de Anatol Terzi | feb. 24, 2012 | România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Executivul a luat decizia de a amâna ratificarea acordului ACTA până la pronunţarea Curţii Europene de Justiţiei în acest caz, a anunţat, joi, purtătorul de cuvânt al Guvernului României.
„Astăzi (n.r. joi) a fost o decizie la nivelul Cabinetului, cu miniştrii responsabili pe chestiunea ACTA. S-a ţinut cont de evoluţiile internaţionale, unde sunt state care deja au suspendat acest acord şi, în acelaşi timp, Comisia Europeană s-a adresat Curţii de Justiţie pentru o evaluare a acordului. Ţinând cont de toate aceste elemente, s-a stabilit ca ratificarea procesului să fie amânată până când vom avea un răspuns al Curţii de Justiţie şi abia apoi se va lua o decizie în acest sens în privinţa ACTA în ceea ce priveşte România”, a spus Dan Suciu, după şedinţa de Guvern.
Comisia Europeană a solicitat Curţii de Justiţie a UE să evalueze dacă Acordul comercial împotriva contrafacerii (ACTA) este incompatibil în vreun fel cu drepturile şi libertăţile fundamentale în UE, precum libertatea de exprimare, protecţia informaţiilor şi dreptul de proprietate intelectuală. Executivul comunitar a predat deja ACTA spre ratificare guvernelor statelor membre. În luna decembrie, Consiliul UE a adoptat cu unanimitate ACTA şi a autorizat statele membre să îl semneze. De asemenea, Comisia a înaintat textul acordului Parlamentului European, în vederea dezbaterii şi a votării.
Dezbatere la nivel european
În ultimele săptămâni, procesul de ratificare a ACTA a dus la o dezbatere largă la nivel european asupra acestui document, a libertăţii internetului şi importanţei dreptului de proprietate intelectuală în Europa pentru economiile statelor membre.
”Cred că a aduce ACTA în faţa CEJ este un pas necesar. Această dezbatere trebuie să se bazeze pe fapte şi nu pe dezinfomare şi zvonuri care au dominat website-urile de socializare şi blogurile în ultimele săptămâni. Aşa cum am explicat deja în faţa Parlamentului European în câteva rânduri, ACTA este un acord ce vizează ridicarea standardelor globale de consolidare a drepturilor de proprietate intelectuală. Aceste standarde sunt deja incluse în dreptul european. Ceea ce contează pentru noi este ca şi alte ţări să le adopte, astfel încât companiile europene să se poată apăra împotriva falsificării produselor lor atunci când fac afaceri în întreaga lume. Acest lucru înseamnă că ACTA nu va schimba nimic în UE, dar va conta pentru UE”, a declarat comisarul european pentru comerţ Karel De Gucht.
Potrivit acestuia, prin ACTA nu se va schimba nimic legat de modul în care cetăţenii UE folosesc internetul şi website-urile de socializare în prezent, întrucât acordul nu introduce nicio regulă nouă. ”ACTA doar ajută la consolidarea a ceea ce astăzi este deja lege. ACTA nu cenzurează şi nu închide website-uri şi nu va afecta libertatea internetului sau libera exprimare”, a mai spus De Gucht.
ACTA, semnat de 22 de state UE
ACTA a fost semnat în urmă cu câteva săptămâni, la Tokyo, de 22 de state membre ale UE, inclusiv România, şi de Australia, Canada, Japonia, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, Coreea de Sud şi SUA.
Pentru a se putea aplica în UE, acordul trebuie să fie ratificat de cele 27 de state membre UE şi aprobat de Parlamentul European. O directivă UE include deja câteva mijloace de protejare a drepturilor de proprietate intelectuală. Potrivit preşedintelui Comisiei de comerţ internaţional a PE, Vital Moreira, controversa apare în legătură cu o mică parte a acordului, cea care se referă la drepturile de autor pe internet, descărcarea de muzică, literatură, teatru, spectacole etc.
de Anatol Terzi | feb. 16, 2012 | Știri, UE, Uncategorized @ro
ACTA primeşte o gravă lovitură din partea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Deşi decizia nu priveşte direct ACTA, are legătură cu prevederile Acordului.
Administratorul unei reţele sociale online nu poate fi constrâns să instituie un sistem de filtrare general, care să-i vizeze pe toţi utilizatorii săi, pentru a preveni utilizarea ilicită a operelor muzicale şi audiovizuale, a decis, joi, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) de la Luxemburg. În opinia CJUE, o asemenea obligaţie nu ar respecta interdicţia de a impune unui asemenea furnizor o obligaţie generală de supraveghere nici cerinţa de a asigura un just echilibru între, pe de o parte, protecţia dreptului de autor şi, pe de altă parte, libertatea de a desfăşura o activitate comercială, dreptul la protecţia datelor cu caracter personal şi libertatea de a primi şi de a transmite informaţii.
Decizia s-a dat în cazul SABAM, care este o societate belgiană de gestiune care reprezintă autorii, compozitorii şi editorii de opere muzicale. În această calitate, ea este însărcinată, printre altele, să autorizeze utilizarea operelor lor protejate de către terţi. Cealaltă parte în litigiu este Netlog NV, care exploatează o platformă de reţea socială online, pe care fiecare persoană care se înscrie primeşte un spaţiu personal denumit „profil”, care îi este accesibil de oriunde din lume. Această platformă, utilizată zilnic de zeci de milioane de persoane, are ca funcţie principală crearea de comunităţi virtuale în cadrul cărora aceste persoane pot comunica între ele şi îşi pot face prieteni. În cadrul profilului lor, utilizatorii pot printre altele să ţină un jurnal, să indice hobby-urile şi preferinţele lor, să îşi arate prietenii, să afişeze fotografii personale sau să publice videoclipuri.
Guvernul român anunţă un punct de vedere consistent
Premierul Mihai-Răzvan Ungureanu a declarat, miercuri, că Executivul pe care il conduce va întocmi un punct de vedere foarte consistent privind ACTA (Tratatul Comercial Anti-Contrafaceri). “Pentru aceasta vom face un punct de vedere foarte consistent“, a spus şeful Guvernului român, răspunzând unei întrebări. România a semnat, în data de 26 ianuarie a.c., alături de alte 21 de state membre UE, acordul internaţional antipiraterie de protejare a drepturilor de autor, ACTA. Acordul, ce ar urma să fie ratificat de Parlamentul European în luna iunie, a fost semnat, printre altele, de: Polonia, Finlanda, Franţa, Irlanda, Italia, Portugalia, România, Grecia, SUA, Canada şi Coreea de Sud. Germania, Olanda, Estonia, Cipru şi Slovacia sunt singurele state din UE care nu au semnat ACTA.
Documentul este un acord care urmăreşte să armonizeze standardele internaţionale privind protecţia drepturilor celor care produc muzică, filme, medicamente, modă şi o serie de alte produse care cad deseori victime furturilor de proprietate intelectuală. ACTA vizează, de asemenea, pirateria online de filme şi muzică. Cei care se opun acordului se tem că acesta va permite autorităţilor să blocheze conţinutul pe Internet. Până la ora actuală, au suspendat discuţiile privind aprobarea prevederilor ACTA state precum: Cehia, Bulgaria, Letonia, Lituania, Polonia şi Germania.
OSCE, îngrijorată
Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi-a exprimat marţi îngrijorarea cu privire la ACTA şi a cerut să se respecte libertatea de exprimare, într-o scrisoare adresată preşedintelui Parlamentului European, Martin Schulz. “Sunt îngrijorat în legătură cu acordul ACTA, care ar putea afecta libertatea de exprimare şi libera circulaţie a informaţiilor în era digitală”, a explicat Dunja Mijatovic, reprezentantul OSCE pentru libertatea mass-media.
“Cred ca ar fi constructiv să realizăm o evaluare mai completă a efectelor pe care acordul le-ar putea avea asupra drepturilor fundamentale ale omului, în special asupra libertăţii de exprimare şi a dreptului la viaţă privată în Uniunea Europeana şi nu numai”, a adăugat ea în scrisoarea dată publicităţii de OSCE. Dunja Mijatovic a subliniat o serie de probleme, între care posibilitatea oferită de ACTA furnizorilor de acces pe Internet de a divulga informaţii referitoare la viaţa privată a celor bănuiţi de infracţiuni cu privire la dreptul de autor, fără decizia unei instanţe sau posibilitatea acestora de a face apel.
Preşedintele Parlamentului European, împotriva ACTA
Preşedintele Parlamentului European s-a pronunţat împotriva ACTA, apreciind drept “slab” echilibrul între protecţia dreptului de proprietate intelectuală şi drepturile fundamentale ale utilizatorilor de internet. ”Nu cred că se fac progrese prin actualul acord”, a declarat Martin Schulz, la un post german de televiziune. El a mai menţionat că a făcut apel către Comisia Europeană “încă din 2010″ să “înceteze cu secretele. (…) Nu a făcut asta şi acum primeşte critici”, a adăugat Martin Schulz.
Cel mai mare grup europarlamentar, Partidul Popular European susţine acordul, în timp ce Socialiştii şi Democraţii şi Verzii doresc renegocierea textului, informează EUObserver. Potrivit raportorului PE privind ACTA, Vital Moreira, controversa apare în legătură cu o parte a acordului, cea care se referă la drepturile de autor pe internet, descărcarea de muzică, literatură, teatru, spectacole etc.
Deoarece a ridicat probleme legale, Parlamentul European poate cere Curţii europene de Justiţie să verifice compatibilitatea acordului cu legislaţia europeană. În acest caz, procedura parlamentară ar fi suspendată până la decizia Curţii, informează EUObserver. Pentru a putea fi aplicat în spaţiul comunitar, ACTA trebuie ratificat de toate statele membre şi aprobat de Parlamentul European
