Departamentul de Stat american a anunțat sancțiuni împotriva oligarhului Bidzina Ivanișvili, considerat liderul de facto al Georgiei, pe motiv că acesta ‘subminează viitorul democratic și euroatlantic’ al acestei țări – zguduită de manifestații proeuropene reprimate de autorități – ‘în beneficiul Rusiei’.

Acțiuni contestate

Acțiunile lui Ivanișvili și ale partidului de guvernământ ‘Visul georgian’, al cărui fondator este, ‘au subminat instituțiile democratice, au permis încălcări ale drepturilor omului și au alterat exercitarea libertăților fundamentale în Georgia’, a declarat secretarul de stat Antony Blinken într-un comunicat.

De asemenea, el a ‘condamnat cu fermitate’ ‘represiunea violentă’ a amplei mișcări de protest pro-UE care a avut loc în ultima lună, pe care o imputează ‘Visului georgian’, sub conducerea lui Ivanișvili. Sancțiunile înseamnă că toate activele lui Ivanișvili din SUA sunt înghețate. Ivanișvili și aliații săi din guvern au afirmat în mod repetat în ultimii ani că miliardarul se afla deja sub ‘sancțiuni de facto’ din partea SUA, ceea ce Washingtonul a negat.
‘Visul georgian’ nu a răspuns imediat la o cerere de comentarii privind noile sancțiuni.
Ivanișvili, care a făcut miliarde în Rusia în domeniul metalurgiei și al telecomunicațiilor în anii 1990, a fost vârful de lance al îndepărtării rapide de Occident a țării candidate la UE, acuzând public agențiile de informații străine că încearcă să împingă Georgia în război cu Rusia, scrie Reuters.

Puterea din umbră

El nu deține nicio funcție politică oficială, dar trage sforile puterii în Georgia de un deceniu. A fost prim-ministru între 2012 și 2013, după ce a fondat partidul ‘Visul georgian’, care este încă la putere.
‘Visul georgian’ se declară angajat în favoarea unei Georgii democratice și pro-occidentale, menținând în același timp legături pragmatice cu Rusia vecină. Dar luna trecută a înghețat negocierile cu UE până în 2028, oprind brusc un obiectiv național de lungă durată înscris în constituția sa.
Înghețarea a dat startul unei luni de proteste și unei represiuni în urma căreia au fost reținute peste 400 de persoane, inclusiv politicieni importanți din opoziție. La 18 decembrie, SUA au sancționat mai mulți înalți funcționari ai Ministerului de Interne georgian, pe care i-au acuzat de complicitate în reprimarea protestatarilor.

Război politic

Georgia se pregătește pentru învestirea în funcția de președinte a unui membru loial al partidului ‘Visul georgian’, Mihail Kavelașvili, cunoscut pentru poziția sa ultraconservatoare și antioccidentală și a cărui alegere este contestată de șefa statului în exercițiu și de opoziția proeuropeană, care invocă fraude. Președinta Salome Zurabișvili a declarat că nu recunoaște rezultatele alegerilor și că nu va părăsi funcția atunci când mandatul său se va încheia la sfârșitul acestei luni.
Uniunea Europeană și SUA sunt îngrijorate să vadă Georgia alunecând în autoritarism și urmând exemplul Rusiei lui Vladimir Putin. Ivanișvili a promovat în acest an legi privind ‘agenții străini’, prin care guvernul vrea să reducă influența externă asupra țării, și drepturile LGBT, despre care criticii spun că sunt de natură draconică și de inspirație rusească.
Rusia a condus Georgia timp de aproximativ 200 de ani, până în 1991, iar sondajele de opinie arată că georgienii își antipatizează în general marele vecin, care continuă să sprijine două regiuni georgiene separatiste. Rusia și Georgia nu au relații diplomatice oficiale de când Moscova a învins Tbilisi într-un război de cinci zile în 2008. Rusia a declarat că nu intervine în Georgia.

Figură controversată

Bidzina Ivanișvili este una dintre cele mai controversate figuri ale politicii georgiene moderne. Deși și-a construit o avere considerabilă în Rusia în anii ’90, Ivanișvili a devenit cunoscut pe plan internațional prin influența sa asupra politicii din Georgia. Cu toate că și-a declarat intenția de a se retrage din viața publică, el este considerat arhitectul unei „dictaturi hibride” pro-ruse în Georgia, menținând controlul asupra și dincolo de funcția oficială.

Bidzina Ivanișvili s-a născut pe 18 octombrie 1956, în satul Chorvila, o comunitate modestă din Georgia sovietică. După ce a absolvit Universitatea de Stat din Tbilisi, a urmat studii în Moscova, intrând în lumea afacerilor în perioada tumultuoasă a privatizărilor din Rusia post-sovietică.

A acumulat o avere considerabilă din sectorul bancar, industria metalurgică și imobiliare, cel mai notabil activ al său fiind banca Rossiysky Kredit. După succesul său financiar, Ivanișvili s-a întors în Georgia, unde a devenit cunoscut pentru proiectele sale filantropice.

Carieră politică

În 2011, Bidzina Ivanișvili a fondat partidul Visul Georgian – Georgia Democratica (“Georgian Dream”), cu scopul de a-l înlătura de la putere pe Mikheil Saakashvili, președintele pro-occidental al țarii. În urma unei campanii electorale controversate, coaliția lui Ivanișvili a câștigat alegerile parlamentare din 2012, iar el a devenit prim-ministru al Georgiei la 25 octombrie 2012.

Deși a demisionat din funcție în noiembrie 2013, Ivanișvili este acuzat că menține controlul asupra guvernului georgian și partidului său. Această „putere din umbră” a alimentat acuzații de corupție și manipulare a instituțiilor democratice ale Georgiei, mai ales în contextul ultimelor alegeri.

Originea averii lui Ivanișvili în Rusia și legăturile sale de afaceri din această țară au ridicat suspiciuni cu privire la loialitatea sa față de interesele naționale georgiene. Deși Ivanișvili a susținut retoric integrarea europeană și euro-atlantică a Georgiei, multe dintre acțiunile guvernului condus de Visul Georgian au fost considerate pro-ruse.

Strategii oligarhice

Criticii săi atrag atenția asupra amânării reformelor democratice, iar procesul de integrare în NATO și UE a stagnat sub guvernarea Visului Georgian. Ivanișvili a promovat o politică de evitare a confruntării cu Rusia, în ciuda ocupației ruse în regiunile Abhazia și Osetia de Sud. Recent el a sugerat că țara din Caucazul de Sud și-ar putea cere scuze populației din Osetia de Sud pentru războiul din 2008 cu Rusia, care a dus la recunoașterea de către Moscova a celor regiuni georgiene separatiste,

Oligarhul controlează o parte semnificativă din mass-media georgiană, ceea ce a permis manipularea opiniei publice în favoarea sa și a unei politici mai apropiate de Moscova.

Dictatura hibridă

Termenul de „dictatură hibridă” este folosit pentru a descrie regimul lui Ivanișvili, care combină aparențele unui sistem democratic cu practici autoritare. Principalele caracteristici ale acestui regim include subminarea instituțiilor democrate, iar justiția, poliția și alte instituții cheie sunt controlate politic.

Intimidarea ppoziției reprezintă o tactică aplicată pe scară largă de autoritățile de la Tbilisi. Liderii opoziției și activiștii civici sunt adesea țintele unor campanii de discreditare sau represiuni.

Presa liberă este restricționată, iar sursele independente sunt marginalizate. Apropierea dintre elitele politice și economice a creat un mediu propice pentru corupție și nepotism.

Bidzina Ivanișvili rămâne o figură emblematică și controversată în istoria contemporană a Georgiei. Deși și-a consolidat imaginea de filantrop și lider al schimbării, acțiunile sale politice au fost criticate pentru subminarea democrației și pentru apropierea subtilă de influența Rusiei. Influența sa persistentă asupra guvernării ridică întrări serioase cu privire la viitorul democrat al Georgiei și la orientarea sa geopolitică.

Deteriorare semnificativă

În anul 2024, relațiile dintre Georgia, Uniunea Europeană (UE) și Statele Unite ale Americii (SUA) au cunoscut o deteriorare semnificativă, marcată de o serie de evenimente și decizii politice controversate.

La sfârșitul lunii noiembrie 2024, prim-ministrul georgian Irakli Kobakhidze a anunțat suspendarea negocierilor pentru aderarea Georgiei la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2028. Această decizie a fost justificată de guvern prin necesitatea de a implementa reforme interne înainte de a continua procesul de integrare europeană.

Uniunea Europeană și-a exprimat îngrijorarea profundă față de decizia Georgiei de a suspenda negocierile de aderare. Oficialii europeni au subliniat că această măsură contravine angajamentelor asumate anterior de Georgia privind integrarea europeană și poate afecta negativ relațiile bilaterale. De asemenea, UE a avertizat că astfel de acțiuni ar putea duce la reevaluarea sprijinului financiar și tehnic acordat Georgiei.

Anunțul suspendării negocierilor a declanșat proteste masive în capitala Tbilisi și în alte orașe georgiene. Sute de mii de cetățeni cu viziuni pro-europene au ieșit în stradă, exprimându-și nemulțumirea față de decizia guvernului și cerând reluarea imediată a procesului de integrare europeană. Autoritățile au răspuns cu măsuri de forță, utilizând gaze lacrimogene și tunuri cu apă pentru a dispersa mulțimea, ceea ce a atras critici internaționale privind respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în Georgia.

Măsuri diplomatice

Ca reacție la evoluțiile politice din Georgia, Statele Unite au anunțat suspendarea Parteneriatului Strategic cu Tbilisi. Departamentul de Stat al SUA a declarat că acțiunile anti-democratice ale partidului de guvernământ „Visul Georgian” au încălcat principiile fundamentale ale parteneriatului, subminând valorile comune precum democrația, statul de drept și respectul pentru drepturile omului. SUA au îndemnat guvernul georgian să revină pe calea reformelor democratice și să respecte angajamentele internaționale asumate.

Deteriorarea relațiilor cu UE și SUA în 2024 a plasat Georgia într-o poziție geopolitică delicată, crescând vulnerabilitatea țării la influențele externe, în special din partea Rusiei. Suspendarea negocierilor de aderare și a parteneriatului strategic a generat incertitudini privind viitorul democratic și orientarea occidentală a Georgiei. Pentru a restabili încrederea partenerilor internaționali, Georgia va trebui să demonstreze un angajament ferm față de valorile democratice și să implementeze reforme care să consolideze statul de drept și instituțiile democratice.