În ultimele decenii, evoluțiile din sfera securității internaționale au arătat că solidaritatea regională este o condiție prealabilă pentru stabilitate și apărarea intereselor strategice comune. Pentru statele din Europa Centrală și de Est aflate în apropierea zonelor de conflict și în vecinătatea actorilor revizioniști, cooperarea politico-militară nu mai este doar un exercițiu diplomatic, ci o necesitate geopolitică. Provocările războiului hibrid, amenințările convenționale și presiunea informațională au forțat statele din regiune să își reconsidere pozițiile și să caute forme mai eficiente de cooperare care să fie complementare structurilor euro-atlantice existente. Una dintre cele mai relevante inițiative în acest sens este formatul B9, un cadru de consultare și coordonare între cele nouă state membre NATO de pe flancul estic. Formatul reflectă nu numai o apropiere a intereselor regionale de securitate, ci și o voință politică comună de a participa activ la definirea și consolidarea posturii de apărare a Alianței în ansamblu.

Formatul Bucharest 9: Rol și evoluție

Formatul „Bucharest Nine” a fost lansat în 2015 la inițiativa președintelui român Klaus Iohannis și a președintelui polonez Andrzej Duda la summitul de la București din 2015, care a reunit liderii din Europa Centrală și de Est. Inițiativa a apărut pe fondul unor realinieri strategice profunde în regiune și a fost concepută ca un cadru de dialog și coordonare între statele din flancul estic al NATO în fața noilor amenințări la adresa securității euro-atlantice. Formatul reunește nouă aliați din regiune: Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria. Aceștia au o serie de trăsături comune, cum ar fi proximitatea geografică față de Rusia, apartenența la NATO și la Uniunea Europeană și un interes strategic comun în stabilitatea regională. Principalele obiective ale B9 includ: consolidarea securității și apărării colective pe flancul estic al NATO; sporirea solidarității între statele membre în fața amenințărilor comune și sprijinirea partenerilor estici ai Alianței, în special Ucraina, Georgia și Moldova. Formatul funcționează prin reuniuni periodice la nivel de președinți, prim-miniștri, miniștri ai apărării și de externe, oferind astfel o platformă pentru analiza strategică regională integrată în cadrul mai larg al NATO și al Uniunii Europene.
De-a lungul timpului, summiturile B9 au devenit un mecanism constant de dialog politic și sincronizare a pozițiilor în fața provocărilor de securitate. Primul summit a avut loc la București (2015), urmat de reuniuni la Varșovia (2018, 2022, 2023), Košice (2019), Bratislava (2023), Riga (2024) și Vilnius (2025). România a fost gazdă în mai multe rânduri (2015, 2021, 2022), reflectând angajamentul său activ în consolidarea formatului. Această continuitate a reuniunilor la nivel înalt arată importanța tot mai mare a B9 ca voce regională coerentă în cadrul Alianței Nord-Atlantice.

Reacția B9 față de războiul din Ucraina

Invazia Rusiei în Ucraina, care a izbucnit la 24 februarie 2022, a reprezentat un moment de cotitură pentru securitatea europeană și arhitectura de apărare a flancului estic al NATO. Formatul Bucharest Nine, compus din state direct expuse riscurilor geopolitice și aflate în imediata apropiere a Rusiei, s-a afirmat ca o voce regională fermă, unificată și activă în sprijinul Ucrainei și în apărarea principiilor unei ordini internaționale bazate pe reguli.
La doar o zi după începerea invaziei, la 25 februarie 2022, liderii B9 s-au reunit la Varșovia pentru un summit extraordinar. Reuniunea a transmis un mesaj clar de solidaritate cu Ucraina, condamnând ferm agresiunea rusă și subliniind necesitatea urgentă de a consolida apărarea colectivă în cadrul NATO.
Declarațiile comune B9 din 2022 și 2023 subliniază:

• Sprijinul necondiționat pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei;
• Necesitatea de a spori prezența militară aliată pe flancul estic;
• Consolidarea capacităților de descurajare și apărare ale NATO, inclusiv prin desfășurarea de trupe și echipamente suplimentare în regiune;
• Contracararea amenințărilor hibride și a propagandei rusești.

Rusia – „cea mai directă amenințare”: mesaj clar de la Vilnius

La Vilnius, în data de 2 iunie 2025, a avut loc reuniunea liderilor Formatului București 9 (B9) și a statelor nordice, un eveniment la care au participat șefii de stat din țările B9, omologii lor din Norvegia, Suedia, Finlanda și Danemarca, alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte, și președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski.
În contextul deteriorării continue a mediului de securitate, participanții au subliniat că „Rusia rămâne cea mai semnificativă, de durată și directă amenințare la adresa securității euroatlantice, iar NATO trebuie să își adapteze în continuare abordarea față de Rusia. Alianța trebuie să fie pregătită pentru toate tipurile de provocări.” În declarația finală a președinților au mai adăgat că „Rusia încearcă să destabilizeze securitatea noastră, vizează să întrerupă sprijinul pentru Ucraina și să submineze societățile noastre.” În același timp, au fost condamnate susținerile oferite Rusiei de Belarus, Coreea de Nord, Iran și China.

Sprijin pentru Ucraina

Participanții și-au reafirmat sprijinul continuu pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional. Ei au subliniat că securitatea Ucrainei este parte integrantă a securității regiunii euro-atlantice și și-au exprimat sprijinul pentru calea ireversibilă a Ucrainei către integrarea euro-atlantică deplină, inclusiv aderarea la NATO.
Mai mult, a fost exprimat angajamentul de a continua să ofere sprijin politic, militar, economic și umanitar pentru a poziționa Ucraina cât mai favorabil în vederea obținerii unei păci cuprinzătoare, juste și durabile, bazate pe principiile Cartei ONU și ale dreptului internațional. Au salutat eforturile de pace și securitate ale Coaliției de Voință inițiate de Regatul Unit și Franța și au apreciat hotărârea Ucrainei de a se angaja într-un proces de pace.

Mai mult pentru apărare

În fața riscurilor și amenințărilor sporite la adresa securității euro-atlantice, statele participante și-au reafirmat angajamentul de a consolida capacitățile de apărare și descurajare. Un obiectiv-cheie în această privință este atingerea unui prag de cel puțin 5 % din PIB pentru apărare și investițiile conexe – un obiectiv ambițios menit să ofere un răspuns credibil și eficient la provocările contemporane. Participanții au făcut apel la toți aliații să investească mai mult, atât individual, cât și colectiv, pentru a finanța integral planurile de apărare și a dezvolta capacitățile necesare pentru pregătirea, descurajarea și misiunile de apărare.
În același timp, liderii au subliniat importanța accelerării eforturilor de consolidare a industriei europene și transatlantice de apărare. Acestea trebuie să includă o producție mai rapidă, achiziții inteligente și o mai bună cooperare prin proiecte multinaționale. Inițiative precum Carta Albă pentru Apărarea Europeană – Readiness 2030 – și Planul ReArm Europe au fost evidențiate ca pași importanți spre transformarea ambițiilor strategice europene în capabilități concrete.

Pregătiri pentru Haga

Liderii prezenți la reuniune au discutat despre pregătirile pentru viitorul Summit NATO de la Haga. Summitul de la Haga trebuie să aducă decizii importante pentru a face NATO mai puternică și mai bine pregătită să apere fiecare stat membru. Liderii au reamintit pașii deja făcuți la summit-urile NATO de la Madrid, Vilnius și Washington – pași care au întărit apărarea pe Flancul Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, și au dus la creșterea bugetelor pentru armată.

Primul summit regional al președintelui Nicușor Dan

Summitul de la Vilnius a fost prima participare a președintelui României, Nicușor Dan, la un summit regional de acest format. Pe lângă participarea la discuțiile oficiale, șeful statului a avut importante întâlniri bilaterale cu președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, și cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.
În cadrul declarațiilor sale, președintele Nicușor Dan a subliniat că țările din Formatul B9 și cele nordice se confruntă cu provocări similare legate de securitate, în special din cauza războiului prelungit din Ucraina și a acțiunilor hibride tot mai agresive ale Rusiei. „Avem un război în Ucraina de mai mult de 3 ani și toate țările noastre se confruntă cu acțiuni hibride. Noi, membrii B9 și aliații nordici, ne confruntăm cu aceleași îngrijorări. Avem nevoie de un NATO mai puternic, de o relație transatlantică mai puternică”, a declarat președintele.
În ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina, președintele a afirmat că România va continua să ofere asistență, întrucât securitatea Ucrainei este direct legată de securitatea națională a României. „Una este să fim în situaţia existentă, cu un vecin pe frontiera de Est, Ucraina, cu care avem un tratat din 1997, şi alta este să avem Rusia sau o Ucraină care devine Belarus.”
Totodată, președintele Nicușor Dan a anunțat că următorul summit B9 va fi organizat la București, subliniind astfel rolul activ pe care România își propune să-l joace în consolidarea securității regionale și euroatlantice.

Zelenski la Vilnius: „Ucraina ține linia pentru toată Europa”

Președintele ucrainean a mulțumit în discursul său pentru sprijinul militar și pentru investițiile în producția de armament, subliniind că Europa și SUA au un avantaj tehnologic clar în fața Rusiei. Totodată, el a reamintit că Ucraina nu luptă doar pentru ea însăși, ci pentru securitatea întregii Europe: „Când Rusia pierde, e clar că Ucraina ține linia – nu doar pentru ea, ci pentru toată Europa.”
Președintele a menționat și riscul unor noi atacuri dinspre Belarus și a cerut întărirea sprijinului militar, inclusiv prin sisteme de apărare antiaeriană precum Patriot. De asemenea, a subliniat capacitatea Ucrainei de a produce intern până la 40% din necesarul său de armament – dacă primește finanțare stabilă. Zelenski a adus în atenție și „Operațiunea Spiderweb”, o misiune tactică recentă care a demonstrat eficiența tehnologiilor și strategiilor militare ucrainene, în special în utilizarea dronelor și a soluțiilor inovatoare pe câmpul de luptă.

Mark Rutte: „Nu suntem în război – dar nici nu suntem în pace”

În cadrul summit-ului regional găzduit la Vilnius, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a subliniat angajamentul puternic al Alianței față de apărarea colectivă și necesitatea consolidării acesteia în fața mediului de securitate tot mai periculos din Europa. Rutte a felicitat Lituania pentru investițiile consistente în apărare, care depășesc 4% din PIB anul acesta, și a salutat planurile de a crește această sumă la 5-6% în anii următori, considerând acest lucru un exemplu puternic pentru toți aliații NATO.
Secretarul general a amintit că, deși NATO nu se află în război deschis, securitatea nu este nici pe departe asigurată, iar războiul din Ucraina continuă, alături de amenințările teroriste. Astfel, el a subliniat nevoia urgentă de a crește capacitatea de descurajare și pregătirea pentru eventuale conflicte, prin forțe bine antrenate, echipate corespunzător și susținute logistic.
Rutte a subliniat rolul important pe care îl au statele membre ale grupului Bucharest Nine și aliații nordici în aceste eforturi și a punctat că summit-ul NATO de la Haga va fi o ocazie crucială pentru aliați să-și reafirme angajamentul prin creșterea investițiilor în apărare și producția de echipamente militare.

Cooperarea regională – o necesitate strategică

În contextul ultimelor evoluții geopolitice, cooperarea regională a devenit din ce în ce mai importantă și reprezintă o necesitate care trebuie menținută și consolidată în permanență. Dialogul între statele vecine și aliate nu este doar benefic, ci și esențial pentru abordarea provocărilor comune de securitate și stabilitate din regiune. Cooperarea regională are potențialul de a evidenția interesele comune ale statelor, reducând astfel impactul divergențelor care pot apărea constant. Un exemplu relevant este platforma Bucharest Nine.
Chiar dacă, în cei 10 ani de existență, nu se poate considera că B9 a dat un randament ridicat în toate privințele, această inițiativă a pus bazele unui cadru solid pentru dialogul regional. Acest cadru reprezintă o platformă valoroasă pentru schimbul de opinii și coordonarea pozițiilor cu privire la chestiuni de interes comun. În plus, în funcție de evoluția contextului geopolitic și a nevoilor prioritare, B9 poate extinde domeniile abordate în cadrul dialogului multilateral, devenind astfel un instrument din ce în ce mai relevant pentru consolidarea cooperării în regiune.

Provocările unității interne

Deși formatul Bucharest Nine s-a consolidat în ultimii ani ca o voce coerentă în cadrul NATO, realitatea este că unitatea grupului nu este nici garantată, nici fără tensiuni. Diferențele de viziune între statele membre sunt uneori vizibile, în special atunci când vine vorba de atitudinea față de Federația Rusă sau de nivelul de sprijin pentru Ucraina. Un exemplu notoriu este Ungaria, care, deși face parte din B9, adoptă adesea o retorică divergentă de cea a altor state membre, în special Polonia și România. Reluarea unor teme precum protejarea suveranității în relațiile cu Bruxelles-ul sau menținerea unor legături pragmatice cu Moscova slăbesc în teorie capacitatea grupului de a vorbi cu o singură voce în momentele-cheie.
Cu toate acestea, este important să subliniem că, dincolo de discursul politic al momentului, Ungaria și Slovacia au contribuit activ la interconectarea economică și infrastructurală a regiunii. În ultimul deceniu, acestea au realizat progrese semnificative în domenii precum infrastructura rutieră și digitală, contribuind astfel la consolidarea rezilienței regionale. Astfel,
chiar dacă pot apărea tensiuni sau diferențe de priorități la nivel discursiv, cooperarea regională practică continuă și adesea avansează independent de fluctuațiile politice.