SUA se baricadeaza in Afganistan

de | ian. 11, 2011 | Asia Centrală, Info Militar, România, Știri, Uncategorized @ro | 0 comentarii

Statele Unite ale Americii intentioneaza sa trimita un contingent suplimentar de 1.400 de puscasi marini in Afganistan pentru marirea fortelor sale de lupta inainte de reluarea operatiunilor in primavara anului 2011, informeaza mass-media regionala.

Armata romana ramane in Afganistan

Armata romana ramane in Afganistan

Statele Unite ale Americii intentioneaza sa trimita un contingent suplimentar de 1.400 de puscasi marini in Afganistan pentru marirea fortelor sale de lupta inainte de reluarea operatiunilor in primavara anului 2011, informeaza mass-media regionala. SUA, care au condus in 2001 o coalitie internationala care i-a inlaturat de la putere pe talibani, are in Afganistan circa 100.000 de soldati, iar presedintele Barack Obama este presat de opinia publica sa obtina rezultate in teatrul de operatiuni pentru a incepe retragerea in acest an, asa cum a promis. „Batalionul de puscasi marini ar putea ajunge in teatrul de operatiuni la mijlocul lunii ianuarie. Fortele vor fi desfasurate in primul rand in sud, in jurul Kandahar, unde SUA au concentrat trupe in ultimele luni”, scrie ziarul, care citeaza oficiali sub protectia anonimatului.
Conform oficialilor militari americani si NATO, talibanii sunt la cel mai inalt nivel operational de cand au fost inlaturati de la putere, desi actiunile impotriva insurgentilor s-au intensificat din 2008. Peste 700 de soldati straini au fost ucisi in Afganistan anul trecut, iar numarul victimelor in randul civililor a ajuns la un nivel record.
Barack Obama a declarat luna trecuta ca s-au realizat suficiente progrese in campania din Afganistan pentru a-si respecta angajamentul de a incepe retragerea trupelor americane pana in luna iulie si pentru a ceda complet transferul securitatii fortelor afgane pana in 2014.

Peste 10.000 de morti in Afganistan in 2010

Conflictul afgan a facut in 2010 peste 10.000 morti, dintre care 20% au fost civili, potrivit cifrelor oficiale. Conform cifrelor publicate duminica seara de Ministerul afgan de Interne, 8.560 persoane – civili, politisti si insurgenti – au fost ucisi in 2010 in violentele legate de conflictul care are loc din 2001 intre fortele afgane, sprijinite de cele straine, si miscarea talibanilor. Potrivit site-ului independent icasualties.org, operatiunile din Afganistan au costat viata a 711 de soldati straini in 2010, anul cel mai sangeros pentru fortele coalitiei conduse de SUA.
Ministerul afgan al Apararii a indicat la randul sau ca 810 de soldati afgani au pierit in 2010. Totodata, purtatorul de cuvant al Ministerului afgan de Interne, Zemarai Bashary, a indicat ca 2.043 de civili au fost ucisi in anul ce tocmai s-a incheiat, fie in atentatele insurgentilor, fie in timpul operatiunilor militare impotriva talibanilor. Aceasta cifra este inferioara celei anuntate de ONU, care a estimat intr-un raport publicat in decembrie ca 2.412 de civili au fost ucisi in perioada ianuarie-octombrie 2.010, cu 20% mai mult in raport cu aceeasi perioada a anului 2009. Zemarai Bashary a mai indicat ca 1.292 de politisti au fost ucisi in 2010 in cadrul conflictului, in timp ce miscarea talibana a pierdut 5.225 de luptatori.

NATO nu vede esecul

Pierderile grele suferite de NATO in Afganistan in 2010, anul cu cel mai mare numar de victime in randul militarilor straini in noua ani de razboi, nu sunt semnul unui „esec”, ci al unei etape „din nefericire necesare”, a apreciat Alianta Nord-Atlantica. „Pierderile noastre nu sunt o dovada a unui esec al strategiei noastre, din contra”, a declarat purtatorul de cuvant al fortei NATO in Afganistan (ISAF), generalul german Josef Blotz, la o recenta conferinta de presa.
Suplimentarea fortelor ISAF, decisa la sfarsitul anului 2009, a permis „punerea in dificultate a talibanilor si retelelor de insurgenti in zone unde nu mai fusesera pusi in dificultate de mai multi ani”, a adaugat el, facand referire la fiefurile lor traditionale din sudul afgan. „Aceasta a dus la o crestere a violentei si ne asteptam la acest lucru. Dar in mod vizibil este vorba despre o etapa necesara in strategia de ansamblu si inainte ca situatia sa se amelioreze, din pacate ea trebuie sa se inrautateasca si am vazut acest lucru la sfarsitul anului 2010”, a apreciat el.

Rebeliunea extinsa

Generalul Blotz a negat orice intensificare a activitatii insurgentilor si a dezmintit faptul ca talibanii au preluat controlul in unele provincii- in special in nord – unde ei erau anterior mai putin prezenti. „In prezent, nu vad nicio provincie in care prezenta talibanilor sa ia amploare din nou (…) acest lucru nu este adevarat, in opinia noastra”, a precizat generalul Blotz. „Vom mentine pretutindeni presiunea asupra rebeliunii (…) nu va exista o pauza pe perioada iernii”, a subliniat el. El a reiterat faptul ca amploarea inceputului retragerii fortelor americane in iulie 2011 nu a fost inca fixata si depinde „de situatia de pe teren”.
Reamintim ca la sfarsitul lunii decembrie 2010, misiunea ONU la Kabul a recunoscut ca rebeliunea talibanilor s-a extins in ultimele luni la alte regiuni din Afganistan, in special in nord si nord-vest. Coalitia internationala din Afganistan, cuprinzand aproximativ 140.000 de militari, preconizeaza sa transfere progresiv fortelor de securitate afgane responsabilitatea securitatii intregii tari pana la sfarsitul anului 2014.

Buturuga afgana

Un conflict verbal a avut loc recent intre ambasadorul Statelor Unite la Kabul si presedintele afgan, diplomatul cerand dublarea efectivelor companiilor private de securitate, pe care seful statului vrea sa le desfiinteze de mai multe luni, au declarat surse diplomatice americane, citate de mass-media internationala. Ambasadorul Statelor Unite la Kabul, Karl Eikenberry, l-a anuntat pe presedintele afgan, Hamid Karzai, ca angajarea a 25.000 de agenti suplimentari de catre companiile private de securitate este necesara pentru continuarea proiectelor de dezvoltare in Afganistan, o pozitie careia Karzai i s-a opus cu fermitate. “Au avut o discutie serioasa. Presedintele a spus ca «noi suntem pe cale sa incercam sa dizolvam companiile private de securitate, iar voi incercati sa adaugati 25.000 de persoane»”, a declarat un oficial de rang inalt din cadrul presedintiei afgane, sub protectia anonimatului. “Acest lucru inseamna sa creati forte paralele cu organele de securitate afgane si ca nu vreti sa desfiintati societatile private de securitate”, a adaugat Karzai. Potrivit sursei citate, Karzai a apreciat ca aceasta pozitie este contrara obiectivelor consolidarii fortelor de securitate afgane si a cerut fonduri suplimentare pentru politia afgana, cu scopul ca aceasta sa poata asigura ea insasi securitatea proiectelor.

Firmele private de securitate, interzise de Karzai

La sfarsitul lunii octombrie 2010, presedintele afgan a anuntat ca intentioneaza sa interzica firmele private de securitate. Hamid Karzai a subliniat: “Cu cinci ani in urma am devenit deja constienti de aceasta problema. In urma cu trei ani si jumatate am abordat aceasta chestiune in discutii cu ONU si cu ambasadorii de atunci ai comunitatii internationale. Am explicat limpede ca aceste firme creaza lipsa de securitate, ca fac sa detoneze bombe si creaza suferinte in plus populatiei.” Masura urmeaza a intra in vigoare in aproximativ doua luni, mai exact pe 17 decembrie 2010.
Reamintim ca numeroase firme de securitate straine, dar si autohtone, actioneaza discretionar in Afganistan, nefiind obligate sa dea socoteala nimanui. Totodata, recentele documente publicate pe platforma internet WikiLeaks, care dovedesc activitatea criminala a firmelor de securitate din Irak, au contribuit la aceasta evolutie.

Ingrijorare diplomatica

Perspectiva creeaza ingrijorare in randul militarilor straini, a diplomatilor si civililor care ofera ajutor pentru reconstructie. Fortele de securitate ale statului sunt de cele mai multe ori corupte, insuficient instruite, si adesea au legaturi cu talibanii. Un prim val de scrisori de protest a avut deja efecte. Intre acestea se numara permisiunea ca ambasadele straine si bazele NATO sa colaboreze pe mai de parte cu firmele de securitate particulare. Interdictia loveste asadar mai ales in organizatiile civile umanitare, si de aceea unele au si amenintat ca vor parasi tara, mai mentioneaza sursa citata. La fel ca in Irak, din aceasta cauza a luat nastere o profitabila si incontrolabila piata. Pe langa trupele americane si ale NATO, firme de securitate sunt angajate si de ONU, precum si de ambasadele straine, organizatiile umanitare si firmele de consultanta. La Hindukus activeaza, potrivit datelor oficiale, aproximativ 50 de firme, avand in jur de 26.000 de angajati. Expertii apreciaza insa ca numarul acestor angajati este de 40.000 sau chiar mai mare. Cei mai multi dintre acesti angajati sunt fosti militari, specialisti in manuirea sistemelor moderne de armament. La capatul carierei militare, ei sunt recrutati de firmele private, care le asigura, de regula, venituri mult mai mari decat armatele nationale din care provin.

2010, cel mai sangeros an pentru militarii ISAF

Numarul soldatilor coalitiei internationale ucisi in Afganistan incepand cu prima zi a lui 2010, anul cel mai sangeros de la declansarea conflictului in zona, in 2001, a trecut de 700, conform unui bilant efectuat pe baza datelor furnizate de site-ul icasualties.org, citat de agentiile de presa de la Bucuresti. De la inceputul acestui an pana la data de 21 decembrie 2010, conflictul din Afganistan provocase moartea a 701 militari din cadrul Fortei Internationale a NATO de Asistenta pentru Securitate in Afganistan (ISAF). In 2009, 521 de soldati straini si-au pierdut viata in regiune, anul trecut fiind considerat unul record, in ceea ce priveste pierderile inregistrate de ISAF, concomitent cu intensificarea insurectiei talibane.

Rolul NATO in Afganistan

Operatia ISAF a fost lansata in decembrie 2001 (prin Rezolutia CS/ONU 1386) si viza initial asigurarea securitatii capitalei Kabul si a imprejurimilor sale. Rezolutia CS/ONU 1510 din 2003 vizeaza extinderea autoritatii guvernului afgan pe intreg teritoriul tarii si instaurarea unui climat de securitate propice reconstructiei economice si a statului de drept. Potrivit mandatului, ISAF executa operatii de stabilizare si securizare. Reuniunea la nivel inalt a ISAF, desfasurata cu prilejul Summit-ului NATO de la Bucuresti (aprilie 2008), a adoptat un document deosebit de important – Planul Strategic Politico-Militar Cuprinzator al Aliantei pentru Afganistan, care prezinta abordarea NATO asupra Afganistanului pentru urmatorii cinci ani. Summit-ul NATO de la Strasbourg-Kehl a luat o alta decizie importanta – crearea unei Misiuni NATO de Instruire in Afganistan (NTM-A), in cadrul careia ISAF sa asigure instruirea ofiterilor din cadrul Armatei Nationale Afgane (ANA) si a Politiei Nationale Afgane (ANP). Conferinta Internationala privind Afganistanul (Londra, 28 ianuarie 2010) s-a desfasurat in contextul coordonarii eforturilor comunitatii internationale in Afganistan si al sprijinirii asumarii raspunderii pentru asigurarea propriei securitati de catre autoritatile afgane, fiind gazduita de prim-ministrul britanic Gordon Brown, presedintele afgan Hamid Karzai si Secretarul General ONU Ban Ki-moon. Conferinta a marcat o serie de pasi importanti prin deciziile adoptate, privind:
1.elaborarea, de catre NATO si statele partenere in ISAF, in colaborare cu guvernul de la Kabul si cu ONU, a unui plan care sa permita tranzitia etapizata catre transferul deplin al responsabilitatilor pe linie de securitate de la comunitatea internationala catre cetatenii afgani;
2.asigurarea cresterii contributiei internationale dedicate pregatirii fortelor armate si de politie afgane, in vederea accelerarii eforturilor de atragere a numarului de recruti din fortele afgane de securitate, pentru preluarea unor responsabilitati sporite de gestionare a securitatii;
3.reafirmarea rolului central pe care il are ONU in ceea ce priveste coordonarea eforturilor internationale, pe linia stabilizarii si dezvoltarii;
4.incurajarea continuarii eforturilor depuse de guvernul afgan pentru imbunatatirea cadrului legal pentru combaterea traficului de droguri si pentru combaterea violentei impotriva femeilor;
5.sprijinirea cooperarii regionale intensificate pe linia combaterii terorismului si a asigurarii conditiilor propice pentru intoarcerea refugiatilor afgani.

Participarea Romaniei la ISAF

Tara noastra este unul dintre contributorii importanti la ISAF (FIAS). Participarea Romaniei la ISAF este fundamentata prin Hotararea nr. 38 din 21 decembrie 2001 a Parlamentului Romaniei, care acorda Guvernului imputernicirea de a stabili fortele, mijloacele, finantarea si conditiile in care se va asigura aceasta participare. Reforma in domeniul militar, dar si procesul de transformare realizat in vederea integrarii euroatlantice, au asigurat valorificarea potentialului militar al statului roman, prin angajarea si participarea la operatiuni in sprijinul pacii si de asistenta umanitara in diferite parti ale lumii. Astfel, participarea la operatiunile si misiunile NATO a permis statului roman sa castige si sa mentina statutul de actor credibil si furnizor de securitate in sistemul international.
Incepand cu momentul semnarii Parteneriatului pentru Pace in anul 1994, Romania ca stat, dar si armata romana si-au adecvat treptat politicile, orientandu-se catre valorile si reformelor care au deschis drumul spre NATO. Romania, ca tara membra a Aliantei Nord-Atlantice a demarat un proces de transformare fundamentala a structurii de forte avand ca scop adaptarea Armatei Romaniei la necesitatile prezente si viitoare.
Un alt element de ordin strategic il constituie faptul ca aplicarea standardelor operationale NATO, intr-o prima etapa, numai in unitatile participante la aceste misiuni, a permis identificarea cailor si modalitatilor eficiente de implementare a acestora la nivelul intregii armate, asigurandu-se astfel esalonat „vocabularul“ militar si operational comun, necesar eficientizarii relatiilor functionale in cadrul structurilor militare multinationale. Capabilitatile si deprinderile personalului militar roman, dobandite cu prilejul participarii la misiunile NATO, a constituit baza cresterii nivelului de profesionalism necesar planificarii si desfasurarii actiunilor militare intr-un cadru multinational, in conditii diferite de ordin geopolitic, de relief si clima, de traditie si civilizatie.
Valoarea corpului de cadre militare si a capabilitatilor probate ale intregului personal au intrunit aprecierea unanima a factorilor de decizie din tarile membre NATO, precum si a personalitatilor militare, care considera Armata Romaniei ca un partener credibil si de nadejde, pe care se poate conta oricand in alcatuirea fortei multinationale participante la astfel de misiuni. Cooptarea Armatei Romaniei in cadrul Fortei de Pace din Afganistan a reprezentat o recunoastere atat a pozitiei Romaniei fata de flagelul terorismului contemporan, cat si o confirmare a increderii pe care Alianta o are in probitatea si profesionalismul militarilor romani.
In anul 2009, Romania participa la misiuni sub egida NATO cu un numar de peste 1270 militari, angajati intr-un larg spectru de misiuni, cu un nivel foarte ridicat. Daca la inceput participarea romaneasca s-a rezumat la misiuni conduse de ONU, cu rambursarea ulterioara a cheltuielilor, in prezent Romania face, alaturi de eforturile umane si materiale si eforturi financiare considerabile pentru sustinerea implicarii sale in misiunile NATO. Initial, participarea la misiunile Aliantei avea ca scop atingerea obiectivelor de integrare euro-atlantica, in timp ce in prezent aceasta participare tine de indeplinirea responsabilitatilor de membru NATO legate de participarea la operatiunile si misiunile Aliantei. In prezent, Romania are in Afganistan 1664 de militari. De la inceputul misiunii, 17 militari romani au cazut la datorie, iar alti 53 au fost raniti.

Retragere americana

Preşedintele american Barack Obama a dat asigurări că Statele Unite ale Americii vor începe retragerea trupelor lor din Afganistan în iulie 2011, aşa cum a promis. Liderul de la Casa Albă a precizat că scopul trupelor americane nu este eliminarea tuturor ameninţărilor la adresa securităţii afgane sau construirea unei naţiuni, ci continuarea eforturilor de a anihila reţeaua Al-Qaida. „Suntem pe cale să realizăm aceste scopuri”, a declarat Obama. El a adăugat că progresele înregistrate nu sunt suficient de rapide în Pakistan, unde teroriştii continuă să găsească refugiu.
„Din ce în ce mai mult, guvernul pakistanez recunoaşte că reţelele teroriste din regiunile sale frontaliere reprezintă o ameninţare pentru toate ţările noastre, în special pentru Pakistan. Vom continua să ajutăm Pakistanul să-şi întărească capacităţile de combatere a terorismului”, a mai afirmat Obama, salutând ofensivele lansate de autoritatile de la Islamabad în regiunile frontaliere din nord-vestul ţării.
Pe de altă parte, ritmul retragerii trupelor americane nu este încă stabilit. ‘Nu cunoaştem acest lucru în prezent’, a declarat ministrul apărării Robert Gates, precizând că speră că ritmul va fi stabilit în funcţie de condiţiile din teren.

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *