de Anatol Terzi | sept. 6, 2012 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Negocierile dintre Uniunea Europeană şi Turcia în vederea aderării sunt practic blocate, a declarat miercuri preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, care a lansat un apel la continuarea contactelor cu autorităţile de la Ankara.
”Negocierile cu Turcia privind extinderea sunt cvasi-blocate” din cauza problemei statutului insulei Cipru, una din cele 27 de state membre ale Uniunii, a spus Van Rompuy, în cadrul reuniunii anuale a ambasadorilor delegaţiilor UE din întreaga lume. Turcia nu recunoaşte Republica Cipru, în condiţiile în care partea de nord a insulei cipriote este ocupată de trupele turce din 1974. În consecinţă, Turcia boicotează de la 1 iulie toate reuniunile la nivel înalt cu preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE, asigurată în acest semestru de Cipru. Această chestiune afectează substanţial negocierile de aderare începute de Bruxelles şi Ankara în anul 2005.
Van Rompuy a adăugat că eforturile pentru continuarea procesului de extindere a Uniunii Europene continuă în pofida sentimentului de relaxare ce predomină într-o mare parte a opiniei publice europene. Pe de altă parte, preşedintele cipriot Demetris Christofias a subliniat că actualul blocaj în problema cipriotă este cauzat de intransigenţa Turciei şi a liderilor ciprioţi turci. El a adăugat că executivul european consideră că ”trebuie să existe un singur stat cipriot, caracterizat de o unică suveranitate, cetăţenie şi personalitate internaţională”.
În plus, soluţionarea problemei cipriote trebuie să conducă la participarea substanţială a comunităţilor greacă şi turcă din Cipru la afacerile de stat. ”Sunt conştient de faptul că ciprioţilor turci le este într-adevăr teamă că şi-ar putea pierde identitatea cipriotă. Ciprioţii turci au propria conştiinţă şi propriile lor convingeri religioase, care sunt mult mai liberale decât cele ale lui Recep Tayyip Erdogan şi Abdullah Gul”, a conchis Christofias.
de Anatol Terzi | iul. 17, 2012 | Balcani, Știri, UE, Uncategorized @ro
Preşedintele sârb Tomislav Nikolic a subliniat luni, în cadrul unor convorbiri cu o delegaţie a Parlamentului European condusă de slovacul Eduard Kukan, că obiectivul strategic al Serbiei este de a se alătura Uniunii Europene cât mai curând posibil, cu toate că mai rămân multe de făcut până la atingerea acestui deziderat.
Nikolic s-a referit în mod special la nevoia unor schimbări în sistemul juridic, la lupta împotriva corupţiei şi crimei organizate, revizuirea tuturor privatizărilor dubioase, „nu numai pentru că Europa ne cere acest lucru, dar în primul rând pentru că este în interesul Serbiei”, potrivit unui comunicat al serviciului de presă al preşedinţiei.
Nu este nevoie ca Serbia să aştepte să devină membră UE pentru a respecta standarde europene, a mai spus Nikolic, precizând că se aşteaptă de la noul guvern să înceapă să lucreze la aceste aspecte de îndată ce îşi începe mandatul. Pe de altă parte, în timpul discuţiilor, Kukan şi-a exprimat sprijinul pentru eforturile Serbiei de a obţine o dată pentru debutul negocierilor de aderare şi a salutat angajamentul ţării faţă de calea europeană.
de Anatol Terzi | mai 18, 2012 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Turcia şi Comisia Europeană au lansat joi la Ankara, cu ocazia unei vizite a comisarului european însărcinat cu extinderea, Stefan Fule, un mecanism de dialog complementar pentru a da un nou impuls negocierilor de aderare aflate în impas.
„Facem astăzi un nou pas în vederea surmontării blocajelor din rapoartele noastre. Dăm startul unei noi perioade care, sperăm noi, va aduce un nou elan negocierilor de aderare ale Turciei” la Uniunea Europeană, a declarat ministrul turc pentru afaceri europene Egemen Bagis în faţa presei. În ceea ce-l priveşte, Fule a salutat „o zi specială” în relaţiile dintre UE şi Turcia, subliniind că „agenda pozitivă” ar urma să se traducă printr-un „nou dinamism şi un nou elan pentru relaţiile noastre după o perioadă de stagnare”.
Mecanismul implementat prevede constituirea unor grupuri de lucru Turcia-UE, care să se ocupe de capitolele de negociere blocate şi să promoveze reforme de partea turcă fără deschiderea oficială a acestor capitole, astfel încât eforturile de aliniere la normele europene să fie destul de avansate în momentul în care deschiderea unui nou capitol de negociere va fi deblocat. Stefan Fule a insistat asupra faptului că acest mecanism nu vizează înlocuirea negocierilor de aderare propriu-zise, ci este „un mijloc complementar de a sprijini aceste negocieri”.
Turcia, care a început în 2005 negocierile de aderare cu UE, trebuie să ducă la bun sfârşit negocierile asupra a 35 de capitole tematice. Însă discuţiile se află de mai multă vreme într-un punct mort. Ciprul şi Franţa, mai ales, blochează deschiderea de noi capitole. Numai un singur capitol din cele 35, cel referitor la ştiinţă şi cercetare, este închis.
de Anatol Terzi | mai 16, 2012 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Ministrul german de Externe consideră că Europa ar trebui să îi ofere o perspectivă de aderare Turciei şi că progresele în acest sens „ar trebui să depindă de meritele Ankarei şi nu de considerente interne” din statele membre.
Procesul de aderare al Turciei la Uniunea Europeană ar putea beneficia de pe urma alegerilor din Europa, mai ales din Franţa, a apreciat marţi la Istanbul ministrul german de externe Guido Westerwelle. „Relaţiile dintre europeni şi turci şi negocierile de aderare trebuie redinamizate. De prea multă vreme nu a mai fost deschis nici măcar un singur capitol de negocieri”, a declarat Westerwelle cu ocazia unui discurs rostit la Universitatea Sabanci din Istanbul. „Sunt optimist în legătură cu faptul că alegerile recente din Europa vor consolida acest principiu”, a spus Westerwelle, într-o aluzie la alegerile prezidenţialele franceze în urma cărora socialistul Francois Hollande l-a înlocuit la Elysee pe Nicolas Sarkozy, un opozant declarat al unei intrări a Turciei musulmane în UE.
Ministrul liberal este numărul doi în cadrul guvernului condus de cancelarul Angela Merkel, la rândul său opusă unei integrări a Ankarei în UE. Negocierile de aderare ale Turciei, deschise în 2005, sunt îngheţate din cauza, mai ales, a impasului cipriot. Ankara refuză să îşi aplice uniunea vamală în partea cipriotă-greacă a insulei divizate, care este membră a UE, pe care ea nu o recunoaşte. În replică, UE a îngheţat o serie de capitole de negociere.
Guido Westerwelle a făcut din nou apel la Turcia să aplice „Protocolul de la Ankara” pentru a surmonta impasul cipriot şi a continua să avanseze pe calea reformelor democratice. Guido Westerwelle a ajuns luni, în Turcia, pentru o vizită de lucru şi s-a întâlnit la Ankara cu omologul său turc Ahmet Davutoglu.
de Anatol Terzi | ian. 23, 2012 | Balcani, Știri, UE, Uncategorized @ro
Croaţii au aprobat duminică aderarea ţării lor la Uniunea Europeană, în cadrul unui referendum considerat crucial de autorităţile de la Zagreb, dar marcat de o participare redusă la vot.
În favoarea aderării s-au pronunţat mai mult de 66% dintre votanţi, indică rezultatele date publicităţii după numărarea buletinelor în peste 99% din cele 6.750 secţii de votare. Rata de participare la scrutin a fost de 43,58%, mult inferioară celei înregistrate la alegerile legislative din decembrie, a anunţat Comisia electorală. După Slovenia în 2004, Croaţia – stat cu 4,2 milioane de locuitori – va fi a doua din cele şase republici ex-iugoslave care se va alătura Uniunii Europene, o perspectivă deschisă tuturor statelor din Balcanii Occidentali.
Croaţia a semnat pe 9 decembrie tratatul de aderare la UE, care în mod normal ar urma aibă loc în iulie 2013, dacă documentul va fi aprobat prin referendum de cetăţeni şi ratificat de cele 27 de state membre UE. După o noapte lungă de negocieri la Bruxelles, liderii europeni au parafat, în absenţa remarcată a preşedintelui francez Nicolas Sarkozy, tratatul de aderare cu premierul croat în exerciţiu Jadranka Kosor şi preşedintele Ivo Josipovic, finalizând astfel cei şase ani de negocieri de aderare. Franţa a fost reprezentată de ministrul pentru afaceri europene Jean Leonetti.
“Sunteţi călduros bineveniţi în familia europeană”, le-a spus liderilor croaţi preşedintele UE Herman Van Rompuy, adăugând însă că acesta ‘nu este încă sfârşitul drumului pentru Croaţia’. “Reformele trebuie să continue înainte de data aderării”, a subliniat el. “Asistăm la un eveniment istoric care, măsurat în funcţie de importanţa sa pentru poporul croat, nu are egal decât în declaraţia de independenţă a ţării noastre”, a afirmat preşedintele croat, pe 9 decembrie.
