Vladimir Putin: In 1812 s-au pus bazele statalitatii moldovenesti

Vladimir Putin: In 1812 s-au pus bazele statalitatii moldovenesti

În anul 1812, s-au pus bazele statalităţii moldoveneşti. Şocanta declaraţie a fost făcută de preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, în timpul întâlnirii de la Soci, de miercuri, cu premierul Republicii Moldova, Vlad Filat.
“Anul acesta (n.red. – 2012) este unul plin de semnificaţii: se împlinesc 20 de ani de relaţii diplomatice, 10 ani de la semnarea tratatului de bază şi 200 de ani de la faimoasa înţelegere (n.red. – tratatul de pace de la Bucureşti, din 1812, prin care Imperiul Ţarist rupea Basarabia din principatul Moldovei), care a fost baza începutului statalităţii moldoveneşti”, a declarat Vladimir Putin, potrivit siteului oficial al Kremlinului. În schimb, serviciul de presă al guvernului de la Chişinău “a omis” partea cu anul 1812, mulţumindu-se doar să constate că “Vladimir Putin  a spus că anul 2012 este unul semnificativ pentru relaţiile bilaterale, deoarece se împlinesc 20 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice şi 10 ani de la semnarea Tratatului politic de bază”.
Premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, s-a întâlnit miercuri, la Soci, cu preşedintele rus, Vladimir Putin. Cei doi au discuta despre cooperare economică şi despre rezolvarea conflictului transnistrean.
Potrivit serviciului de presă al preşedinţiei ruse, Moscova consideră că soluţia problemei transnistrene poate fi numai un compromis echilibrat, bazat pe principiile integrităţii teritoriale, suveranităţii şi neutralităţii Republicii Moldova şi al unui statut special al Transnistriei, Kremlinul subliniind, totodată, importanţa forţelor ruse de menţinere a păcii pentru stabilitatea în regiune.
Din partea Republicii Moldova la eveniment au mai participat vicepremierii: Iurie Leancă, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Valeriu Lazăr, ministru al Economiei, precum şi  Marcel Răducan,  ministru al Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor.

Share our work
Chisinau: Ambasada Rusiei, pichetata de tinerii din PL

Chisinau: Ambasada Rusiei, pichetata de tinerii din PL

Tinerii liberali au pichetat luni Ambasada Federaţiei Ruse în Republica Moldova în contextul comemorării a 200 de ani de ocupaţie.
Îmbrăcaţi în tricouri albe, cu inscripţia “1812 ocupaţie”, tinerii au format un lanţ viu în faţa Ambasadei, afişând două bannere imense cu inscripţia „Rusia – recunoaşte ocupaţia!”, „1812 – 200 de ani de ocupaţie”. Tinerii liberali au fluturat baloane de culoare neagră, simbol al calvarului ocupaţiei. Totodată, tinerii au organizat şi o expoziţie de fotografii de epocă în care este evocată perioada de ocupaţie a Basarabiei de Rusia Ţaristă şi consecinţele ocupaţiei.
Preşedintele Tineretului Liberal Ion Cebanu, prezent la eveniment, a menţionat că 1812 este anul în care ţara lui Ştefan a fost ruptă în două, iar consecinţele acestei agresiuni sunt resimţite şi în prezent. Vicepreşedintele PL, Anatol Petrencu, profesor universitar, a declarat, fiind solicitat de reprezentanţii mass-media, că “eliberatorul”, venit în 1812, trebuie să plece acasă, amintind că Federaţia Rusă nu şi-a retras armata de pe teritoriul Republicii Moldova.
Ion Bargan, Preşedintele Clubului Studenţilor Liberali, a precizat că revendicarea Tineretului Liberal este recunoaşterea ocupaţiei. “Este o revendicare corectă, cinstită pentru care vom pleda şi în continuare, până când va auzi lumea întreagă că Basarabia a fost ocupată în 1812”, a mai spus Ion Bargan. La eveniment au participat circa 300 de tineri liberali.

Share our work
Razboiul istoriei: Mii de oameni au protestat la Chisinau fata de anexarea tarista a Basarabiei

Razboiul istoriei: Mii de oameni au protestat la Chisinau fata de anexarea tarista a Basarabiei

Câteva mii de persoane au protestat duminică la Chişinău împotriva anexării Basarabiei la Imperiul Ţarist de la 1812. O contra-manifestaţie, la care au participat câteva zeci de persoane, a fost organizată de filoruşi.
Manifestaţia a fost organizată de Consiliul Unirii şi Acţiunea 2012, precum şi de alte organizaţii şi partide politice. Potrivit organizatorilor, împlinirea a 200 de ani de la raptul Basarabiei prin pacea ruso-turcă de la Bucureşti a scos în stradă circa 7.000 de persoane la Chişinău. Manifestanţi de toate vârstele au cerut reunirea teritoriului pruto-nistrean la România şi plecarea armatei ruse de pe teritoriul Republicii Moldova.
Cu drapele tricolore şi pancarte, participanţii au scandat lozinci şi au interpretat cântece patriotice şi pro-unioniste. Acţiunea a început în Piaţa Marii Adunări Naţionale din centrul Chişinăului şi a continuat cu un marş de protest la Ambasada Rusiei, unde au fost scandate lozinci antiruseşti, dar şi la Ambasada Turciei de la Chişinău, pe un traseu de aproape zece kilometri.
Anexarea Basarabiei a fost un act împotriva voinţei poporului şi a istoriei, de aceea, această greşeală trebuie reparată, a declarat preşedintele Forului Democrat al Românilor din Moldova, publicistul Nicolae Dabija. “Pentru noi, Războiul din 1812 nu s-a încheiat, aşa cum nu s-a încheiat nici cel din 1939-1945. Abia după ce Basarabia va reveni acasă vom putea vorbi şi noi despre pace, şi acest lucru este realizabil. Problema basarabeană este una internă a celor două state româneşti care trebuie să devină unul, aşa cum este în hărţile lui Dumnezeu din ceruri”, a declarat el.
În paralel cu manifestaţia de comemorare a anexării Basarabiei la Imperiul Ţarist, câteva sute de persoane, adepţi ai unor organizaţii pro-moldoveniste şi filoruse au organizat o contra-manifestaţie. “Şi pentru noi este o zi de doliu, deoarece în urma Tratatului de la Bucureşti, Rusia s-a oprit la Prut şi nu a ajuns la Siret, la hotarul istoric al Moldovei Mari”, a declarat Mihail Garbuz, unul dintre organizatorii acţiunii.
Poliţia a luat măsuri sporite de protecţie, după ce o acţiune similară de la sfârşitul lunii martie a condus la altercaţii între cele două tabere. Sute de poliţişti au format cordoane între cele două manifestaţii, dar chiar şi aşa unele provocări, înjurături reciproce şi gesturi obscene nu au putut fi evitate. Şi Ambasada Rusiei a fost înconjurată cu cordoane de poliţişti, inclusiv cu echipamente speciale.

Share our work
R Moldova: 200 de ani de la raptul rusesc al Basarabiei – Parlamentul refuza ca 16 mai sa fie doliu national

R Moldova: 200 de ani de la raptul rusesc al Basarabiei – Parlamentul refuza ca 16 mai sa fie doliu national

Propunerea PL de a decreta data de 16 mai zi de doliu naţional în Republica Moldova a provoacat disensiuni în Alianţa pentru Integrare Europeană. Deputaţi s-au acuzat reciproc, iar proiectul respectiv nu a acumulat numărul de voturi necesar pentru a fi inclus pe ordinea de zi.
La 16 mai, se împlinesc 200 de ani de la anexarea Basarabiei la Imperiul Ţarist. Disputa a început după ce liberalii au cerut includerea pe ordinea de zi a şedinţei plenare a proiectului ce prevedea decretarea zilei de 16 mai drept zi de doliu naţional. Propunerea a fost respinsă „din convingeri personale” de preşedintele Parlamentului, Marian Lupu. Liberalii au insistat şi au solicitat o pauză pentru discuţii.
După 30 minute, timp în care a fost convocată şedinţa AIE, deputaţii PD, liberal-democraţi şi neafiliaţi au votat împotriva proiectului. La finele şedinţei plenare, liderul PD Marian Lupu a spus jurnaliştilor că formaţiunea pe care o conduce nu a susţinut proiectul liberalilor pe motiv că această dată a căpătat o conotaţie politică. „Campania de comemorare a acestui eveniment este condusă de anumite persoane ce susţin că Republica Moldova, ca stat independent, nu are dreptul la existenţă”, a afirmat Lupu. Preşedintele fracţiunii PLDM Valeriu Streleţ a menţionat că nu a susţinut proiectul liberalilor pentru că nu l-a văzut şi studiat înainte de şedinţă.

Drapele in berna doar la Chisinau

Joi, Partidul Liberal a solicitat organizarea unei şedinţe speciale la 16 mai, consacrată comemorării a 200 de ani de la anexarea Basarabiei de Imperiul Ţarist. Liderul PL, Mihai Ghimpu, a cerut joi, în cadrul şedinţei Parlamentului, ca ziua de la 16 mai să fie declarată zi de doliu naţional. „Sărăcia şi mizeria de astăzi e cauzată de ocupaţia rusă din 1812, care a creat premise şi pentru ocupaţia sovietică din 1940”, a spus Ghimpu.
Subiectul a generat dispute în sala Legislativului. Deputatul Igor Dodon a calificat propunerea lui Mihai Ghimpu drept o aberaţie. „Vreau ca deputaţii să se pronunţe şi asupra declaraţiilor primarului general Dorin Chirtoacă, care a declarat ziua de 16 mai zi de doliu în capitală”, a opinat Dodon. Liderul fracţiunii PD, Dumitru Diacov, a cerut deputaţilor să se concentreze pe prezent şi să nu scoată din trecut subiecte sensibile. „Avem 21 de ani de independenţă, iată subiectul pe care ar trebui să ne axăm”, a menţionat Diacov.
Primaria Chisinaul a decis ca ziua de 16 mai, data la care se implinesc 200 de ani de la semnarea Tratatului de pace ruso-turc, prin care actualul teritoriu al Republicii Moldova a fost anexat la Imperiul tarist, sa fie declarat zi de doliu la de Primaria municipiului Chisinau. Potrivit sefului Cabinetului primarului general, Lilian Carp, la 16 mai drapelele vor fi coborate in berna. in acest fel, Primaria a decis sa sustina Consiliul Unirii, care a solicitat anterior autoritatilor sa comemoreze la nivel national aceasta zi. Totodata, Consiliul Unirii si Actiunea 2012 au anuntat luni ca vor organiza pe 13 si pe 16 mai mai multe manifestatii de comemorare a anexarii Basarabiei la fostul Imperiu Rus.

Share our work
1812-2012, R Moldova: 16 mai, zi de doliu national?

1812-2012, R Moldova: 16 mai, zi de doliu national?

Consiliul Unirii, organizaţie recent înfiinţată, care promovează unirea Republicii Moldova cu România, va propune guvernului de la Chişinău să declare data de 16 mai, atunci când Basarabia a fost anexată la Imperiul Rus, drept zi de doliu „în semn de profundă compasiune pentru victimele ocupaţiei Ţării Moldovei de către Imperiul Rus în 1812”.
Consiliul Unirii propune ca în această zi drapelul să fie coborât în bernă, iar în toate bisericile să se desfăşoare servicii divine pentru pomenirea victimelor ocupaţiei ţariste. Guvernul de la Chişinău nu a comentat deocamdată această iniţiativă.
O iniţiatvă similară a a vut, la în ceputulu lunii aprilie şi Forul Democrat al Românilor din Republica Moldova. „Românii din Basarabia, fiind parte componentă a poporului român, au dreptul să se afle împreună cu întreaga naţiune de la care au fost smulşi cu forţa armelor acum două secole”, se spune în declaraţia Forului Democrat al Românilor din Republica Moldova, citată de Radio Chişinău.
Prin Tratatul de pace de la Bucureşti din 16 (28) mai 1812, încheiat între Imperiul Otoman şi Imperiul Rus, partea de răsărit a Principatului Moldovei a fost anexată de către Rusia ţaristă, încălcându-se atât angajamentele părţii suzerane, cât şi a celei protectoare. Acest rapt a întrerupt procesul de dezvoltare firească în cadrul etnic şi cultural românesc a populaţiei din stânga Prutului, prin impunerea unui model străin de dezvoltare.
Timp de peste un secol, autorităţile ţariste au promovat între Prut şi Nistru o politică de izolare etnică şi culturală, de deznaţionalizare şi rusificare, ceea ce a împiedicat participarea plenară a Basarabiei la procesul de modernizare şi dezvoltare naţională pe care l-a traversat poporul român alături de celelalte popoare din Europa.
Ca urmare a dezmembrării Imperiului ţarist şi în baza dreptului istoric şi de neam, precum şi a dreptului popoarelor la autodeterminare, Basarabia s-a desprins de Imperiul Rus, prin crearea, la 2 decembrie 1917, a Republicii Democratice Moldoveneşti, prin proclamarea Independenţei la 24 ianuarie 1918 şi, prin votul Sfatului Ţării din 27 martie 1918, s-a unit cu România.

Share our work