Rusia înarmează Serbia până-n dinți

Rusia înarmează Serbia până-n dinți

Președinte Serbiei, Alexandr Vucici

Serbia este în negocieri cu Rusia pentru achiziționarea a șase elicoptere multirol de tip Mi-17 și pentru a înființa un centru de reparații a elicopterelor, a declarat joi ministrul sârb al Apărării, Alexandr Vulin într-o conferință de presă transmisă de televiziunea națională din Serbia.  „În concordanță cu nevoie și posibilitățile noastre financiare, discuțiile au demarat cu partea rusă pentru achiziția a până la șase elicoptere multirol de tip Mi-17. Acest lucru ne va permite să ne reînnoim flota aeriană”, a declarat oficialul de la Belgrad.

Întrebat dacă se poate vorbi și de achiziționare de sisteme anti-rachetă de tip S-300, acesta a afirmat că este prea devreme pentru astfel de discuții și că va anunțat despre acest lucru „atunci când lucrurile sunt pe cale să se întâmple”.

Președintele sârb Alexandr Vucici a declarat că Serbia vrea să cumpere șase elicoptere rusești, precum și sistem antirachetă de tip S-300, menționând că se poartă negocieri în acest sens cu compania rusească de armament controlată de stat Rosoboronexport.

În luna octombrie, Forțele Aeriene Sârbești au primit șase avioane de luptă de tip Mikoyan MiG-29
care au fost oferite de Rusia ca asistență tehnică și militară. În afată de avioane, Serbia va primi gratuit din partea Moscovei 30 de tancuri de tip T-32 și 30 de vehicule de luptă de patrulare și recunoaștere de tip BRDM-2. Serbia se mai află în discuții pentru a cumpără sisteme anti-aeriene de rachete de tip Buk-M1 și Buk-M2 și rachete sol-aer de tip Tunguska.

Președintele Serbiei Alexandr Vucici s-a aflat în aceste zile într-o vizită oficială la Moscova, acolo unde a fost primit de mai mulți demnitari ruși în frunte cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.

Share our work
Polonia va cumpăra rachete Patriot din SUA, România are aceleași intenții

Polonia va cumpăra rachete Patriot din SUA, România are aceleași intenții

Polonia va cumpără sisteme de rachete Patriot din SUA, a anunțat joi, ministrul polonez al Apărării, Antoni Macierewicz, după ce americanii au acceptat acest tip de tranzacție. „A fost semnat un memorandum noaptea trecută potrivit căruia guvernul american a acceptat să-i vândă Poloniei rachete Patriot în cea mai modernă configurație”, a declarat Macierewicz într-o conferință de presă transmisă joi dimineața de către televiziunea publică din Polonia. „Sunt bucuros să transmit această informație în ziua vizitei președintelui Trump la Varșovia”, a adăugat ministrul polonez. În martie, Polonia anunța că se așteaptă să semneze un contract în valoare de până la 7,6 miliarde de dolari cu firma americană Raytheon, pentru a achiziționa opt sisteme de apărare cu rachete Patriot până la încheierea acestui an.

Varșovia consideră acordul drept un obiectiv central al unei ample modernizări a forțelor sale armate până în anul 2023. Anunțul oficialului polonez a venit în paralel cu vizita președintelui american Donald Trump de miercuri la Varșovia, unde, potrivit Casei Albe, el își va exprima într-un discurs angajamentul față de NATO și va avea întâlniri cu un grup de țări apropiate Rusiei.

Bucureștii, pe aceeași lungime de undă

De altfel, și România s-a arătat interesată de cumpărarea unor astfel de sistem Patriot. În luna aprilie, Șeful Departamentului pentru armamente din Ministerul Apărării Naționale, secretarul de stat Florin Lazăr Vlădică, alături de șeful Statului Major, generalul Nicolae Ciucă, anunțau într-o conferință de presă că România intenționează să cumpere rachete americane Patriot și că programul va începe chiar din anul acesta. „Ştiţi foarte bine, s-a reuşit achiziţia primei escadrile de avioane F-16, ca atare nevoia de aranjare pe nivele şi integrat a apărării antiaeriene la nivel naţional impune de la sine demararea unui astfel de program. Ca atare, sistemul Patriot se încadrează în sistemul integrat multilevel de apărare a spaţiului aerian al României. În momentul de faţă, sunt în analiză toate opţiunile privind dezvoltarea programului. Important e faptul că el va fi demarat în acest an”, a subliniat Nicolae Ciucă.

Anul trecut, sistemul antiaerian Patriot a ajuns în premieră în România pentru exerciţii militare comune cu armata americană ce au avut loc la Capul Midia. Sistemul Patriot adus în România era dotat cu rachete de ultimă generaţie. Fiecare are o greutate de 350 de kilograme, poate să se deplaseze cu o viteză de 5000 de kilometri pe oră, are o rază de acţiune de 20 de kilometri şi poate să atingă o altitudine de 24 de mii de metri. Patriot este dotat si cu un radar complex care poate să detecteze în timp record o rachetă trasă de inamic şi să reacţioneze la ameninţare în doar câteva secunde.

Share our work
Parteneriatul militar ruso-iranian, spre cote maxime dupa ridicarea sanctiunilor Occidentului

Parteneriatul militar ruso-iranian, spre cote maxime dupa ridicarea sanctiunilor Occidentului

T-90Imediat dupa ridicarea embargoului occidental asupra Iranul, dupa intelegerea privind incetarea programului nuclear iranian, Teheranul face eforturi accelerate de a inarma cu armament de tip rusesc si cantitati din ce in ce mai mari. Seful fortelor terestre iraniene a inaintea catre Statul Major al Armatei iraniene propunerea de achizitionare de tancuri rusesti de ultima generatie T-90, a declarat miercuri generalul de brigada Ahmad Reza Pourdastan, in cadrul unei conferinte de presa, relateaza Itar-Tass, preluata de Karadeniz Press. „In prezent, tancurile T-72 constituie coloana vertebrala a blindatelor noastre. Aceste vehicule blindate au demonstrat ca sunt destul de bune in operatiunile de lupta. Ele sunt produse de industria noastra de aparare. In acelasi timp, vedem tancurile T-90 ca au caracteristici de lupta mai bune si au toate datele necesare pentru a fixa o flota blindata moderna”, a declarat oficialul iranian. El a mai spus ca, pe langa tancuri, este nevoie ca Iranul sa-si procure si alte tipuri de armament precum elicoptere si alte arme de lupta pentru uz individual. „Toate acestea au fost incluse intr-o lista cu armament propus Statului Major pentru achizitionare”, a continuat acesta.

Intrebat daca toate aceste noi achizitii de armament nu vor aduce impunerea vechilor sanctiuni din partea SUA, Ahmad Reza Pourdastan a raspuns ca Iranul foloseste toate posibilitatile pentru a intari capabilitatea de aparare a tarii in scopuri defensive, in concordanta cu principiile de restrictionare.

Unda verde de la Moscova pentru vanzari de armament

Rusia a dat deja unda verde vanzarilor de armament dupa ce presedintele rus Vladimir Putin s-a aflat la finalul lunii trecute, la Teheran, dupa mai bine de opt ani de zile. El a ridicat astfel interdictia asupra vanzarii si livrarii de material tehnologic legat de industria nucleara iraniana, in mod concret pentru siturile nucleare Fordo si Arak. Decizia este in conformitate cu o rezolutie a ONU cu privire la acordul nuclear dintre Iran si marile puteri. In acest context, Rusia va putea vinde si livra Iranului material si echipamente menite sa ‘modernizeze’ situl nuclear iranian Fordo, precum si pentru reactorul nuclear Arak, potrivit unui decret al presedintelui Putin, publicat luni de Kremlin. Moscova autorizeaza, de asemenea, ‘exportarea de uraniu imbogatit dinspre Iran, intr-o cantitate mai mare de 300 de kg, in schimbul transferarii de uraniu natural’ catre aceasta tara. Potrivit decretului, ridicarea acestor interdictii urmeaza cadrul stabilit prin rezolutia 2231, adoptata in iulie de Consiliul de Securitate al ONU si care a validat acordul nuclear semnat cu putin timp inainte de Teheran si marile puteri.

Aceasta rezolutie prevede abrogarea, in 2016, a sanctiunilor internationale impotriva Iranului, cu conditia ca tarile sa respecte acordul. ‘Calea este libera’ pentru ridicarea sanctiunilor, a declarat joi seful programului nuclear iranian Ali Akbar Salehi. Grupul 5+1 s-a pus de acord cu privire la ‘restructurarea si modernizarea’ reactorului nuclear din Arak, a mai spus acesta. Reactorul cu apa grea din Arak se afla in centrul acordului international: el trebuie sa fie modificat intr-un mod care sa nu permita producerea de plutoniu in ‘cantitati militare’. Alt punct problematic al negocierilor il constituie situl Fordo, ascuns sub munte si din acest motiv imposibil de distrus printr-o actiune militara. Acest sit nu poate imbogati uraniu si va trebui sa abandoneze doua treimi din centrifugele sale, potrivit acordului incheiat cu Iranul.

Sisteme antiracheta de ultima generatie

Pe langa modernizarea siteurilor nucleare, Iranul urmeaza a primi sisteme antiracheta de tip S-300 din Rusia pana la sfarsitul anului. Recent, ministrul iranian al Apararii, generalul de brigada Hossein Dehqan, a declarat ca mai multi specialisti iranieni se afla la specializare in Rusia pentru a putea manevra sistemele S-300. Moscova a anuntat, la randul sau, ridicarea interdictiei asupra livrarii de sisteme de aparare antiaeriana S-300 catre Iran, decizie criticata de occidentali si Israel. Iranul va primi o versiune ‘modernizata si actualizata’ a rachetelor S-300, deoarece contractul initial, din 2007, includea rachete produse in acea perioada. Oficialul de la Teheran a mai spus ca livrarea armamentului a „depasit faza de executie” si ca o mare parte a contractului va trebui onorat in mai putin de doua luni.

„Am concluzionat contractul cu partea rusa si (documentul -n.r.) a fost semnat”, a mai spus acesta. La randul sau, Serghei Chemezov, directorul Rostec (coroporatie contralata de statul rus -n.r.), a declarat ca Teheranul si Moscova au semnat un contract pe termen lung pentru livrarea de sisteme antiracheta pentru Iran. Oficialul rus a dat asigurari ca rivalii Iranului din zona Golfului Persic nu au motive sa se simta amenintati de acest contract. “Este vorba de echipamente militare defensive. Si suntem pregatiti sa oferim astfel de sisteme oricarei tari”, a explicat Chemezov ulterior. De asemenea, Rusia se afla in negocieri cu Iranul pentru construirea in comun de aparate de zobr pentru pasagei de tip Tupolev Tu-204.

Contract controversat

Rusia suspendase in 2010 livrarea acestor sisteme catre Iran din cauza unor sanctiuni impuse de Consiliul de Securitate al ONU privind livrarea de armament de ultima generatie catre fortele armate iraniene. Cu toate acestea, presedintele rus Vladimir Putin a semnat un decret, in aprilie 2015, prin care a permis livrarea sistemelor S-300 catre Iran. Contractul initial de vanzare a sistemelor S-300, in valoare de circa 800 de milioane de dolari, a fost semnat in anul 2007, dar Rusia a decis in 2010 sa suspende livrarea rachetelor ca urmare a sanctiunilor internationale impuse Iranului din cauza programului sau nuclear. Acordul incheiat in iulie in dosarul iranian a permis insa deblocarea contractului.

De altfel, Rusia a ridicat inca din aprilie interdictia privind livrarea de baterii antiaeriene S-300 Iranului, dupa semnarea la Lausanne a unui acord de principiu in problema programului nuclear iranian. Semnarea actualului contract in Rusia si Iran, vine dupa un lung sir de episoade incinse, care au culminat in vara lui 2012 cu o plangere depusa de autoritatile de la Teheran la Centrul de arbitraj comercial international de la Geneva in care a cerut despagubiri de circa patru miliarde de dolari pentru rezilierea unor contracte privind achizitionarea de armament rusesc, in special pentru sistemele antiracheta S-300.

Share our work