proiecte similare cu Serbia şi Republica Moldova, care pregăteşte gazoductul Iaşi-Ungheni.

Rezerva strategica

Republica Moldova studiaza atat posibilitatea construirii conductei de gaze Drochia-Ungheni-Iasi, cat si a stocarii rezervei strategice de gaze la depozitul din Margineni, a anuntat anterior vicepremierul Valeriu Lazar. Conducta Drochia-Ungheni-Iasi ar urma sa transporte gaze de la monopolul rus Gazprom in Romania. Potrivit vicepremierului moldovean, in prezent s-a ajuns la faza practica a studiului de fezabilitate al proiectului conductei de gaze Drochia-Ungheni-Iasi si se examineaza posibilitatea construirii a trei statii de pompare, astfel incat sa existe posibilitatea functionarii acesteia in ambele directii (avers si revers), adica sa existe conditii tehnice pentru ca gazul sa poata circula in ambele directii. Cu toate acestea, destinatia principala a viitorului gazoduct va fi transportul de gaze de la Gazprom in Romania, potrivit eco.md, care citeaza „unele surse oficiale de la Chisinau”.
Totodata, cu sprijinul finantatorilor externi, se examineaza si posibilitatea stocarii viitoarei rezerve strategice de gaze la depozitul de gaze de la Roman-Margineni, amplasat la distanta mica de frontiera dintre Republica Moldova si Romania. Vicepremierul Valeriu Lazar a afirmat intr-o emisiune la ProTV Chisinau ca in Moldova nu au fost identificate spatii pentru stocarea gazelor din cauza structurii poroase a solului. Realizarea acestor intentii este posibila in conditiile in care Romania si-a aratat disponibilitatea de a finanta proiecte de interconexiune a retelelor electrice si de gaze. Reamintim ca presedintele Romaniei, Traian Basescu, a declarat in cadrul recentei vizite la Chisinau ca “in cadrul politicii de vecinatate, pe Parteneriatul Estic, vizam realizarea proiectului de interconectare a sistemului de transport de gaze Drochia-Ungheni-Iasi, in asa fel incat sistemul de transport de gaze pe conducta al Romaniei sa fie conectat cu cel al Republicii Moldova, cu Moldovagaz”.
Pentru asigurarea cu gaze a Moldovei de peste Prut, inca in anii 2002-2003, a fost prevazuta construirea conductei Drochia-Ungheni-Iasi, cu o capacitate de 5 miliarde de metri cubi, lungimea de 95 km si un cost de circa 49 milioane dolari. Proiectul in aceasta varianta a ramas doar pe hartie, el fiind taraganat din lipsa banilor, a interesului companiei Gazprom si a deteriorarii relatiilor moldo-romane. In consecinta, in iunie 2008, Moldovatransgaz (o subdiviziune a Moldovagaz) a demarat constructia gazoductului magistral Balti-Ungheni, cu un cost de 170 de milioane de lei si o capacitate de pana la un miliard de metri cubi pe an. Conducta a fost finalizata la sfarsitul lunii august 2009 si permite aprovizionarea cu gaze a zeci de localitati, dar nu si tranzitul de gaze in Romania. Specialistii de la Moldovatransgaz spun ca, daca va fi nevoie, oricand, paralel cu conducta ce se construieste, va putea fi construita alta cu o capacitate mai mare, special pentru tranzitul de gaze spre Romania.

Solutie improbabila

In urma cu aproximativ un an, presedintele companiei “Moldovagaz”, Alexandr Gusev, declara ca reteaua de gaze este configurata astfel incat Romania primeste gaze naturale dupa Republica Moldova. „Astfel, daca au fost inchise clapetele la intrarea in Moldova si la hotarul Ucrainei cu Romania, atunci ar fi fost putin probabil sa fim asigurati cu gaze, in cazul in care sistemele noastre aveau legatura cu cele romane”, a explicat Gusev. Potrivit lui Iacob Cazacu, vice-presedintele Moldovagaz, in conditiile actuale asigurarea Moldovei cu gaze din sistemele romane este imposibila si din motive tehnice. “Sistemele de gazoducte din zona orasului Iasi activeaza cu o presiune de 14 atmosfere, in timp ce ale noastre au 55 de atmosfere. Astfel, tehnic nu avem posibilitati de import a gazelor naturale din Romania”, sustine Cazacu.
Potrivit MEC, concomitent in 2009, in scopul crearii rezervelor autohtone de gaze naturale a fost initiata procedura de colaborare cu finantatorii externi pentru studierea particularitatilor geologice ale structurilor subterane din sudul republicii vizand identificarea structurilor rezistente la presiuni inalte ale gazelor conservate si amenajarea pe teritoriul Republicii Moldova a unor depozite de gaze naturale dupa valorificarea zacamintelor de hidrocarburi  existente.

Ostatica Gazprom

Datoria totala a Republicii Moldova pentru gazele naturale furnizate de Gazprom, inclusiv restanta regiunii separatiste transnistrene, depaseste in prezent suma de 2,3 miliarde de dolari USD, a declarat Alexandru Gusev, presedintele Consiliului de administratie al SA “Moldovagaz”, citat de mass-media de la Chisinau. Conform sursei citate, preluata de agentia InfoMarket, aceasta suma include datoria curenta si istorica, amenzile si penalitatile pentru neefectuarea in termen a platilor. Seful “Moldovagaz” a subliniat ca datoria pentru gazele rusesti, care apartine nemijlocit consumatorilor din Republica Moldova, care locuiesc pe malul drept al Nistrului (n.r.-fara regiunea separatista Transnistria), este de aproximativ 350 de milioane dolari USD, din care 155 milioane dolari USD reprezinta penalitatile pentru neefectuarea in termen a platilor. Datoria curenta a intreprinderii “Moldovagaz” fata de SAD “Gazprom” pentru gazele naturale rusesti consumate in 2009 este de 45 milioane dolari USD, iar datoria pentru gazele rusesti a consumatorilor din regiunea controlata de regimul separatist transnistrean a depasit 2 miliarde dolari USD.

Share our work