Democrata Kamala Harris, actuala vicepreședintă a SUA, are un uşor avans, de 3 puncte procentuale, în faţa republicanului Donald Trump, cu mai puţin de o lună rămasă până la alegerile prezidenţiale din SUA, indică un sondaj publicat de cotidianul american New York Times. Vicepreşedinta democrată este creditată cu 49% din intenţiile de vot la scară naţională, faţă de 46% pentru Trump. Candidata în vârstă de 59 de ani ar urma să beneficieze şi de susţinerea a 9% din electoratul republican, potrivit acestui sondaj, realizat împreună cu Colegiul Siena.

Miting electoral

Kamala Harris a organizat săptămâna trecută un miting electoral alături de fosta parlamentară republicană Liz Cheney, repudiată de Donald Trump. Ea şi-a reiterat intenţia de a desemna un republican în guvernul său dacă va fi aleasă preşedinte al SUA.
Precedentul sondaj de opinie al New York Times, publicat la jumătatea lunii septembrie, îi plasa pe cei doi candidaţi la egalitate perfectă, cu câte 47% din intenţiile de vot.
Alegerile prezidenţiale din SUA, organizate prin scrutin universal indirect, sunt decise de obicei de rezultatele din câteva state (swing states), unde candidaţii sunt aproape la egalitate în sondajele de opinie.
Pentru realizarea anchetei sociologice publicate marţi, New York Times a intervievat, între 29 septembrie şi 6 octombrie, 3.385 de alegători din întreaga ţară. Marja de eroare a fost de +/- 2,4 puncte procentuale.

Trump revine

Donald Trump a revenit sâmbătă la Butler, unde a scăpat unei tentative de asasinat împotriva sa pe 13 iulie, asigurând, pe un ton provocator, că nu va renunţa „niciodată” chiar dacă atacatorul încearcă să îl „reducă la tăcere”. „Acum 12 săptămâni, chiar aici, un asasin a încercat să mă reducă la tăcere, pe mine, precum şi pe mişcarea noastră. Acest monstru vicios (…) a fost aproape de a reuşi, dar mâna Providenţei l-a împiedicat”, a declarat Trump, în faţa unei mulţimi entuziaste.
Dar fostul preşedinte i-a asigurat: „Nu voi renunţa niciodată, nu mă voi pleca niciodată, nu mă voi sfărâma niciodată”.

Candidatul republican şi fost preşedinte al Statelor Unite s-a adresat unei mulţimi de câteva mii de oameni adunaţi în oraşul Butler, în statul crucial Pennsylvania, cu o lună înaintea alegerilor prezidenţiale din 5 noiembrie unde o va înfrunta pe vicepreşedinta democrată Kamala Harris.

În cursul mitingului, Trump a păstrat un minut de reculegere, exact la ora la care s-au auzit împuşcăturile pe 13 iulie, cu un omagiu adus singurei victime, Corey Comperatore, înainte de a-şi relua discursul de acolo de unde s-a întrerupt.
De asemenea, i-a denunţat pe cei pe care îi descrie drept „duşmanii din interior, mult mai periculoşi decât cei din afară”.

Securitate sporită

„În ultimii opt ani, cei care vor să ne oprească m-au calomniat, au încercat să mă destituie, m-au dat în judecată, au încercat să-mi fure buletinele de vot şi, cine ştie, poate chiar au încercat să mă omoare. Dar nu am încetat niciodată să lupt pentru voi şi nu mă voi opri niciodată”, şi-a asigurat suporterii fostul preşedinte.
Mitingul s-a desfăşurat în condiţii de securitate foarte înaltă, lunetişti fiind instalaţi pe acoperişurile mai multor clădiri din jur şi o dronă zburând deasupra mulţimii.
Au venit mult mulţi oameni să-l asculte pe Trump decât la întâlnirea anterioară de la Butler, mulţi purtând un tricou cu imaginea fostului preşedinte imediat după tentativa de asasinat, alţii cu urechea acoperită, amintind de bandajul pe care l-a purtat în zilele următoare.
Înainte de a intra pe scenă, Donald Trump a fost precedat de candidatul republicanilor la vicepreşedinţia SUA, J.D.Vance, sub ochii celui mai bogat om din lume, Elon Musk, ai rudelor victimelor împuşcăturilor şi poliţiştilor care l-au protejat.

Elon Musk, în tabăra pro-Trump

Invitat de Trump să ia cuvântul, miliardarul a prezentat alegerile americane drept „o luptă care nu trebuie pierdută”, temându-se că altfel ar fi „ultimele alegeri, asta e previziunea mea”. „Preşedintele Trump trebuie să câştige, pentru a păstra Constituţia şi democraţia”, a insistat Elon Musk.

Tentativa de asasinat a fost văzută ca un moment esenţial în campania electorală, în timp ce Donald Trump conducea sondajele de opinie în faţa lui Joe Biden după dezbaterea dezastruoasă de la televiziune, pentru ca două zile mai târziu să pozeze în „martir politic” la convenţia republicană.
Apropiaţii candidatului îi acuză de atunci pe democraţi că incită la violenţă cu discursul lor în care îl prezintă pe Trump drept un risc existenţial pentru democraţie.
Pe 13 iulie, în plin miting, un tânăr a reuşit să tragă mai focuri spre Trump, care a suferit o rană uşoară la urechea dreaptă. Un spectator a fost ucis, iar alţi doi au suferit răni grave.

Glonț pentru democrație

Pentru echipa sa, Donald Trump „a luat un glonţ pentru democraţie”, relatează mass-media de peste Ocean.
Bun cunoscător al mentalităților electoratului american, Trump a înţeles imediat amploarea acestui şoc: urechea sângerândă, zdrobită de un glonţ, protejat şi evacuat de agenţii Secret Service, septuagenarul a rămas în picioare cu pumnul ridicat sfidător în faţa camerelor, îndemnându-şi susţinătorii „să lupte, să lupte, să lupte”. Scena, imortalizată sub un mare drapel american, a făcut înconjurul lumii.
Secret Service l-a împuşcat atunci pe tânărul atacator Thomas Crooks, 20 de ani, urcat pe acoperişul unei clădiri aflate la câteva sute de metri distanţă. Şefa Secret Service, Kimberly Cheatle, a fost forţată să demisioneze.
Această tentativă de asasinat, urmată de o a doua în septembrie pe terenul de golf din Florida al fostului preşedinte, a provocat un şoc în ţară şi în străinătate. Statele Unite sunt marcate de o istorie politică violentă: ultimul preşedinte ucis a fost John Kennedy în 1963.
În acelaşi timp cu al doilea miting din Butler, Kamala Harris a vizitat Carolina de Nord, un alt stat cheie în aceste alegeri, lovit de un uragan puternic care a făcut cel puţin 220 de morţi în sud-estul Statelor Unite, unde s-a întâlnit cu echipe de salvatori şi victime.

Sprijin controversat

Cu o lună înainte de alegerile prezidenţiale americane, o importantă mişcare pro-palestiniană, până în prezent foarte critică la adresa democraţilor, s-a pronunţat ferm, marţi, împotriva republicanului Donald Trump, fără a o susţine, totuşi, explicit pe Kamala Harris în timp ce războiul din Orientul Mijlociu ar putea influenţa scrutinu.
Această luare de poziţie este un potenţial impuls pentru democraţi, care se tem să piardă voturile unei părţi din aripa stângă a partidului şi ale alegătorilor de origine arabă de la sângerosul atac al Hamas din octombrie 2023 şi ofensiva devastatoare a Israelului în Fâşia Gaza care i-a urmat.
Mişcarea „Uncommitted” (Nealiniaţi), deşi se abţine să o susţină explicit pe vicepreşedinta democrată, avertizează că „ar putea fi mai rău” sub o preşedinţie Trump.
Alegătorii trebuie să privilegieze „cea mai bună abordare împotriva războiului” decât „cel mai bun candidat”, mai relatează sursa citată.
Acest grup, care se bazează în principal pe un electorat de origine arabă sau din comunităţile musulmane, a apărut în timpul manifestaţiilor împotriva sprijinului preşedintelui Joe Biden pentru Israel în pofida bilanţului uman grav şi a dezastrului umanitar din Fâşia Gaza.

Rol delicat

Succedându-i lui Joe Biden şi sprijinul său neclintit pentru Israel, vicepreşedinta Kamala Harris joacă un rol foarte delicat.
Candidata democrată nu se poate rupe deschis de linia lui Joe Biden, dar este foarte conştientă că asta ar putea să o coste voturi pe 5 noiembrie, în special în rândul importantei comunităţi arabe din Michigan, unul dintre cele mai disputate state într-un scrutin care se anunţă foarte strâns.
Kamala Harris a promis că va lupta pentru drepturile palestinienilor la „demnitate, libertate, securitate şi autodeterminare”. Dar ea a exclus orice embargo asupra armelor destinate Israelului, Statele Unite rămânând de departe primul şi principalul sprijin militar al acestuia.

Vicepreşedinta SUA şi candidata democrată la preşedinţie Kamala Harris a dezvăluit luni că deţine un pistol semiautomat Glock şi că a şi tras „bineînţeles” cu el, însă doar la un poligon de tir.
„Am un Glock, de destul de mult timp”, a declarat Harris într-un interviu acordat canalului CBS, în răspuns la întrebarea unui jurnalist care a vrut să ştie dacă vicepreşedinta deţine vreo armă de foc. Întrebată dacă a şi tras cu ea, Harris a răspuns râzând: „Bineînţeles că da. La un poligon de tir”, amintind că a lucrat şi în sistemul de justiţie, ca procuror.

Politica armelor

Luna trecută, candidata democrată i-a mărturisit vedetei tv Oprah Winfrey că este proprietara unei arme, fără a preciza ce anume, dar asigurând că ar trage asupra unui intrus care ar încerca să-i intre în casă.
Până de curând, Kamala Harris a amintit foarte rar că deţine o armă, în contextul în care tabăra democrată este mai curând în favoarea unei reglementări mai severe a regimului armelor, având în vedere numeroasele masacre care au avut loc în SUA.
Pe măsură ce se apropie însă alegerile din 5 noiembrie şi diferenţa dintre ea şi rivalul ei republican Donald Trump este foarte mică, Harris a fost nevoită să-şi clarifice poziţia, în ţara cu mai multe arme decât locuitori.
Donald Trump a acuzat-o frecvent pe adversara sa, inclusiv în cursul dezbaterii televizate din 10 septembrie, că vrea să le confişte armele americanilor, în condiţiile în care portul de armă este un drept protejat de cel de-Al Doilea Amendament al constituţiei SUA.
Kamala Harris a respins alegaţiile în acest sens, menţionând că şi coechipierul său, candidatul la vicepreşedinţie Tim Walz, este proprietarul unei arme de foc.

Marea Neagră și alegerile americane

Alegerea Kamalei Harris sau a lui Donald Trump va avea un impact semnificativ asupra politicii SUA în regiunea Mării Negre, dat fiind că această zonă este un punct strategic important pentru securitatea europeană și relațiile SUA cu Rusia și aliații NATO.

Kamala Harris, ca vicepreședinte în administrația Biden, susține o politică externă mai tradițională, bazată pe cooperarea cu aliații europeni și susținerea alianțelor internaționale, cum este NATO. În cazul unei victorii, politica SUA în Marea Neagră ar rămâne probabil una de sprijin ferm pentru Ucraina și pentru securitatea flancului estic al NATO. Harris ar putea continua strategia actuală de sancțiuni împotriva Rusiei și de sprijin militar pentru țările din regiune, precum România, Bulgaria și Turcia, pentru a contracara influența Rusiei. Accentul ar fi pus pe consolidarea prezenței americane în regiune și pe promovarea stabilității și a democrației în țările riverane.

Conform experților, în eventualitatea în care Donald Trump va câștiga din nou președinția SUA, ar putea readuce în discuție o politică mai puțin predictibilă și mai axată pe interesele naționale ale SUA, cu o posibilă diminuare a implicării în NATO și în securitatea europeană. În timpul mandatului său anterior, Trump a fost criticat pentru o abordare mai relaxată față de Rusia și a sugerat în repetate rânduri o retragere parțială din angajamentele SUA față de NATO.

În ceea ce privește Marea Neagră, această abordare ar putea însemna o reducere a prezenței militare americane sau o renegociere a responsabilităților țărilor NATO din regiune. Totuși, este posibil ca și Trump să continue să sprijine Ucraina într-o anumită măsură, mai ales dacă percepe aceasta ca fiind în interesul național al SUA, însă ar putea reduce atenția acordată promovării democrației și drepturilor omului în zonă.