Analiză: Anchetarea fostului guvern din R. Moldova: ‘clarificare’ sau justiție selectivă?

Analiză: Anchetarea fostului guvern din R. Moldova: ‘clarificare’ sau justiție selectivă?

Deputați în plenul Parlamentului R. Moldova

Noii guvernanți de la Chișinău riscă să repete greșelile din trecut dacă vor permite ca investigațiile cu privire la abuzurile comise de fostul guvern, condus din umbră de Vlad Plahotniuc, să se confunde cu o politică a revanșei, se arată într-o analiză publicată de Balkan Insight. În iunie, anul acesta, Moldova s-a aflat într-o situație nemaîntâlnită de la căderea Uniunii Sovietice și după ce a devenit stat independent, în 1991. Timp de aproape o săptămână, ea a avut doi președinți, două guverne și o mare dilemă politică.

După alegerile parlamentare, chiar înainte de expirarea termenului-limită până la care se putea forma o majoritate parlamentară, socialiștii proruși din PSRM și blocul proeuropean ACUM și-au dat mâna și au convenit să îl înlăture pe puternicul oligarh Vlad Plahotniuc împreună cu aparatul său politic, Partidul Democrat, PD.

Acest lucru s-a transformat într-un episod tensionat, având în vedere că partidul ce urma să fie scos în curând de la guvernare nu voia să cedeze pașnic puterea noii majorități. Cu ajutorul unei Curți Constituționale considerate politizată, partidul a încercat să îi înlăture atât pe președintele socialist Igor Dodon, cât și nou creatul guvern condus de Maia Sandu, de la ACUM.

Cele două părți s-au acuzat reciproc de uzurpare a puterii și le-au cerut susținătorilor să iasă în stradă și să păzească principalele instituții ale statului.

Criza a durat aproape o săptămână, până când, sub presiuni externe, pe fondul riscului crescând al unor violențe interne, Plahotniuc a părăsit brusc țara, iar premierul Pavel Filip a demisionat.

Amânare raportului comisiei

Imediat după preluarea puterii în ziua de 8 iunie, noua așa-zisă “alianță nefirească”, formată de forțele proruse și proeuropene din parlament, a adoptat o declarație în care îi acuză de uzurpare a puterii, pe foștii guvernanți democrați.

“Parlamentul constată o uzurpare a puterii statului de către fostul guvern nepopular, care a pierdut încrederea cetățenilor și pe cea a comunității internaționale și care, în loc să predea puterea în mod pașnic, a hotărât să destabilizeze situația”, a declarat noul premier Maia Sandu.

Parlamentul a votat totodată înființarea unei comisii speciale care să ancheteze întreaga situație și care să își publice concluziile în termen de 60 de zile.

Totuși, după mai bine de patru luni, comisia nu a redactat încă niciun raport, mulți întrebându-se de ce este amânată întreaga acțiune și dacă nu cumva ea este politizată în interesul unei justiții selective.

Vicepreședintele parlamentului, unul dintre liderii partidului ACUM, Mihai Popșoi, care conduce comisia parlamentară, a declarat pentru Balkan Insight că țara trebuie să clarifice “săptămâna fierbinte “ din iunie . “Vrem să clarificăm toate circumstanțele, acțiunile și delăsarea factorilor decizionali care ne-au adus țara în pragul unui conflict intern, pentru a le spune cetățenilor ce s-a întâmplat mai exact și cine este vinovatul“, a spus el.

Popșoi a spus că instituțiile trebuie să-și întărească punctele cele mai slabe, astfel încât țara să nu mai ajungă niciodată într-o situație “în care să existe o dualitate a puterii și în care marea majoritate a populației să se opună unui grup restrâns de cetățeni”.

El și-a reamintit totodată cum, în trecut, Partidul Democrat a încercat să reducă la tăcere opoziția reprezentată de blocul ACUM, o alianță formată din Partidul Acțiune și Solidaritate, PAS, condus de Sandu și Platforma Demnitate și Adevăr, condusă de Andrei Năstase.

Vicepreședintele parlamentului a adăugat că obiectivul actualei guvernări este acela de a se asigura ca, pe viitor, nimeni nici măcar să nu îndrăznească să uzurpe în mod ilegal puterea legislativului și a executivului din Moldova.

În afara formării unei comisii parlamentare de anchetare a evenimentelor din iunie, procurorul general interimar, Dumitru Robu, a deschis și o anchetă penală. Pe data de 31 iulie, președintele Igor Dodon a spus că Robu trebuie “să le deschidă dosare tuturor celor care au încălcat legea și trebuie să facă asta cât mai repede”.

În ziua de 5 august, Robu a deschis oficial o anchetă penală cu privire la uzurparea puterii de stat comisă de fostul guvern, suspendând ordonanța anterioară semnată de predecesorul său, Igor Popa, considerat de cei mai mulți drept om al PD-ului.

Ancheta se va concentra asupra evenimentelor din perioada 7-14 iunie, când Partidul Democrat și Plahotniuc au încercat să dizolve parlamentul și să-l suspende pe președinte cu ajutorul Curții Constituționale, după ce socialiștii și ACUM au format o nouă majoritate parlamentară.

Dacă vor fi găsiți vinovați de uzurpare a puterii, toți cei implicați riscă o pedeapsă de până la 15 ani închisoate, potrivit Codului Penal moldovenesc.

Dar democrații, acum în opoziție, afirmă că se simt amenințați de ancheta penală pe tema uzurpării puterii de stat, pe care unii deputați o consideră “comandată”.

Pe data de 16 august, ei au depus o contestație, cerând Procuraturii Generale să deschidă o altă anchetă pe tema uzurpării puterii de stat, care să îi vizeze pe liderii din ACUM și pe socialiști.

În acea zi, fostul premier Filip a declarat la un post de televiziune că a trimis o scrisoare partenerilor din străinătate ai Moldovei, prin care i-a informat despre evenimentele îngrijorătoare în curs. “Le-am scris partenerilor din străinătate despre derapajele (politice) din Moldova și vom continua să îi informăm despre neregulile comise de acest regim recent instalat”, a afirmat Filip.

Un deputat democrat, Vladimir Cebotari, a declarat că boicotează comisia întrucât rezultatul a fost deja hotărât. El a spus că democrații “nu trebuie să legitimizeze activitatea unei comisii care nu e legitimă, și nu e legitimă din cauză că nu îi reprezintă pe toți parlamentarii sau toate grupurile din parlament”.

Între timp, pe data de 19 septembrie, lui Cebotari i s-a retras imunitatea parlamentară după ce procurorul Robu a cerut acest lucru dată fiind implicarea sa în controversata concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău, din 2013.

Echilibrul trebuie să despartă justiția de răzbunare

Experții de la Chișinău rămân dezbinați în privința pericolului ca această comisie de anchetă să nu își finalizeze activitatea sau să se transforme într-un instrument de revanșă politică și justiție selectivă.

“Totul depinde de probele pe care le va aduna comisia și de modul în care le instrumentalizează”, a declarat pentru Balkan Insight analistul Anatol Țăranu. El a afirmat că există într-adevăr semnele unei hărțuiri de ordin politic, așa cum a susținut Partidul Democrat, dar a recomandat răbdare până când raportul final va fi prezentat în parlament.

Acest expert constată interacțiunea a două tendințe opuse: pe de-o parte, există tendința fostei opoziții de a-și lua revanșa politică pentru suferințele îndurate în opoziție; pe de altă parte, există necesitatea reală de a le oferi cetățenilor o “clarificare” a celor întâmplate în iunie, astfel încât așa ceva să nu se mai repete în viitor.

Jurnalista de investigație Mariana Rață, care scrie un raport internațional despre justiția selectivă a Moldovei din trecut, ne-a declarat că există pericolul ca situațiile similare din trecut să reapară. “Dacă greșelile din trecut se repetă prin cazuri bazate pe un denunț formulat de o singură persoană – așa cum s-a întâmplat în cazul fostului premier Vlad Filat [care a fost închis în 2015] – situația e gravă”, a spus Rață.

Ea a susținut că una dintre cele mai mari probleme, în cadrul ultimelor investigații lansate de Procuratura Generală, o reprezintă numărul redus de probe adunate în cazul foștilor lideri de partid. “Dacă aceasta [justițiea selectivă] se repetă, mă tem că iar vom trăi mari frustrări legate de justiție și de independența acesteia”, a spus jurnalista.

Mariana Rață se teme că, în loc să profite de această mare șansă de a-și întări independența, jusiția moldoveană pare – pur și simplu – să-și caute noi stăpâni politici.

Materialul a fost tradus din limba engleză după  o analiză a portalului Balkan Insight semnată de Mădălin Necșuțu

Share our work
Analiză: Socialiștii anticipează victoria în alegerile locale din R. Moldova

Analiză: Socialiștii anticipează victoria în alegerile locale din R. Moldova

Partidul pro-rus Al Socialiștilor din R. Moldova PSRM se așteaptă să-și consolideze puterea la alegerile locale din octombrie – după ce a preluat deja Președinția și este parte a guvernului de coaliție de la Chișinău. Republica Moldova, un stat aparent mereu prins în alegerile prezidențiale, parlamentare sau locale, se confruntă cu încă o cursă electorală pe 20 octombrie.Cetățenii vor alege apoi 898 de primari din toată țara, iar experții spun că bătălia pentru inimile și mințile alegătorilor va fi intensă, se arată într-o analiză a Balkan Insight, preluată de EvZ Moldova.

Cursa va fi dată, în mare parte, între trei partide politice majore și două mai mici.

Scena politică a Moldovei a suferit modificări semnificative de la căderea fostului partid de guvernare PD și de la fugă din țara liderului său, Vladimir Plahotniuc. Socialiștii pro-ruși împărt acum puterea cu blocul pro-european ACUM.

„După căderea lui Plahotniuc, alegerile locale reprezintă o oportunitate decisivă pentru actualele partide de guvernare de a prelua controlul administrației locale”, a declarat pentru BIRN expertul politic Mihai Isac.

La modul general, socialiștii conduc în sondaje, în timp ce cursa pentru locul doi și al treilea va fi între ACUM și PD.

Pe de altă parte, două mici partide populiste, Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi și Partidul Ilan Șor, condus de creierul din spatele așa-numitului „furtul miliarduluidin sistem bancar al Moldovei între 2012-2014, Ilan Șor, vor exploata nostalgia sovietică în rândul electoratului de stânga.

Partidele care invocă reunificarea cu România rămân slabe și fragmentate – fiind incapabile să adune candidați puternici așa cum au fost la alegerile anterioare.

Analiștii spun că marea luptă la aceste alegeri locale din R. Moldova va fi între dată între socialiști și democrați, întrucât fostul partid de guvernământ deține peste două treimi din primarii actuali și are încă structuri teritoriale puternice.

Tradițional, a menționat Isac, „marele premiu” este controlul Primăriei Chișinău, iar în această cursă, candidatul socialist, Ion Ceban, are șanse foarte mari de câștig.

Cu toate acestea, Valeriu Ostalep, vice-ministru de externe în guvernul comunist din 2005 până în 2009 – și acum director al Institutului de Studii Diplomatice, Politice și de Securitate – spune că Andrei Nastase, co-președinte al ACUM, are cele mai mari șanse, deși spune că Ceban este mai calificat pentru acest post.

Ion Tăbârță, analist al think tank-ului de la Chișinău, IDIS Viitorul, a declarat pentru BIRN că celălalt co-președinte al ACUM, premierul Maia Sandu, a comis o eroare politică atunci când a refuzat să lase primarii democrați să candideze sub steagul ACUM pentru alegerile locale.

El susține că acest lucru i-a aruncat în brațele socialiștilor pe primarilor democrați, care sunt dornici să în înregimenteze în PSRM.

Între timp, socialiștii sunt îngrijorați că o posibilă coaliție, după eventuale alegeri anticipate, între ACUM și un PD reformat, fără Plahotniuc și acoliții săi, i-ar putea lăsa pe o poziție slabă.

Alegeri locale și mizele mari

Deși acestea sunt doar alegeri locale, mizele sunt mari, deoarece rezultatele vor avea un impact clar asupra posibilelor alegeri parlamentare și prezidențialele din 2020.

Controlul politic al administrației locale implică controlul asupra resurselor financiare locale importante, iar primarii și alți oficiali locali joacă un rol important în mobilizarea electoratului.

„Rezultatul alegerilor locale și evoluția relațiilor dintre blocul ACUM și Partidul Socialist ar putea ajuta la declanșarea alegerilor parlamentare anticipate”, a prezis Isac.

El susține că, dacă socialiștii obțin o victorie deplină la nivel local, președintele socialist Igor Dodon va forța alegerile parlamentare anticipate pentru a asigura un control socialist complet asupra Parlamentului și asupra întregului spectru politic.

De la începutul lunii august, Dodon și socialiștii săi își împing partenerii proeuropeni din coaliție să semneze un acord.

Documentul propus de socialiști este o foaie de parcurs pentru viitoarea coaliție care implică angajamente politice din ambele părți. Dar conține, de asemenea, o cerere cheie de retorică geopolitică cu privire la orientarea extrem de contestată a țării între Est și Vest pentru a fi scoasă de pe arena publică.

„Credem că trebuie semnat un nou acord, pentru a înțelege cum mergem mai departe. Vom sprijini această majoritate parlamentară după ce vom determina care sunt pilonii de bază ai acestui guvern „, a spus Dodon după un congres socialist din 21 august.

Analiștii din Chișinău consideră că este o mișcare a socialiștilor de a forța ACUM să-și scoată tema de top – despre aspirațiile europene ale Moldovei – din discursul său public – și, de asemenea, le oferă socialiștilor o scuză plauzibilă mai târziu pentru încălcarea pactului cu pro-europenii.

„Principalul beneficiar al acestui acord este președintele Dodon, care se poate prezenta ca garant al stabilității politice și își poate asuma toate succesele guvernului fără a plăti costurile politice ale reformelor dureroase ale acestuia”, a spus Isac.

În cadrul negocierilor asupra guvernului de coaliție, socialiștii nu au arătat niciun interes să preia niciun minister care necesită reformă, ci doar instituțiile strategice de forță – lăsând ACUM să suporte riscurile politice ale înfăptuirii unor reforme dure.

De când a fost semnat pactul de coaliție la jumătatea lunii iunie, Dodon și-a consolidat structurile paralele în jurul administrației sale, folosind diverse „consilii”.

Acestea sunt văzute pe scară largă ca o formă de guvernare umbră condusă de președinte, care preia mari dosare executive precum noul contract de livrare a gazelor cu Gazprom, care expiră până la sfârșitul acestui an.

Isac susține că socialiștii doresc să-și consolideze controlul asupra principalelor instituții ale statului, în special asupra celor de securitate, obligând ACUM să facă concesii dureroase.

„Socialiștii doresc, de asemenea, să ofere un pretext viabil pentru eventualele alegeri anticipate, acuzând ACUM că a încălcat acordul – care nu a fost prezentat publicului sau societății civile pentru analiză”, a adăugat el.

Liderii ACUM nu sunt entuziasmați să semneze niciun acord, neîncredând intențiile socialiștilor. „Dacă se dorește, acest acord ar trebui semnat la nivel instituțional – de Parlament, Guvern și Președinție”, a declarat co-președintele ACUM, Nastase, citat de TVR Moldova.

Cu toate aceste, PSRM și ACUM au semnat pe 16 septembrie acest document.

Miza majoră a acordului este reforma sistemului judiciar, deoarece Moldova este considerată una dintre cele mai grave țări europene pentru corupție.

ACUM încă nutrește posibilitatea de a avea un procuror general străin din România vecină, țară care a luptat din greu pentru a face față acestui fenomen în ultimul deceniu.

Dar Tabarta a spus că socialiștii „se tem de un procuror general independent, deoarece anumite persoane din rândul socialiștilor, inclusiv Dodon, pot avea probleme cu legea dacă anumite fapte ies la iveală”. El a susținut că acest risc riscă să distrugă imaginea lui Dodon în perioada următoare pentru alegerile prezidențiale din 2020.

Între timp, pe 23 august, Dodon l-a invitat provocator pe ministrul rus al Apărării, Sergei Șoigu, la Chișinău să sărbătorească 75 de ani de eliberare a Moldovei de ocupația nazistă – dar și încorporarea Moldovei în Uniunea Sovietică .

Această temă este încă foarte sensibilă în Moldova, politicienii marșând în cadrul tuturor alegerilor pe dezbaterea dacă acesta a fost un act de eliberare sau de ocupație.

Dodon și ministrul socialist Pavel Voicu au organizat vizita lui Șoigu peste capul premierului Maia Sandu, ceea ce a fost văzut pe scară largă ca un gest de forță înainte de alegerile locale.

Până la sfârșitul lunii septembrie, Dodon se așteaptă să-l găzduiască și pe vicepremierul Rusiei, Dmitry Kozak și pe Patriarhul Ortodox rus Kiril. Biserica Ortodoxă a Moldovei, subordonată canonic Moscovei, este un jucător influent la alegeri, în special în zonele rurale, iar clerul ei poate fi mobilizat ca agent electoral pentru a sfătui oamenii să voteze partidele pro-ruse.

Bătălia pentru capitală

Dar lupta-cheie la aceste alegeri locale rămâne șefia Chișinăului. Situația în acest caz rămâne votatilă, deoarece la ultimele alegeri din iunie 2018, co-liderul ACUM, Năstase, a câștigat cursa, dar nu a putut prelua funcția.

În conformitate cu ceea ce mulți au văzut ca o decizie influențată politic de regimul Plahotniuc, instanțele au anulat în mod controversat rezultatele cursei, susținând că legea a fost încălcată.

Dreptul lui Nastase de a prelua Primăria Chișinău se află încă în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, CEDO, care a început să judece cazul său la 1 august 2019.

În aceste condiții, ACUM a ezitat să dezvăluie dacă Nastase ar fi candidatul său în cursa din Capitală, deși Sandu joi trecută a confirmat că va fi, de fapt, candidatul ACUM.

Până să își anunțe oficial intrarea în cursă în ultima zi, pe 19 septembrie, Năstase a lansat o serie de indicii cum că o va face.

„Dacă socialiștii câștigă capitala [Chișinău], Moldova este sortită eșecului”, a declarat el anterior pentru o emisiune de pe postul de televiziune N4.

Pe de altă parte, socialiștii îl vor arunca din nou pe Ceban (foto) în luptă. Deși Nastase l-a bătut anul trecut, acum este văzut ca favorit.

Ceban este considerat mâna dreaptă a lui Dodon și un jucător priceput în Primărie, unde a ocupat mulți ani funcția de consilier. De asemenea, este privit cu mari speranțe la Moscova, unde și-a consolidat relațiile în ultimii ani.

Ceban a terminat un master în administrație la Moscova în 2009 la Academia Prezidențială a Rusiei de Economie Națională și Administrație Publică și spune că a depus acte pentru un doctorat.

„Ceban este supracalificat pentru această funcție [ca primar al Chișinăului]”, a declarat Valeriu Ostalep pentru BIRN. Cu toate acestea, el a spus că scăderea rating-ului socialiștilor în sondajele recente i-ar putea afecta șansele de câștig.

„Ceban are o cale liberă pe stânga, dar există o negativitate [publică] față de socialiști care va reflecta asupra lui. Acesta este motivul pentru care cred că Nastase va câștiga ”, a spus el. „Fiecare dintre ei trebuie să aibă o echipă profesionistă în spatele lor”, a adăugat el.

Pe de altă parte, Tabarta a spus că, începând cu jumătatea lunii iunie, când a devenit ministru de Interne, Năstase a pierdut puncte în legătură cu diverse incidente legate de gestionarea proastă și nepotismul.

„Ceban a devenit mai echilibrat. Este clar și concentrat. În momentul de față, consiliul municipal al Primăriei Chișinău este și în mâinile socialiștilor. Desigur, Ceban ar putea fi învins – dar cred că blocul ACUM are nevoie de sfaturi politice mai bune”, a spus Tăbârță pentru BIRN.

Tăbârță a spus că câștigarea din nou a Primăriei îi va oferi Năstase mai multă vizibilitate și putere în următorii patru ani decât se poate aștepta ca ministru într-un guvern nesigur.

Cu toate acestea, Isac a declarat pentru BIRN că lipsa unei decizii ferme cu privire la candidatul său din partea ACUM a încurajat speculațiile că Sandu și Nastase (foto) ar putea fi dispuși să cedeze controlul asupra Chișinăului în schimbul menținerii guvernului actual.

„Rămâne de văzut cum vor exploata socialiștii slăbiciunile evidente ale blocului ACUM”, a spus Isac.

Cea de-a treia cale

Văzută ca o competiție în doi, lupta pentru Primăria Chișinău a devenit mai interesantă după intrarea în cursă a deputatului Octavian Țîcu pe data de 18 septembrie.

Consider că am epuizat toate capacitățile de a schimba pe interior lucrurile. Mi-am dorit foarte mult ca blocul ACUM să fie o entitate unică, compactă, într-o singură fracțiune […] Atitudinea luată astăzi e determinată și de semnarea acordului temporar dintre PSRM și ACUM. Acordul temporar semnat la 8 iunie nu a fost îndeplinit în totalitate și nu trebuia să fie prelungit printr-un alt acord, pentru că putea să se prelungească”, a spus Țîcu despre motivele intrării sale în cursa electorală.

Țîcu (foto) va candida în numele Partidului Unității Naționale care militează deschis pentru unirea R. Moldova cu România.

Materialul este tradus după o analiză realizată pentru portalul Balkan Insight de către Mădălin Necșuțu

Share our work
Anticipatele parlamentare moldovenești, decise de Kremlin

Anticipatele parlamentare moldovenești, decise de Kremlin

Igor Dodon se vrea jucător politic major la Chișinău

Pre;edintele Republicii Moldova, Igor Dodon, se vrea jucător politic major la Chișinău

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, și președinta PSRM, Zinaida Greceanîi, au plecat la Moscova pentru consultări cu partea rusă, arată surse politice de la Chișinău, citate de presa locală, preluate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Conform deschide.md, nu este cunoscută agenda exactă a celor doi politicieni, speculându-se că cei doi merg să se consulte în privința a ce urmează să facă mai departe PSRM în procesul de negoceri cu Partidul Democrat, condus de oligarhul Vladimir Plahotniuc. Conform datelor oficiale, în cursul săptămânii viitoare trebuie convocat Consiliul Politic Național al PSRM, unde vor fi luate deciziile privind continuarea procesului de vot.

Silenzio stampa

Purtătoarea de cuvânt a Președinției, Carmena Lupei, nu a răspuns la solicitările presei de la Chișinău pentru a confirma sau infirma plecarea la Moscova a președintelui Dodon, iar consilierul prezidențial Maxim Lebendinschi a spus că nu-i cunoaște agenda președintelui, a mai scris Deschide.md.

Reamintim că într-un interviu acordat portalului TRIBUNA, Dodon s-a referit la cele patru scenarii în baza cărora poate evolua în continuare situaţia politică: 1) coaliție neformală sau formală, între PSRM și Blocul ACUM; 2) o coaliţie dintre PSRM și PDM; 3) PDM cu transfugi „sau cum îl numesc deja și-n rândul diplomaților – „olivie” sau „vinegret politic”; 4) alegeri parlamentare anticipate.

Zugzwang politic

„Blocul ACUM are o poziție foarte stranie, dacă vorbim în limbajul șahului, în calitate de Președinte al Federației de Șah o spun – ei sunt în Zugzwang politic. Ce înseamnă asta? Zugzwang în șah e atunci când orice mișcare înrăutățește situația celui care joacă. De aceea, eu consider că decizia de a nu discuta cu nimeni, poziția foarte categorică de a li se vota funcțiile de Speaker și de Premier, în condițiile când nu au mandate suficiente, cred că e o tactică greșită, dar decizia le aparține. Ținând cont de aceste elemente, primul scenariu este foarte dificil. Nu cred că va merge cineva – indiferent că e vorba de socialiști, democrați sau alți deputați, să voteze Speakerul și Premierul Blocului ACUM, toate legile. În acest caz care e rostul celorlalte partide de a accede în Parlament? Dacă se doresc discuții, sincere, atunci se discută între fracțiuni. Socialiștii au oferit posibilitate – ei au refuzat, Președintele a oferit posibilitate – au refuzat. Au ratat, cel puțin, la această etapă orice posibilitate de a schimba ceva în Republica Moldova. Orice pas ulterior va duce la aceea că PAS şi DA își vor pierde fața. Asta și este Zugzwang. Dacă acceptă discuțiile cu socialiștii, nu-și respectă promisiunile pe care le-au făcut. Dacă nu acceptă și rămân pe aceeași poziție – nu o să-i înțeleagă electoratul lor, și vor avea probleme și la locale, și la anticipate, în acest sens”, a mai declarat Dodon, citat de Tribuna.md.

Scenarită politică

Despre coaliția PSRM-PDM, despre care se discută foarte activ, şeful statului spune că „e una foarte dificilă”. „Chiar dacă sunt compromisuri pe mai mult proiecte sociale, pentru că socialiștii toți acești ani au avut o agendă centrată pe social și ea ar putea fi acceptată de PDM, pentru că și democrații ultimul an au avut o agendă socială destul de activă, divergențele de ordin politic și ideologic sunt destul de mari. Eu nu cred că va fi simplu de depășit toate acestea. Dar depinde de aceste partide, cât de gata sunt să facă compromisuri în interesul creării unei majorităţi parlamentare”, a declarat el.

Despre scenariul „vinegret politic”, preşedintele afirmă că „e destul de realist și cred că PDM ar putea merge pe această abordare, dar este riscul foarte mare din punct de vedere al legitimității”. „Chiar dacă ar închide ochii partenerii externi, în special cei din Vest, la asemenea scenariu, pentru a evita blocajul, PDM, în orice caz, va avea probleme foarte mari în ceea ce ține de partenerii străini, în special ce ține de UE şi Federația Rusă, probleme interne, îndeosebi economice, și, având legitimitatea scăzută, cel mai probabil, nu va avea acces la finanțările externe. Și am putea ajunge la un blocaj în toamnă”, a declarat Igor Dodon.

Despre scenariul anticipatelor, preşedintele crede că „este cel mai realist dintre toate”. „Alegerile ar putea avea loc în toamnă. Cum ajungem la ele? În acest scenariu nu se votează nici o lege, nici o hotărâre, în Parlament, până pe 9 sau 21 iunie. Constituția stipulează foarte clar că: pe parcursul a 3 luni, dacă nu se votează nici un act, atunci Parlamentul poate fi dizolvat de Președintele țării. Eu aș spune, la această etapă, că e cel mai probabil scenariu din toate acestea patru”, a menţionat el.

Igor Dodon spune că „Președintele și Președinția și-a îndeplinit rolul până aici”. „Noi am fi putut să nu ne implicăm, să lăsăm lucrurile să decurgă așa și să intervenim doar dacă este majoritate parlamentară, care va înainta un Premier, sau dacă trec 3 luni – să dizolvăm Parlamentul. Eu cred că noi am făcut maximum ce era în puterile noastre și mai departe partidele vor decide”, a mai spus şeful statului. (N.G.)

Share our work
Analiză: Matematica post-electorală este în favoarea democraților din Republica Moldova

Analiză: Matematica post-electorală este în favoarea democraților din Republica Moldova

Liderul PD, Vlad Plahotniuc (foto centru-dreapta). Foto: Facebok

Experții iau în calcul patru scenarii majore posibile pentru o nouă alianță de guvernământ în R. Moldova după alegerile de luna trecută. Trei dintre ele implică Partidului Democrat PD în viitoarea alianță de guvernare, se arată într-o analiză publicată de portalul del limbă engleză Balkan Insight.

Chiar dacă PD a ieșit pe locul al doilea, ca număr de mandate în alegerile parlamentare de luna trecută, experții sunt de părere că formațiunea este cea mai bine plasată pentru a păstra puterea într-o viitoare coaliție post-electorală la guvernare.

Patru partide au trecut pragul de 6% pentru a intra în parlamentul moldovean de 101 locuri, împreună cu alți trei candidați independenți.

Potrivit rezultatelor oficiale finale, partidul socialist pro-rus al Republicii Moldova, PSRM, a ieșit pe primul loc cu 35 de locuri, urmat de PD cu 30, cu blocul pro-european ACUM pe 26 și cu Partidul Ilan Șor, al cărui lider a fost condamnat în primă instanță pentru „furtul miliardului”, cu șapte locuri.

Blocul ACUM a exclus din start o alianță cu PSRM sau PD, partidul din ce în ce mai naționalist al magnatului Vlad Plahotniuc.

Mulți experți consideră că PD și PSRM se află în alianță neoficială de ani de zile, dar PD tatonează formal terenul pentru o eventuală coaliție cu blocul ACUM, intenție ce a fost rapid repudiată. Partidele care s-au aflat anterior în alianță formală cu PD s-au dezintegrat de facto sau nu au reușit să obțină suficiente voturi pentru a intra în parlament.

BIRN a stat de vorbă cu mai mulți analiști politici cu privire la posibile scenarii postelectorale:

1. Coaliție între PD și PSRM

Acesta este cel mai probabil scenariu. Chiar dacă PSRM și PD s-au aflat formal în opoziție unul față de celălalt în Parlament, acestea și-au dat mâna pe mai multe probleme politice majore în ultimii ani.

„Netezirea căii spre acest scenariu a început anul trecut, atunci când ideologia” pro-Moldova” a fost creată de PD. La fel, și alte teme naționaliste au fost încorporate în retorica acestui partid”, a declarat analistul politic de la IDIS Viitorul, Ion Tăbârță.

O astfel de coaliție ar oferi Moscovei șansa unui cuvânt mai greu în această ecuație, a avertizat Tăbârță, unul care ar avea ramificații inclusiv pentru viitorul rol al regiunii separatist transnistrene.

Cine va da girul unei astfel de coaliții va dori anumite garanții pentru a primi anumite pârghii în Moldova și va cere și un anumit statut pentru regiunea transnistreană„, a declarat el pentru BIRN.

Tăbârță a spus că o astfel de coaliție ar putea relansa un plan de federalizare din 2003, susținut de Rusia, și cunoscut sub numele de Memorandumul Kozak, care prevede prinntre altele și cedarea mai multe prerogative Transnistriei și regiunii autonome Găgăuzia în viața politică de la Chișinău și cursul țării pe direcții majore de dezvoltare.

Alianța PD-PSRM trebuie acum aranjată în exterior. În special în SUA și România de către PD”, mai adăugat analistul.

2. Coaliție între PSRM și ACUM

Acest lucru pare a fi scenariul cel mai dorit de PD, după ce formațiunea a trimis o scrisoare blocului ACUM, pe 26 februarie, sugerând că trebuie puse deoparte diferențele dintre partide pentru a forma o majoritate în Parlament pentru binele țării.

Cu toate acestea, ACUM a exclus o alianță cu un partid despre care spune constant că nu a făcut nimic pentru a lupta împotriva corupției sau pentru a reforma statul.

Tăbârță a spus că ACUM ar avea de suferit în cazul în care a merge într-o astfel de alianță. „Orice abordare sau cooperare cu Partidul Democrat va avea un preț greu de plătit pentru blocul ACUM în ceea ce privește evaluarea lor politică și încrederea în ei pe viitor„, a spus el.

La rândul său, expertul politic, Mihai Isac, a declarat că liderul PD, Vlad Plahotniuc, printr-o astfel de mișcare, încearcă să își spele imaginea față de partenerii occidentali, dar și să compromită orice formă organizată de opoziție politică pro-europeană la adresa regimului său.

Probabil PD ar avea de suferit, a declarat el pentru BIRN, din cauza presiunii inevitabile venite din partea ACUM pentru implementarea de reforme, în special cea a sistemului judiciar.

„Aceasta ar conduce la o slăbire semnificativă a controlului absolut al lui Plahotniuc asupra sectoarelor-cheie din R. Moldova”, a spus Isac.

3. Coaliție între PSRM și ACUM

O astfel de posibilitate a fost ridicată de analiști și o parte a presei opozantă PD-ului, dar a fost deja exclusă de ACUM.

„Da, socialiștii și ACUM au viziuni total diferite. Da, ei nu pot guverna împreună, dar, logic, firesc, moral este ca să elibereze spațiul, să radă aceste instituții captive, să creeze condiții pentru alegeri libere și corecte sau măcar decente”, a declarat Valeriu Pasa de la ONG-ul WatchDog .

Apoi, Pasa a precizat că partidele ar putea apela apoi la alegerile anticipate.

Pe același subiect, Mihai Isac a spus: „În pofida ideologiei și a agendelor politice diametral opuse, acest scenariu este susținut de o parte dintre liderii de opinie ca fiind un rău necesar pentru a demara procesul de dezoligarhizare a R. Moldova, în mod special în domeniul justiției, serviciilor secrete și forțelor de ordine.”

Isac a spus că un astfel de scenariu a fost susținut de președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, lider de facto PSRM, și alți socialiști, dar „este puțin probabil ca acest moment să se producă un astfel de scenariu care ar duce la o scindare în blocul ACUM”.

4. Coaliție între PD, Partidul Ilan Șor și „dezertorii” din PSRM

Partidul Ilan Șor este văzut în general ca un instrument al PD, formațiune care ar putea să-l țină pe Șor afară din închisoare, în ciuda condamnării sale de primă instanță pentru „furtul miliardului” din 2014.

Cei trei independenți din Parlament sunt, de asemenea, considerați apropiați de Partidul Șor, oferind PD-ul un control de facto a 40 de locuri în Parlament. Nu este exclus faptul că PD ar putea încerca să recruteze 11 „transfugi” din PSRM pentru a guverna fără a fi nevoit să facă o alianță formală cu celelalte două mari blocuri.

„Unul dintre cele mai probabile scenarii este un guvern format de PD, Partidul Ilan Șor, independenți și dezertori socialiști”, a spus Tăbârță. „Un scenariu similar a fost aplicat în Parlament în 2015-2016”.

Cu toate acestea, toți cei 35 de deputați PSRM din viitorul legislativ au ținut marțea trecută o conferință de presă la care au exclus posibilitatea de a sari din barca PSRM și au semnat un angajament în acest sens.

PD pare să se pregătească pentru posibilitatea ca, în cazul eșuării acestor negocieri cu toate partidele, legea supremă să fie modificată astfel încât să permită guvernului actual, ieșit din funcțiune, să rămână la guvernare timp de încă 18 luni și să nu fie organizate alegeri anticipate.

Totuși, săptămâna trecută, într-un interviu, liderul PD Vlad Plahotniuc a avertizat asupra „unor efecte foarte grave asupra economiei și societății” în cazul unei alegeri anticipate.

Materialul a fost tradus după o analiză publicată de portalul de limbă engleză Balkan Insight și semnată de Mădălin Necșuțu

Share our work