Afganistan, ofensivă talibană totală

Afganistan, ofensivă talibană totală

SUA s-au retras din Afganistan

SUA s-au retras din Afganistan

Forțele talibane au ocupat duminică trei capitale de provincii afgane, între care oraşul strategic Kunduz din nord-estul Afganistanului. Surse guvernamentale consideră că este doar o chestiune de zile până când talibanii vor prelua controlul total în nordul ţării.

În ultimele săptămâni, insurgenţii au preluat controlul asupra a zeci de districte şi puncte de frontieră şi exercită presiuni asupra mai multor capitale de provincii, între care Herat în vest şi Kandahar în sud, în timp ce trupele străine se retrag.

Retragere americană

Ofensiva a luat avânt în ultimele zile, după ce Statele Unite au anunţat că îşi vor încheia misiunea militară în ţară până la sfârşitul lunii august.

Luptatorii talibani au confiscat clădirile guvernamentale cheie din Kunduz, lăsând forţele guvernamentale să încerce să păstreze controlul aeroportului şi bazei lor, a declarat duminică un parlamentar al adunării provinciale, apărând temerile că acesta va ajunge sub controlul talibanilor.

Oraşul cu 270.000 de locuitori este considerat un premiu strategic, deoarece se află la poarta de acces către provinciile nordice bogate în minerale şi Asia Centrală.

„Ciocniri grele au început ieri după-amiază. Toate sediile importante ale guvernului sunt sub controlul talibanilor, doar baza armatei şi aeroportul sunt deţinute de ANDSF (forţele de securitate afgane) de unde acestea se opun talibanilor”, a declarat parlamentarul, Amruddin Wali.

Speranțe guvernamentale

Un purtător de cuvânt al forţelor de securitate a declarat duminică seară că forţele guvernamentale vor lansa o operaţiune la scară largă pentru a recupera zonele pierdute ale provinciei cât mai curând posibil.

Purtătorul de cuvânt al talibanilor, Zabihullah Mujahid, a declarat că gruparea a capturat în mare măsură provincia şi că este aproape de aeroport.

Talibanii au preluat, de asemenea, clădiri guvernamentale în capitala provinciei nordice Sar-e Pul, iar oficialii din oraşul principal săau retras la o bază militară din apropiere, a declarat Mohammad Noor Rahmani, membru al consiliului provincial al provinciei Sar-e Pul.

Vineri, talibanii au capturat prima capitală de provincie în ultimii ani, când au preluat controlul asupra Zaranj, la graniţa cu Iranul, în sudul Afganistanului, provincia Nimroz.

În ultimele zile, aceştia au intensificat atacurile asupra provinciilor din nord, care se află în afara fortăreţelor lor tradiţionale din sud, dar în care gruparea a început să câştige teren, adesea de-a lungul graniţei cu vecinii din Asia Centrală şi parteneri comerciali ai Afganistanului Turkmenistan, Tadjikistan şi Uzbekistan.

Efectul dominoului

Duminică seară, Ashraf Ayni, reprezentant în Parlament pentru provincia Takhar, a declarat că capitala acesteia, Taloqan, a căzut în mâinile talibanilor care au eliberat prizonierii şi au preluat controlul asupra tuturor clădirilor guvernamentale, conducând oficialii către un district din apropiere.

Sâmbătă au avut loc lupte grele în Sheberghan, capitala provinciei Jawzjan, din nordul ţării. Talibanii au spus că au capturat întreaga provincie.

Shir Mohammad, membru al consiliului provincial Jawzjan, a declarat că cea mai mare parte a Sheberghan, inclusiv clădirile guvernamentale provinciale, au căzut sub controlul talibanilor. (K.P.)

Share our work
Soldații români, retrimiși în Afganistanul african

Soldații români, retrimiși în Afganistanul african

Armata română trimisă în Afganistanul african

Armata română trimisă în Afganistanul african

România va participa, începând cu finalul anului 2021, la operațiunile militare din Mali. Soldații români au mai participat la Misiunea Multidimensională Integrată ONU de Stabilizare în Republica Mali (MINUSMA). Regiunea a devenit treptat supranumită Afganistanul african. Anunțul vine la câteva săptămâni de la demararea retragerii contingentului român desfășurat în statul asiatic, în  urma negocierilor cu talibanii.

Plenul reunit al Parlamentului a aprobat proiectul de hotărâre privind participarea Armatei României, cu forţe, mijloace şi echipamente, la misiunea Task Force Takuba în Sahel, sub conducerea Franţei, începând cu trimestrul al IV-lea al anului 2021, relatează mass-media.

„Se aprobă participarea Armatei României cu forţe, mijloace şi echipamente la misiunea Task Force Takuba în Sahel, sub conducerea Franţei, începând cu trimestrul al IV-lea al anului 2021, cu un efectiv de 50 de militari. Fondurile financiare necesare pregătirii şi executării acestei misiuni se asigură din bugetul Ministerului Apărării Naţionale pentru anul 2021.

Takuba, simbolul tuaregilor

Participarea Armatei României în cadrul Task Force Takuba va contribui la menţinerea profilului operaţional al acesteia şi va aduce vizibilitate internaţională sporită ţării noastre, alături de beneficii importante cuantificabile politic şi politico-militar, în relaţia cu Franţa”, se arată, printre altele, în raportul întocmit de comisiile parlamentare de specialitate.

La votul în plen s-au înregistrat 346 de voturi „pentru”, două voturi „contra” şi două abţineri.

Întrunite în şedinţă comună pe 15 iunie, Comisiile de apărare ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au dat raport favorabil după ce au analizat scrisoarea preşedintelui României pe această temă.

Takuba este sabia specifică grupurilor etnice din vestul regiunii Sahel, folosită inclusiv de populația tuaregă, hausa și fulani.

În luna martie 2020, un grup de 13 state au anunţat crearea Task Force Takuba pentru combaterea grupărilor teroriste în regiunea Liptako, aflată la confluenţa statelor Mali, Niger şi Burkina Faso.

IAR 330 PUMA, în misiune în Mali

IAR 330 PUMA, în misiune în Mali

„Carpathian Pumas”

Armata română a mai participat la misiuni în zona Mali, care a devenit treptat supranumită Afganistanul african. Sute de soldați și elicoptere de luptă (IAR 330 Puma) au avut baza principală în Camp Castor, în Gao, la mai bine de 6000 de km de România. Detașamentul a fost denumit „Carpathian Pumas”.

Românii au făcut parte din Misiunea Multidimensională Integrată ONU de Stabilizare în Republica Mali (MINUSMA). Misiunea ONU a fost formată din peste 15.000 de militari din 57 de țări.

Statele UE mai au desfășurate în regiune câteva misiuni precum EUCAP Sahel Mali și EUTM Mali. Acestea grupează în diferite formule sute de soldați din zeci de țări, inclusiv militari români.

Interese strategice

Regiunea Liptako are vaste resurse minerale, fiind situată într-o zonă strategică din vestul Africii. Foste colonii franceze, statele din regiune se confruntă cu o insurecția a populației locale.

Probleme etnice și de inechitate socială au răbufnit periodic, în urmă cu peste un deceniu fiind declarat Statul Independent al Azawadului, stat nerecunoscut și care a controlat regiunile Tombouctou, Kidal, Gao. Treptat insurecția a ajuns să fie dominată de grupurile islamiste.

Trupele guvernamentale au reușit să reziste cu sprijin extern, mai ales francez. Statele din regiune au semnat diferite acorduri de securitate, devenind treptat G5 Sahel. Burkina Faso, Ciad, Mali, Mauritania și Niger beneficiază de diferite forme de ajutor pentru combaterea mișcării islamiste.

Recenta lovitură militară de stat din Mali a complicat situația politică regională. (K.P.)

Share our work
Erdogan, decis să rămână în Afganistan

Erdogan, decis să rămână în Afganistan

Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, decis să rămână în Afganistan

Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, decis să rămână în Afganistan

Turcia va rămâne „singura ţară fiabilă” care va mai avea soldaţi în Afganistan după retragerea SUA şi a NATO, a declarat liderul turc Erdogan. Afirmațiile au fost făcute  înainte de decolarea sa către Bruxelles pentru summitul Alianţei.

„America se pregăteşte să plece în scurt timp din Afganistan şi, după ce (americanii) vor pleca, singura ţară fiabilă care va rămâne pentru a menţine procesul la faţa locului va fi evident Turcia”, a declarat Erdogan.

Cap de pod NATO

El a menţionat, fără a da alte detalii, că responsabili turci le-au comunicat sâmbătă omologilor lor americani că Ankara este pregătită să menţină efective în Afganistan.

Conform presei, militari turci ar putea rămâne să protejeze aeroportul din Kabul, principala cale de ieşire din ţară pentru diplomaţi occidentali şi lucrători umanitari.

Trupele occidentale urmează să fie retrase din Afganistan până la 11 septembrie 2021. Atunci se împlinesc 20 de ani de la atentatele din SUA care au declanşat invazia în ţara asiatică.

Avertismente talibane

Este necesar ca Ankara să-şi retragă trupele din Afganistan, conform acordului încheiat anul trecut de către SUA cu talibanii, au declarat surse talibane. Liderii talibani au respins o propunere turcă către NATO pentru desfășurarea unui contingent turc pe aeroportul din Kabul după retragere.

”Turcia face parte din trupele NATO prezente de 20 de ani şi trebuie, aşadar, să se retragă din Afganistan în baza acordului pe care noi l-am semnat cu Statele Unite la 29 februarie 2020”, a declarat liderul taliban Souhail Shaheen, la Doha, contactat de Reuters.

Afganistanul şi Turcia întreţin istoric ”bune relaţii”, iar talibanii vor să le menţină pe viitor, după instalarea la putere a unui guvern islamic la Kabul, afirmă el.

Numeroşi congresmeni americani, dar şi foşti şi actuali oficiali se tem că retragerea trupelor străine din Afganistan urmează să arunce această ţară într-un război civil şi să permită talibanilor să revină la putere, în contextul unui impas în negocierile de pace între insurgenţi şi Guvernul de la Kabul.

Armata turcă poate rămâne la Kabul

Armata turcă poate rămâne la Kabul

Interese turcești

Ankara a propus, în cadrul unei reuniuni NATO, luna trecută, să apere şi să conducă aeroportul din Kabul după retragerea tuturor trupelor americane şi NATO din această ţară până la 11 septembrie, o retragere anunţată de către preşedintele american Joe Biden în aprilie 2021.

Demersurile autorităților turce sunt considerate un semnal puternic din partea regimului Erdogan pentru viitoarele autorități de la Kabul. Turcia dorește să joace un rol activ în viitorul statului afgan.

Printre principalii aliați turci din statul asiatic se numără Abdul Rashid Dostum, fost vicepreședinte al statului și mareșal. De origine etnică uzbecă, controversatul Dostum este fondatorul partidului Junbish-i-Milli Islami (Mișcarea Națională Islamică), având sprijin direct din partea Turciei pentru menținerea unor forțe paramilitare proprii. Alianța dintre Ankara și Dostum oferă diferite avantaje ambelor părți, în pofida imaginii negative a mareșalului afgan.

Enigma Rabbani

Un alt pion de viitor în planurile turcești pentru Afganistan este Selahaddin Rabbani, fost ministru de Externe afgan (2015-2019) și ambasador afgan la Ankara (2011-2012). Fiul fostului președinte afgan este considerat ca o soluție de compromis pentru a prelua conducerea unui stat afgan controlat parțial de talibani. Acesta are relații apropiate cu familia Erdogan, se arată în diferite analize din mass-media regională.

Firmele turcești au interese ample în Afganistan, inclusiv în domeniul extracției de minerale, construcțiilor, etc. Aceste interese sunt estimate la câteva miliarde de Euro.

În Turcia mai trăiesc câteva zeci de mii de etnici uzbeci din Afganistan, majoritatea emigrați după intervenția sovietică. (K.P.)

Share our work
Rusia: România, bază pentru traficul de droguri american

Rusia: România, bază pentru traficul de droguri american

SUA, acuzate de trafic de droguri în Afganistan

SUA, acuzate de trafic de droguri în Afganistan

Ofițeri din serviciile secrete americane sunt implicați în traficul de droguri din Afganistan via Europa, inclusiv România, a acuzat Zamir Kabulov, ambasador special al Federației Ruse pentru Afganistan, în cadrul unei emisiuni a postului public Rossia 1, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”Au avioane de la Kandahar, de la Bagram, care zboară peste tot fără verificări – până în Germania, până în România. (…) Orice afgan din Kabul vă va spune, chiar și o persoană leneșă este gata să discute acest subiect” a mai declarat oficialul rus. Kabulov a mai menționat că sumele astfel obținute sunt folosite de serviciile americane pentru a cumpăra protecție din partea grupărilor insurgente care controlează o parte importantă a teritoriului afgan.

Înaltul diplomat, director al Departamentului Asia din cadrul Ministerului de Afaceri Externe de la Moscova,  a declarat că implicarea unor ofițeri ai serviciilor secrete americane în traficul de droguri este un fapt cunoscut de toată lumea din Kabul, fiind acceptat ca un fapt obișnuit de simplii cetățeni afgani.

Oficialul rus a acuzat partea americană de perpetuarea corupției în statul asiatic și de implicarea în traficul de droguri.

Oficialul a respins acuzațiile anterioare privind relațiile dintre partea rusă și talibani, care ar fi dus la recompensarea de către Moscova a talibanilor care atacau trupele SUA din statul asiatic. (K.P.)

Share our work
ANALIZĂ: Tragedia unor moldoveni căzuți în mâinile talibanilor, tema centrală de campanie la Chișinău via Moscova

ANALIZĂ: Tragedia unor moldoveni căzuți în mâinile talibanilor, tema centrală de campanie la Chișinău via Moscova

Cetățenii moldoveni ținuti la Moscova de un ONG a lui Igor Ceaika, fiul Procurorul General al Rusiei, Iuri Ceaika, om apropiat a lui Vladimir Putin

Moscova și-a amplificat implicarea în ultima săptămână în campania electorală din R. Moldova și îi ridică la fileu situații favorabile președintelui Igor Dodon, principala locomotivă de imagine a PSRM în această campanie electorală pentru alegerilor parlamentare ce vor avea loc pe 24 februarie.

Moscova a creat fundalul unor noi scandaluri între Președinție și Guvern pentru a contrabalansa o serie de eșecuri imagologice suferite de către Dodon și PSRM în ultima săptămână, precum cele legate de interzicerile reciproce între Ucraina și Rusia privind de tranzit al mărfurilor, dar și glumele tot mai dese pe care presa de la Moscova le-a făcut la adresa lui Dodon în ultima sa vizită de la Moscova de la finalul lunii trecute.

Ultimul episod tensionat de campanie vine pe fondul dorinței Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) de a-l rechema încă o dată de la post pe ambasadorul Andrei Neguță, un personaj cu bune relații la Moscova care i-a deschis în trecut lui Dodon mai multe uși la nivel înalt în Rusia.

Motivul oficial invocat de MAEIE este legat de pasivitatea lui Neguță față de deschiderea luna trecută a oficiului diplomatic transnistrean în centrul Moscovei. Astfel, lui Neguță i se reproșează că nu a întreprins măsuri să împiedice acest fapt, contrar intereselor Chișinău.

De altfel, după deschiderea de la Moscova, liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski a declarat că astfel de oficii ar trebui deschise în viitorul apropiat și la Kiev sau Bruxelles. Ucraina și-a exprimat deja dezacordul pentru astfel de mișcare.

Transnistria, pârghia de presiune a Moscovei asupra Chișinăului

Într-un studiu lansat în vara trecută la Chișinău de către IDIS Viitorul, analistul Igor Munteanu explica pe larg acțiuni ale „paradiplomației” transnistrene, coordonate de Ministerul rus de Externe.

Potrivit studiului, „paradiplomația” transnistreană a raportat câteva succese, cu lideri și diplomați din regiunea separatistă care au vizitat Italia, Marea Britanie [inclusiv Ministerul britanic de Externe], Israel și Franța.

„Rusia vrea ca Transnistria să fie recunoscută ca un partener egal [în orice] negocieri [privind viitorul regiunii] și pe baza acestui statut egal, părțile ar trebui să se îndrepte spre o soluție confederasau federală”, declara Munteanu pentru BIRN, explicând strategia Moscovei.

În paralel, pretinsul ministru de Externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, spunea că, în primele șase luni ale lui 2017, liderii republicii separatiste au avut 470 de întâlniri internaționale, cu 25% mai mult decât în perioada similară din 2016. De asemenea, Transnistria a fost vizitată și de 631 de delegații străine în 2017.

Aceste cifre indică clar o acțiune coordonată cu Moscova din partea Tiraspolului de a se face cât mai vizibil la nivel internațional, scopul fiind recunoașterea sub diverse forme.

MAEIE nu a dat detalii care sunt motivele celei de-a doua rechemări a lui Neguța în centrală. Acesta este amabasador la Moscova din mai 2017, dar a deținut acest post și între anii 2009 și 2012.

Acesta a fost rechemat la Chișinău după acordarea unui interviu în mass-media de la Moscova, acolo unde a făcut o serie de declarații interpretare la Chișinău ca fiind în favoare rămânerii trupelor ruse în Transnistria. Ulterior, a aderat la PSRM, fiind unul dintre artizanii relației acestei formațiuni cu Moscova.

Neguță nu a stat mult la Chișinău, iar după niște negocieri între Dodon și premierul Pavel Filip pe diverse poziții de amabasadori, Neguță a fost retrimis înapoi la Moscova, dar și alte persoane aproapiate lui Dodon au căpătat astfel de funcții, alături de oameni ai PD-ului.

Și de această dată, Dodon i-a luat apărarea lui Neguță.

Șeful statului a precizat că nu va semna decretul privind rechemarea ambasadorului R. Moldova în Rusia, Andrei Neguță, dacă Guvernul va aproba o astfel de decizie.

În calitate de Președinte al țării, care conform Constituției este responsabil de politica externă si deține dreptul exclusiv de acreditare și rechemare a reprezentanților diplomatici ai Republicii Moldova – am declarat cu toată responsabilitatea că am deplină încredere în domnul Neguța și consider că dumnealui își îndeplinește datoria în interesul național al RM.

Consider decizia ministerului total neexplicabilă și irațională, deoarece dl Neguța își îndeplinește atribuțiile conform cerințelor înaintate și este unul din cei mai experimentați specialiști în domeniul diplomației externe. Din aceste considerente, chiar dacă Guvernul va aproba rechemarea ambasadorului moldovean la Moscova, nu voi semna decretul în acest sens”, a scris Dodon pe pagina de Facebook.

Tragedia umană, exploatată electoral

Tot acest scandal vine în plină campanie electorală, după ce președintele Igor Dodon a anunțat în urmă cu câteva zile eliberarea a doi ostatici moldoveni din mâna talibanilor, care erau ținuți captivi în Afganistan din 2015.

Ei făcuseră parte din echipajul unui elicopter aparținând forțelor aliate, ce s-a prăbușit în Afganistan, iar supraviețuitorii au fost luați prizonieri.

Imediat după anunțul lui Dodon, președintele Parlamentului Igor Candu a declarat că Dodon încearcă să profite de tragedia celor doi și să puncteze electoral.

Cineva le-a zis răpitorilor să-i mai țină puțin și să-i trimită acasă prin Moscova. Autoritățile noastre încearcă de 4 luni să afle cine a generat această situație de blocaj și cu ce scop. Astăzi este foarte clar cine. Este vorba de Igor Dodon, care a dorit ca ei să revină acasă doar în timpul campaniei electorale și să se folosească de acest lucru în mod cinic.

Acesta este motivul pentru care ostaticii nu au fost aduși direct în Moldova la familii, deși autoritățile au pregătit aducerea lor direct la Chișinău. Au fost duși la Moscova și ținuți acolo până ce Dodon se putea folosi electoral de acest caz”, a declarat Candu.

El a mai cerut autorităților competente pe acest caz să se implice, iar Procuratura Generală a reacționat pentru a cerceta aceste aspecte.

„Cerem în mod oficial președintelui Dodon să nu mai țina piloții moldoveni ostateci electorali în Moscova, după 3 ani în care au avut destul de suferit. De asemenea, autoritățile RM urmează să analizeze toată această situație și să dea calificative legale modului în care Igor Dodon s-a folosit de pârghii cinice pentru a-i răpi din nou din drumul lor spre Moldova.

Această acțiune este un act penal criminal. La fel cum un act de gravitate extremă este și modul în care Dodon exercită presiuni asupra lor să facă declarații care ar fi favorabile PSRM-ului în campania electorală”, a mai spus Candu.

Analiștii poltici de la Chișinău opinează că ambele părți încearcă să puncteze electoral pe marginea acestui scandal.

Toate aceste evenimente legate de cetățenii moldoveni recuperați la Moscova, acum aceste declarații al MAE rus, dar și altele, fac parte din războiul hibrid pe care Rusia îl poartă la adresa R. Moldova”, a declarat analistul pe probleme de securitate, Rosian Vasiloi.

El a mai spus că, în timp timp ce Rusia vorbește de imixtiunea unui alt stat la Chișinău, Moscova prin trupele ei cantonate în Transnistria a efectuat singură sau cu forțele separatiste de la Tiraspol nu mai puțin de 28 de exerciții militare de la începutul lui 2019.

Expertul a opinat că prin astfel de declarații Moscova nu face decât să îi susțină deschis pe Igor Dodon și pe socialiștii săi și că o parte din vină o poartă și partidul de la guvernare pentru faptul că a acceptat tacit această colaborare dintre Moscova și PSRM, dar și că Igor Dodon nu a putut fi controlat în acest sens.

Dodon și Ceaika, alba-neagră cu viețile unor moldoveni

Mișcarea legată de rechemarea lui Neguță vine pe fondul unui incident în care a fost implicată o delegație din R. Moldova care a mers să îi aducă înapoi ce cetățenii R. Moldova de la Moscova.

MAEIE a precizat marți că autoritățile Federației Ruse continuă să tergiverseze accesul delegației moldovenești la cetățenii Republicii Moldova eliberați din mâinile talibanilor. Diplomații au mai spus că rușii refuză să precizeze care este locul în care se află, starea de sănătate și au calificat această atitudine drept o provocare deliberată, care prejudiciază serios relațiile bilaterale.

Ambasadorul Federației Ruse la Chișinău, Oleg Vasnețov, a fost convocat miercuri la sediul MAEIE, unde i-a fost înmânată o notă de protest în legătură cu tergiversarea accesului delegației moldovenești la cei doi piloți moldoveni eliberați recent din Afganistan. Ambasadorul rus a declarat că cetățenii moldoveni s-ar afla în custodia unui ONG, iar Guvernul Federației Ruse nu este implicat în acest proces.

Ulterior, televiziunea rusă NTV, retransmisă și în R. Moldova de către personaje apropiate PSRM, a difuzat imagini cu cei doi și a precizat că aceștia se află în custodia unei fundații a lui Igor Ceaika, fiul Procurorul General al Rusiei.

Igor Ceaika este în același timp și reprezentant al asociației de business „Delovaia Rossia” în R. Moldova și Transnistria și este un apropiat al președintelui Igor Dodon cu care s-a întâlnit de mai multe ori. De asemenea, presa rusă a scris despre interesul lui Ceaika de la investi în afacerea cu minarea de critomonede din Transnistria.

În tot acest timp, cetățenii moldoveni rămân în custodia ONG-ului lui Ceaika, iar autoritățile moldovenești nu pot avea acces la ei.

Potențialul de scandal al acestui caz nu este încă finalizat, Dodon vorbind voalat prin vocile consilierilor săi de noi ieșiri în stradă a simpatizanților săi și a PSRM, în cazul în care autoritățile ar putea decide scoaterea din cursa pentru alegerile parlamentare a socialiștilor. Dodon joacă cartea victimizării pentru a atrage cât mai mult capital politic și de imagine asupra sa și formațiunii pe care încă o conduce de facto, iar o astfel de postură în avantajează.

Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu

Share our work