Romania, membru de baza al NATO
România a devenit un membru de bază al NATO iar decizia de a găzdui elemente ale scutului antirachetă trebuie salutată, a declarat luni Karl Lamers, preşedintele Adunării Parlamentare a NATO, în discursul susţinut la sesiunea plenară a Adunării desfăşurată la Palatul Parlamentului. ‘România a intrat în NATO şi a devenit un membru de bază al Alianţei noastre. România susţine cu tărie proiectul scutului antirachetă şi salutăm decizia ţării dumneavoastră de a găzdui elemente ale scutului’, a spus preşedintele Adunării Parlamentare a NATO. La Palatul Parlamentului se desfăşoară luni dimineaţă şedinţa plenară a celei de-a 57-a sesiuni anuale a Adunării Parlamentare a NATO. Şedinţa cuprinde discursuri ale preşedintelui Traian Băsescu, secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, preşedintelui Senatului, Mircea Geoană, şi preşedintelui Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase. Comisia pentru Dimensiunea Civilă a Securităţii din cadrul Adunării Parlamentare a NATO a adoptat duminică raportul ‘Provocări ale guvernării în Afganistan: o actualizare’, întocmit de raportorul Vitalino Canas (din Portugalia), transmite Agerpres. Raportul constată că alegerile din anii 2009 şi 2010 au demonstrat ‘dificultăţile întâmpinate în crearea structurilor guvernamentale’ şi estimează că ‘pericolul cel mai mare constă în retragerea prematură’ a trupelor NATO. ‘Respectarea legii rămâne principala preocupare în toate provinciile ţării şi în special în sud, unde se înregistrează în continuare o prezenţă semnificativă a insurgenţilor. Reforma justiţiei avansează încet, fiind în continuare preferate ‘metodele tradiţionale’ de rezolvare a conflictelor’, constată autorul raportului. O altă provocare o reprezintă corupţia şi traficul ilicit cu droguri, care continuă să destabilizeze ţara, corupţia fiind în opinia raportorului cea mai importantă problemă cu care se confruntă Afganistanul, pentru că alimentează insurgenţa.
Afganistantul, o problema
Potrivit raportului, producţia şi traficul cu narcotice reprezintă 30% din PIB-ul ţării, iar această activitate a condus la crearea unor elite regionale de lideri puternici şi bogaţi care nu doresc să coopereze cu comunitatea internaţională. În anul 2009, reprezentantul special american pentru Afganistan şi Pakistan, Richard Holbrooke, a atras atenţia că eradicarea acestor culturi fără a fi înlocuite cu altele având caracter licit va determina producătorii de droguri să se alăture insurgenţilor. De atunci, efortul s-a axat pe sprijinirea localnicilor în realizarea unor culturi agricole alternative. Raportorul a precizat totodată în prezentarea sa că Afganistanul este o ţară puternic centralizată şi este necesar ca administraţiile locale să preia mai multe responsabilităţi, ‘una dintre principalele provocări ale reconcilierii şi reintegrării fiind slăbiciunea şi ineficienţa instituţiilor administrative’. Unul dintre obiectivele reconcilierii constă în aducerea tuturor grupurilor etnice, politice şi ideologice într-un cadru politic şi constituţional, preşedintele Karzai fiind dispus să facă concesii talibanilor. În acest sens, raportul mai menţionează că numărul celor care susţin ideea unui dialog cu talibanii este în creştere, inclusiv în statele occidentale. Este dat exemplul raportului recent întocmit Richard Ottaway, şeful Comisiei pentru Politică Externă din Parlamentul britanic, în care se precizează că măsurile de combatere a insurgenţilor din Afganistan nu dau rezultate şi argumentează în favoarea aducerii talibanilor la masa tratativelor. Totuşi, eforturile de a iniţia un dialog cu talibanii au fost până în prezent zadarnice, întrucât aceştia condiţionează participarea lor la negocieri de retragerea trupelor NATO. În concluzie, raportul estimează că ‘dintre cei trei piloni ai eforturilor de reconstrucţie şi de stabilizare ale Afganistanului (guvernare – securitate – dezvoltare), guvernarea primeşte cea mai puţină atenţie, deşi s-au înregistrat unele progrese în ultimii ani’.
O delegaţie a Parlamentului Republicii Moldova va participa la lucrările Sesiunii anuale a Adunării Parlamentare a NATO. Reuniunea se va desfăşura la Bucureşti, România, în perioada 7-10 octombrie 2011. Delegaţia este formată din deputaţii Vlad Lupan şi Alexandru Cimbriciuc. La reuniune sunt aşteptaţi să participe peste 350 de parlamentari din cele 28 de state membre NATO, America de Nord şi Europa, precum şi delegaţi din ţările asociate, partenere regionale, asociate mediteraneene şi observatoare, pentru a discuta probleme de interes privind securitatea internaţională, a adopta rapoartele comisiilor de specialitate şi a formula recomandări. Sâmbătă, 8 octombrie şi duminică, 9 octombrie vor avea loc discuţii în cadrul celor 5 comisii de specialitate: Comisia politică, Comisia pentru apărare şi securitate, Comisia pentru ştiinţă şi tehnologie, Comisia pentru dimensiunea civilă a securităţii şi Comisia pentru economie şi securitate. Fiecare comisie va dezbate o serie de rapoarte pe teme de securitate şi apărare, subiectele specifice urmând să fie discutate împreună cu reprezentanţi ai guvernelor din ţările membre, din mediul academic, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai NATO. La Sesiunea plenară de luni, 10 octombrie, vor participa Preşedintele Adunării Parlamentare a NATO Karl Engelbrektson, Secretarul General al NATO Anders Fogh Rasmussen, Preşedintele României Traian Băsescu. Recomandările Adunării Parlamentare a NATO vor fi prezentate, dezbătute şi votate în după-amiaza aceleiaşi zile. Adunarea Parlamentară a NATO reprezintă un important forum pentru dialogul parlamentar internaţional cu privire la probleme de securitate, politice, sociale şi economice. Sesiunile anuale ale AP NATO sunt cele mai importante evenimente din activitatea organizaţiei şi sunt găzduite, prin rotaţie, de statele membre şi asociate.
„Grupul de conducere şi coordonare a măsurilor de securitate pentru Sesiunea anuală a Adunării Parlamentare NATO 2011” a stabilit măsurile de securitate care vor fi aplicate în perioada desfăşurării evenimentului. „Grupul de conducere şi coordonare a măsurilor de securitate pentru Sesiunea anuală a Adunării Parlamentare NATO 2011” este format din reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale, ai Ministerului Administraţiei şi Internelor, ai Serviciului Român de Informaţii, ai Serviciului de Informaţii Externe, ai Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi este coordonat de reprezentanţi ai Serviciului de Protecţie şi Pază. Grupul de conducere şi coordonare a măsurilor de securitate pentru Sesiunea anuală a AP NATO 2011” asigură permanent: evaluarea riscurilor în contextul de securitate determinat de pregătirea şi desfăşurarea Adunării Parlamentare anuale a NATO; verificarea şi planificarea capacităţilor operative şi de acţiune a forţelor implicate în activitatea de securitate; conducerea unitară a dispozitivelor de securitate şi implementarea măsurilor din concepţia strategică de securitate a Adunării Parlamentare NATO.