Summit nuclear controversat la Washington

de | apr. 12, 2010 | Alte regiuni, Federatia Rusa, România, Știri, Uncategorized @ro | 0 comentarii

Luni, 12 aprilie 2010, va avea loc in capitala Statelor Unite, Washington, Summit-ul pentru securitate şi neproliferare nucleară, primii lideri ai celor 46 de state participante sosind deja la Washington, pentru a participa la Summit, la invitaţia preşedintelui american Barack Obama, relateaza surse diplomatice internationale, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS.

Presedintele american Obama convoaca un nou summit nuclear

Presedintele american Obama convoaca un nou summit nuclear

Luni, 12 aprilie 2010, va avea loc in capitala Statelor Unite, Washington, Summit-ul pentru securitate şi neproliferare nucleară, primii lideri ai celor 46 de state participante sosind deja la Washington, pentru a participa la Summit, la invitaţia preşedintelui american Barack Obama, relateaza surse diplomatice internationale, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
Conform oficialilor americani, scopul principal al acestei întruniri internationale este prevenirea răspândirii materialelor interzise, dar şi a know-how-ului necesar pentru fabricarea armelor nucleare. În programul conferinţei fugureaza discuţii la nivel inalt în problema modului de asigurare a securităţii materialului nuclear, astfel încât acesta să nu ajungă în posesia organizatiilor teroriste sau a statelor considerate sustinatoare ale terorismului. Summit-ul pentru securitate şi neproliferare nucleară va începe luni şi va dura două zile. Printre primii lideri care au sosit în capitala americană au fost preşedintele Kazahstanului Nursultan Nazarbaiev, premierul malaysian Najib Abdul Razak şi prim-ministrul Indiei Manmohan Singh, ultimele doua state avand in desfasurare importante proiecte nucleare civile si militare.

Refuz israelian

Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, şi-a anulat vizita de luni în Statele Unite, unde era aşteptat împreună cu alţi lideri la un summit pe problema securităţii nucleare internaţionale. Decizia premierului a venit la scurt timp după ce Republica Araba Egiptul şi Republica Turcia au înaintat autoritatilor israeliene propunerea de a semna tratatul de neproliferare nucleară. Totodata, anularea vizitei lui Benjamin Netanyahu vine pe fondul tensionării evidente a relaţiilor dintre Israel şi Statele Unite, principalul sau aliat. Washingtonul critică decizia Israelului de construire a locuinţelor evreieşti pe teritoriul palestinian din Ierusalimul de Est. Totuşi, pentru a limita presiunile diplomatice americane, Israelul l-a desemnat pe ministrul energiei atomice să reprezinte ţara la summit.
Reamintim ca reprezentanţi din peste 40 de ţări sunt aşteptaţi de Barack Obama la întrunirea de 2 zile care va începe luni şi care se va concentra pe prevenirea proliferarii armelor nucleare. Israelul, Pakistan, Coreea de Nord şi India au refuzat să adere la tratatul de neproliferare nucleară care are 189 de semnatari.

Reactie iraniana

Republica Islamica Iran „prefaţează“ Conferinţa ONU de examinare a Tratatului de neproliferare a armelor nucleare (3-28 mai) cu o reuniune internaţională ce va avea loc la Teheran în zilele de 16-17 aprilie, sub genericul „Energie nucleară pentru toţi, arme nucleare pentru nimeni“, relateaza cotidianul roman Curentul, caruia ambasadorul iranian la bucuresti, Hamid Reza Arshadi, a transmis in exclusivitate, punctul de vedere al ţării sale cu privire la provocările existente în contextul actual şi măsurile pe care comunitatea internaţională ar trebui să le adopte în vederea creării unei lumi fără arme nucleare.
„Existenţa a mii de focoase nucleare în lume reprezintă cea mai gravă ameninţare la adresa păcii şi a securităţii internaţionale.  La peste 40 de ani de la iniţierea şi deschiderea spre semnare a Tratatului de neproliferare, în 1968, aşteptările comunităţii mondiale cu privire la eliminarea totală a armelor nucleare nu s-au materializat, iar acest fapt a devenit o preocupare tot mai serioasă a omenirii.
Noi considerăm că, în contextul actual, comunitatea internaţională ar trebui să analizeze provocările existente cu privire la dezarmarea nucleară şi la eliminarea tuturor tipurilor de arme de distrugere în masă şi să încerce să găsească mecanisme pentru concretizarea ideii de a avea o lume fără arme nucleare.
Este necesară o examinare corespunzătoare atât a doctrinelor nucleare cât şi a incompatibilităţii acestora cu situaţia actuală a lumii; puterile nucleare continuă, din păcate, să insiste asupra rolului armelor nucleare în politicile lor militare şi, din când în când, ameninţă statele non-nucleare, cu utilizarea unor astfel de arme nemiloase şi distructive.
De asemenea, este necesară combaterea proliferării pe verticală a armelor nucleare, şi aici mă refer la stoparea dezvoltării de noi generaţii de astfel de arme. Statele nucleare nu numai că nu au reuşit să îşi îndeplinească obligaţiile cu privire la eliminarea totală a armelor nucleare, dar continuă să dezvolte noi generaţii de astfel de arme, mărind îngrijorarea comunităţii internaţionale.
Comunitatea internaţională ar trebui să încerce să convingă toate ţările care nu au aderat încă la Tratatul de neproliferare să facă lucrul acesta şi, totodată, să se asigure că toate ţările îşi plasează activităţile nucleare sub supravegherea AIEA. Din păcate, cooperarea nucleară a statelor nucleare cu statele care nu au aderat la TNP, inclusiv cu regimul sionist (statul Israel – n.r.), nu numai că a împiedicat atingerea obiectivului menţionat anterior, dar a creat, de asemenea, impresia greşită că, prin neaderarea la Tratatul de neproliferare, statele se pot bucura de avantaje mult mai mari.
Discriminarea şi dublul standard ar trebui să fie împiedicate. Politica dublului standard şi tratamentele discriminatorii sunt practicate de state nucleare faţă de statele membre ale TNP, precum şi de state care nu au aderat la acest Tratat, inclusiv prin impunerea de restricţii cu privire la dezvoltarea programelor nucleare paşnice ale statelor membre şi promovarea cooperării nucleare cu ţări care nu au aderat la TNP, ca şi prin  refuzul unor state de a îndeplini obligaţiile de dezarmare în timp ce pretind cu insistenţă să se respecte obligaţiile de neproliferare. Toate acestea au afectat grav credibilitatea şi integritatea Tratatului” a declarat diplomatul iranian.

Instrumente internationale

„Ar trebui acordată o mai mare importanţă mecanismelor de monitorizare a procesului de dezarmare a statelor nucleare folosind, printre altele, competenţele AIEA şi, totodată, ar trebui studiată ilegitimitatea armelor nucleare din perspectiva religiilor divine.
Una dintre preocupările majore ale comunităţii internaţionale este importanţa instrumentelor internaţionale, în special articolul 6 din TNP privind dezarmarea nucleară, şi necesitatea punerii lor în aplicare. Comunitatea internaţională ar trebui să examineze aspectele juridice ale utilizării sau ameninţării cu utilizarea de arme nucleare. În acest sens, apreciem ca fiind de o deosebită importanţă Avizul consultativ (din 8 iulie 1996) al Curţii Internaţionale de Justiţie privind armele nucleare, care prevede atât obligaţia statelor nucleare de a pune în aplicare articolul 6 din Tratatul de neproliferare, precum şi angajamentul lor faţă de eliminarea totală a armelor nucleare.
În ce priveşte crearea unor zone libere de arme nucleare, din păcate, eforturile comunităţii internaţionale de creare a unei zone libere de arme nucleare în Orientul Mijlociu au ajuns într-un impas din cauza refuzului sfidător al regimului sionist de a adera la TNP şi a programului său de proliferare a armelor nucleare. Ar trebui examinate cu mai multă seriozitate modurile şi mijloacele de a crea o astfel de regiune în Orientul Mijlociu şi în special angajamentul statelor nucleare în vederea punerii în aplicare a rezoluţiei Conferinţei de revizuire din 1995.
Existenţa armelor nucleare, prin însăşi natura sa, este un motiv de îngrijorare pentru comunitatea internaţională, indiferent de cine le deţine; deţinerea în continuare a acestor arme de către unele state care pretind că le păstrează în siguranţă nu poate fi folosită ca un pretext pentru a deţine astfel de arme“ a adaugat inaltul oficial iranian.

Tratat istoric

Preşedintele american Barack Obama şi omologul său rus, Dmitri Medvedev, au semnat saptamana trecuta, în Sala Spaniolă a Castelului de la Praga, reşedinţa preşedinţilor Cehiei, noul tratat de dezarmare nucleară – START. Acesta reprezintă o înţelegere bilaterală între cele mai mari puteri nucleare ale lumii, de reducere a armamentelor nucleare între SUA şi Federaţia Rusă, acordul punând astfel bazele unei viitoare cooperări între cele două state cu privire la acest segment sensibil. La 5 decembrie 2009 a expirat termenul de valabilitate a Tratatului START I, iar acordul ruso-american din 24 mai 2002 – Tratatul de la Moscova privind reducerea armamentelor strategice cu caracter ofensiv – expiră în decembrie 2012.
Documentul semnat la Praga vizează o reducere a rachetelor strategice şi cu rază lungă de acţiune la un număr total de 1500-1700, adică de 30%. În prezent, SUA deţine 2200 astfel de rachete, iar Federaţia Rusă, 2800-3000. Nici lansatoarele nu vor mai putea să depăşească limita de 1000, în condiţiile în care limita reglementată de START-1 era de 1600. Documentul prevede şi efectuarea de verificări pentru controlul dezarmării. Tratatul semnat de cei doi preşedinţi trebuie să fie votat şi de Congresul american, respectiv de Duma de Stat de la Moscova, pentru a putea intra în vigoare.
Casa Albă a declarat că speră ca noul tratat să fie ratificat de Senatul SUA până la finele anului, Moscova încercând să se sincronizeze din acest punct de vedere cu Washington-ul. Preşedintele Obama a spus şi el că tratatul de dezarmare START este un punct de cotitură important pentru securitatea nucleară şi pentru relaţiile dintre SUA şi Rusia, salutând astfel un eveniment istoric, care va crea o lume mai sigură. Pe de altă parte, Medvedev susţine că tratatul este viabil doar dacă SUA limitează sistemul de apărare antirachetă atât cantitativ, cât şi calitativ. În cazul în care planurile americane privind scutul antirachetă în Europa vor avansa şi vor ameninţa Rusia, aceasta din urmă poate uza de dreptul său de a părăsi START-2. În ceea ce priveşte dosarul nuclear iranian, preşedintele rus consideră că sancţiunile contra Iranului nu pot fi excluse.
De asemenea, cei doi lideri mondiali au convenit să continue discuţiile privind scutul american antirachetă şi să facă un schimb de informaţii pe această temă.
Între 20 şi 21 aprilie, senatorii ruşi şi americani vor avea consultări referitoare la ratificarea noului acord.
După semnarea tratatului, preşedintele Obama s-a întâlnit la reşedinţa ambasadorului SUA în Praga cu 11 lideri din Europa de Est, între care şi preşedintele României, Traian Băsescu, pentru a discuta despre abordarea americană a relaţiilor cu ţările din această regiune.

De la Războiul Rece la războiul antiterorist

Ideea reducerii imensului arsenal nuclear agonisit de cele două superputeri mondiale nu este una nouă. Noul tratat îşi are originile în Tratatul Antibalistic (ABM – Anti-Ballistic Missile) din 1972, document întocmit în logica Războiul Rece, prin care se garanta distrugerea reciprocă de arsenal nuclear, în ideea că astfel cursa înarmărilor va fi oprită, iar războiul va fi descurajat, fapt ce s-a şi întâmplat. Eforturile dezarmării nucleare au continuat în luna iulie a anului 1991, cu câteva luni înaintea căderii Uniunii Sovietice, odată cu semnarea tratatului START-1. La acea vreme, cele două părţi se angajau să înjumătăţească arsenalul nuclear la 3.000-3.500 de focoase, pe parcursul următorilor şapte ani. Din cauza perturbărilor create de prăbuşirea fostului bloc sovietic, acordul a intrat în vigoare în luna decembrie a lui 2004 şi a avut un termen de valabilitate de 15 ani, expirând pe 5 decembrie 2009. De asemenea, noul tratat se doreşte a fi îndreptat împotriva terorismului, în baza unor rapoarte ale diferitelor instituţii de informaţii care vorbesc despre posibilitatea ca armele nucleare să pice în mâinile unor actori nonstatali.

Potenţialul nuclear

Liderul de la Casa Albă, Barack Obama, a anunţat, în urmă cu câteva zile, în cadrul unui interviu pentru „New York Times“, că SUA îşi va restrânge condiţiile în care va putea folosi arma atomică potrivit noii doctrine nucleare a ţării. Într-un bilanţ al „Bulletin of Atomic Scientists“, un institut înfiinţat în 1945 de creatorii bombei atomice americane, se concluzionează că arsenalul nuclear al SUA se ridică la 2.200 de focoase nucleare „operaţionale“ şi 2.500 care pot fi activate dacă este necesar. Pe lângă acestea, Washington-ul are la dispoziţie 500 de ogive nucleare cu rază scurtă de acţiune, disclocate în bazele NATO din Europa, fapt ce oferă SUA avantajul de a putea lovi ţinte aflate pe întreg mapamondul. De asemenea, forţele armate americane posedă 450 de rachete balistice intercontinentale (ICBM) Minuteman III, cu o rază de acţiune de 5.500 de kilometri, echipate cu focoase nucleare unice sau multiple (capabile să atace mai multe ţinte). SUA deţine 14 submarine nucleare americane de clasă Ohio, lansatoare de proiectile care transportă 288 de rachete balistice sau 1.152 de ogive nucleare. Submarinele sunt echipate cu rachete Trident II D5 (produse de compania americană Lockheed Martin, care va livra României lotul de avioane F-16), având o putere ce poate atinge 455 de kilotone (de aproximativ 30 de ori forţa bombei lansate asupra oraşului Hiroshima).

Strategie nucleara rusa

Conform surselor militare de la Moscova, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, Federatia Rusa deţine circa 4.000 -5.000 de focoase nucleare. Cu toate acestea, preşedintele Medvedev a aprobat la începutului lui 2010 noua doctrină militară a Rusiei care prevede, printre altele, atacuri preventive nucleare.
La randul sau, consilierul prezidential rus, Sergei Prikhodko, unul din principalii adjuncti ai presedintelui rus Dmitrii Medvedev, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, a declarat anterior ca securitatea nucleară la nivel global poate fi asigurată numai în condiţiile în care „toate statele deţin sisteme eficiente”. Sergei Prikhodko a mai menţionat că Federatia Rusa îşi menţine securitatea nucleară la un nivel corespunzător. „Toate materialele nucleare şi instalaţiile de pe teritoriul Rusiei sunt protejate”, a subliniat el.
taguri
Reamintim ca summit-ul SUA, ce se va desfăşura între 12 şi 13 aprilie 2010, va reuni aproximativ 40 de şefi de stat şi se va concentra în special pe vulnerabilitatea materialelor nucleare şi protejarea lor faţă de ameninţările teroriste.

România, ca monedă de schimb

Cu două zile înainte de semnarea acordului START-2, Rusia a încercat, prin vocea şefului diplomaţiei sale, Serghei Lavrov, să impună SUA noi condiţii, printre care şi renunţarea la desfăşurarea unor elemente ale sistemului lor de apărare antirachetă în România şi Bulgaria, relata anterior agentia de presa Karadeniz-Press. „În condiţiile în care experţi din Rusia şi SUA poartă un dialog direct, la indicaţia preşedinţilor Dmitri Medvedev şi Barack Obama, în probleme de apărare antirachetă, ar fi bine ca surprize de genul celei privind desfăşurarea elementelor scutului american antirachetă în România şi Bulgaria să fie evitate“, a subliniat Lavrov. De asemenea, Moscova a încercat pe ultima sută de metri să susţină proiectul de securitate colectivă europeană propus anul trecut de preşedintele Medvedev, invocând faptul că scutul antirachetă nu trebuie să fie o problemă ruso-americană, ci a întregii Europe, deşi statele care au acceptat participarea la acest proiect defensiv (Polonia, Cehia, România şi Bulgaria) şi-au dat acordul.

Evolutii strategice

Administraţia Obama a dat recent publicităţii noua sa strategie nucleară, care limitează condiţiile în care SUA poate folosi arma atomică, ceea ce consolidează poziţia liderului de la Casa Albă. Congresul american solicită fiecărui preşedinte o doctrină nucleară, însă Barack Obama a generat mari aşteptări când s-a angajat în 2009 să renunţe la gândirea din Războiul Rece, înfăţişând o lume fără arme.
Conform noii strategii, SUA se angajează să renunţe la folosirea armelor atomice împotriva statelor non-nucleare, însă numai dacă ele sunt semnatare ale Tratatului de Neproliferare Nucleară. Aceasta înseamnă că state precum Iranul şi Coreea de Nord, care sfidează cerinţele internaţionale, nu vor fi protejate.
De asemenea, noua doctrină prevede ca SUA să nu dezvolte noi focoase nucleare, distanţându-se de politica Bush, de dezvoltare a unor bombe capabile să lovească în subteran, precum şi investiţii în dezvoltarea infrastructurii de apărare. Administraţia americană se angajează să continue cooperarea cu Rusia cu privire la controlarea arsenalelor nucleare şi dincolo de noul tratat START, semnat saptamana trecuta la Praga de către Obama şi Medvedev, şi care dispune reducerea arsenalelor cu o treime.
Documentul mai specifică şi continuarea dialogului american cu Beijingul şi Moscova pentru a promova transparenţa şi stabilitatea, precum şi faptul că SUA va continua eforturile de reducere a rolului armelor atomice în securitatea naţională, întărindu-l pe cel al capacităţilor convenţionale. Administraţia Obama se angajează şi să nu efectueze teste nucleare şi să treacă la îndelung amânata ratificare a Tratatului de Interzicere Totală a Testelor Nucleare.
Preşedintele Obama a declarat marţi că noua strategie nucleară marchează un „semnificativ pas înainte“ în reducerea pericolului global pe care îl reprezintă armele atomice.
Noua doctrină nucleară a SUA a fost salutată pe plan internaţional de secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, dar şi de Berlin, care consideră că este un pas curajos spre dezarmare. Aliaţii SUA din Asia au primit, de asemenea, pozitiv vestea noii strategii, în timp ce China a refuzat să comenteze.
În ceea ce priveşte Iranul, preşedintele Mahmoud Ahmadinejad l-a avertizat pe Obama că ţara sa va da un răspuns adecvat şi că speră ca declaraţiile făcute despre noua doctrină nucleară să nu fie adevărate.
Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, R. Gibbs, a afirmat că toate rachetele nucleare din arsenalul strategic american sunt aţintite spre oceane, pentru ca în cazul unui eveniment nefericit să nu se întâmple vreo catastrofă nucleară. Mai mult, preşedintele SUA va sublinia la summitul privind securitatea nucleară, organizat săptămâna viitoare la Washington, necesitatea securizării tuturor materialelor nucleare din lume în următorii 4 ani.

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *