Igor Dodon, acuzat că ar folosi tehnici de război hibrid ale Rusiei împotriva R. Moldova

Igor Dodon, acuzat că ar folosi tehnici de război hibrid ale Rusiei împotriva R. Moldova

Președintele R. Moldova, Igor Dodon, a fost acuzat, joi, că este un intrument al războiului hibrid pe care Rusia îl duce în Republica Moldova, dovadă fiind ultimul film propagandistic scos de Președinția R. Moldova, care încearcă din nou teze istorice ideologizate de negare a istoriei și culturii comune cu România a moldovenilor.  Igor Dodon și-a consacrat primul an pentru un proiect cinematografic, foarte suspect și dubios, din punctul nostru de vedere, transformând astfel instituția pentru care a candidat anul trecut într-o anexă a Kremlinului, care reflectă mai degrabă interesele Federației Ruse decât ale cetățenilor Republicii Moldova, inclusiv și ale celor care au votat pentru Igor Dodon”, a declarat liderul PLDM, Viorel Cibotaru.

Reprezentanții PLDM au cerut public Serviciului de Securitate (SIS) al R. Moldova să întreprindă acțiuni pentru a afla sursele de finanțare acele acestui film. De asemenea, PLDM a invitat Institutul de Istorie al Academiei de Știință a R. Moldova să ofere o expertiză științifică pe cele susținute în pelicula sponsorizată de Dodon, care reia reintepretări istorice și manipulări din timpurile sovietice.

Poporul vrea să cunoască, domnule președinte, sursa (de bani -n.r.) a documentarului ce distorsionează istoria acestui neam. Se simte de departe izul de propagandă, domnule președinte. Vă sugerez, domnule președinte, să vă abțineți și să nu ne mai intoxicați, că deja o faceți prea evident. Noi, PLDM, vom cere ca aceste fărădelegi și intoxicări ale populației R. Moldova să fie curmate”, a declarat liderul PLDM.

PLDM mai cere ca acest material pe care îl consideră „toxic” să nu ajungă în sistemul educațional, astfel că a sesizat deja Ministerul Educației în acest sens. „Fracțiunea PLDM insistă ca președintele Parlamentului, Adrian Candu, care a vorbit în nenumărate rânduri despre pericolul manipulării externe, să protejeze populația Republicii Moldova, în special copiii, pentru care este prevăzută o versiune separată a filmului, de propagarea unui mesaj propagandistic și umilitor. PLDM cere Ministerului Educației și Culturii să întreprindă măsurile cuvenite pentru ca acest produs mediatic toxic să nu ajungă în școli ca și material didactic alternativ”, se arată într-o declarație a PLDM. 

De asemenea, purtătorul de cuvânt al PLDM, Ion Terguță, a declarat că autorul acestui film propagandistic este un fost consilier al fostului lider separatist de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, iar ca regizor, aceeași persoană care a semnat filmul propagandistic „Atac asupra Moldovei”, despre care nu se știe de cine a fost finanțat „ (Filmul -n.r._ încearcă să inoculeze ideea unei lipse de identitate a populației majoritare și a oricărui drept de continuitate istorică pe acest teritoriu”.

Share our work
APCE cere renuntarea la acuzatii in cazul Timosenko

APCE cere renuntarea la acuzatii in cazul Timosenko

Yulia_TymoshenkoAdunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat, joi, la Strasbourg o rezoluţie prin care cere renunţarea la acuzaţiile împotriva foştilor membri ai Guvernului ucrainean, între care fostul premier Iulia Timoşenko.
APCE i-a cerut preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici să „examineze posibilitatea ca aceştia să fie eliberaţi şi să li se permită să participe la viitoarele alegeri legislative”, potrivit unui comunicat al acestei organizaţii. Ucraina este unul dintre cei 47 de membri ai aceste organzaţii paneuropene, al cărei rol principal este apărarea drepturilor omului şi a democraţiei şi care îşi are sediul la Strasbourg.
APCE, care reuneşte 318 parlamentari din aceste 47 de ţări, s-a declarat „îngrijorată de degradarea stării de sănătate a doamnei Timoşenko şi le-a cerut autorităţilor să permită tratarea ei de către medici independenţi”, transmite Mediafax. Membrii săi au considerat câmpul de aplicare a articolelor din Codul Penal ucrainean utilizat pentru demararea urmăririi „mult prea extins” şi că aceste articole permit „o penalizare postfactum a unor decizii politice normale, ceea ce contravine principiului statului de drept şi este inacceptabil”.
Aceste probleme decurg din „deficienţele sistemice” în funcţionarea justiţiei în Ucraina, potrivit lor. APCE a enumerat „o serie de măsuri de luat pentru creşterea independenţei puterii judiciare, diminuarea recursului excesiv la arestul preventiv şi la încetarea subiectivismului în favoarea acuzării”. Membrii săi au reiterat „apelul în favoarea unei reforme constituţionale şi a unor noi modificări ale legislaţiei electorale ucrainene”.
„Dacă aceste recomandări, în special cele privind urmăririle penale demarate împotriva unor membri ai fostului Guvern, nu vor fi aplicate în termen rezonabil, acest lucru va genera îndoieli grave cu privire la aderarea autorităţilor la principiile democraţiei şi preeminenţei dreptului”, a conchis APCE.

Share our work