SUA declara razboi Elveţiei pe „frontul bancar”

de | sept. 5, 2011 | Știri, Uncategorized @ro | 0 comentarii

Procurorul general adjunct al SUA, James Cole, a transmis o scrisoare autorităţilor de la Berna, prin care cere detalii despre conturile americanilor în băncile elveţiene. Dacă nu primeşte aceste date, SUA va acţiona în justiţie zece instituţii de credit din Elveţia, relatează agentiile internationale de presa.

Gigantul bancar UBS, ingenuncheata de serviciile secrete americane

Gigantul bancar UBS, ingenuncheata de serviciile secrete americane

Procurorul general adjunct al SUA, James Cole, a transmis o scrisoare autorităţilor de la Berna, prin care cere detalii despre conturile americanilor în băncile elveţiene. Dacă nu primeşte aceste date, SUA va acţiona în justiţie zece instituţii de credit din Elveţia, relatează agentiile internationale de presa. Oficialul american solicită prezentarea detaliată a „unui număr semnificativ de conturi”, scrie publicaţia SonntagsZeitung, notând că autorităţile SUA sunt pregătite să cadă la înţelegere cu Elveţia.
Un reprezentant al departamentului elveţian pentru afaceri financiare internaţionale a declarat că Elveţia este în dialog cu autorităţile americane, refuzând să comenteze pe tema scrisorii primite de peste Ocean. „Căutăm o soluţie în baza legilor existente”, a arătat el.
Pentru a ieşi din impas în negocierile cu SUA, Elveţia a propus luna trecută să ofere date pe grupuri de clienţi, în baza unui nou tratat bilateral de taxare şi în pofida secretului bancar strict practicat de băncile elveţiene. SUA face presiuni pentru a obţine mii de dosare ale clienţilor americani din băncile elveţiene, aşa cum a reuşit anul trecut, când Elveţia a permis grupului UBS să ocolească secretul bancar pentru a prezenta autorităţilor de la Washington 4.450 de conturi, evitând astfel acţiuni în justiţie.
Elveţia a încheiat în luna august acorduri cu Germania şi Marea Britanie prin care va taxa banii depuşi în băncile locale de clienţii din cele două ţări. O propunere similară a fost respinsă de Washington.

UE a impus legi dure pentru sistemul bancar

Băncile din Europa riscă să fie preluate de autorităti, dacă vor încălca standardele impuse de lege, au relatata anterior surse oficiale de la Bruxelles, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Avertismentul vine din partea Comisiei Europene, care a elaborat un nou act legislativ privind reglementarea sectorului bancar european. Proiectul de lege, numit Cadrul Uniunii Europene pentru Managementul Crizelor în Sectorul Financiar, prevede că autoritătile de reglementare a instituţiilor financiare vor avea dreptul de a suspenda plata dividendelor sau de a concedia directori de bănci care vor încălca standardele de capital şi nu vor prezenta un plan de reabilitare credibil.
Numirea unui manager extraordinar nu va afecta în niciun fel drepturile acţionarilor, se mai menţionează în document. Iniţiativa legislativă vine la scurt timp, după ce în septembrie băncile au fost practic obligate să-şi dubleze capitalul minim necesar. Potrivit noilor cerinţe, băncile ar putea fi obligate sa-si vândă activele riscante, dacă nu detin capitalul minim necesar. Analiştii europeni spun că guvernele europene au cheltuit 530 de trilioane de dolari pentru sprijinirea sectorului bancar în timpul crizei şi caută în prezent garanţii pentru ca situaţia să nu se repete.

Taxa bancara anti-criza

Anterior, ministrul german de Finante, Wolfgang Schauble, dorea sa impuna, cu ajutorul Frantei, proiectul sau de taxa asupra bancilor la nivelul intregii Uniuni Europene, pentru a stabiliza economia blocului comunitar in cazul unei noi crize mondiale financiare. Miscarea ar avea ca efect si refacerea unitatii cuplului franco-german, zdruncinat in ultima vreme de divergentele in legatura cu criza elena, considera expertii citati. Astfel, pentru a reincalzi relatiile cu Parisul, Berlinul vrea sa colaboreze cu Franta pe tema proiectului taxei asupra bancilor. “Am convenit cu colega mea franceza Christine Lagarde ca vrem sa adaptam o astfel de solutie intr-un cadru european”, a afirmat Schauble, pentru cotidianul die Welt.
In februarie 2010, guvernele din Franta si Germania au decis sa dea posibilitatea ministrilor din cele doua state de a participa individual la sedintele de guvern din cealalta tara. Christine Lagarde ar fi ministrul care foloseste pentru prima data aceasta posibilitate.
Reamintim ca  Germania a injectat masiv fonduri publice pentru a sustine bancile in 2008 si 2009 si vrea sa evite o noua contributie din partea contribuabililor in cazul unei noi crize, impunand bancilor sa plateasca din banii lor. Alte state, inclusiv SUA, studiaza modele similare. Schauble a admis, insa, ca nu poate garanta ca bancile nu vor transfera costul taxei asupra clientilor, prin majorarea comisioanelor sau dobanzilor la credite.

Taxa de un miliard

Dupa ce, la inceputul anului, Uniunii Europene lua in considerare instituirea unei taxe bancare in toate tarile membre, dupa modelul SUA, iar premierul britanic, Gordon Brown, a sugerat o astfel de taxa pe operatiuni financiare globale, autoritatile germane considera ca prin introducerea unui impozit pe banci, bugetul german ar putea castiga cel putin 1 miliard de euro pe an.
Banca centrala germana (Bundesbank) si autoritatea de supraveghere financiara (BaFin) de la Berlin au calculat suma la peste 9 miliarde de euro pe an, daca se folosesc criteriile de calcul prevazute in SUA, unde au fost vizate marile institutii financiare, acuzate de declansarea crizei globale. Recent, Parlamentul de la Berlin a ratificat legislatia aprobata  de cabinetul cancelarului Angela Merkel vizand crearea unui fond care sa fie alimentat din respectiva taxa.
Potrivit cotidianului „Frankfurter Allgemeine Zeitung”, citat de mass-media internationala, volumul acestui fond ar trebui sa fie cuprins intre 1% si 2% din Produsul Intern Brut (PIB) al Germaniei, adica intre 25 si 50 mld. euro. Mai multe personalitati germane au dat de inteles in ultimele zile ca bancile care isi asuma un plus de riscuri, vor fi si cele mai impozitate. Publicatia mai precizeaza, in acelasi timp, ca asiguratorii vor fi exceptati de la aceasta taxa. Berlinul doreste ca bancile sa plateasca de pe acum pentru eventualele situatii de forta majora.

Statele-infractor, date afara din Euroland

Cele 16 state din zona euro ar trebui sa aiba posibilitatea de a expulza un membru din club daca un stat incalca in mod repetat regulile, a declarat anterior cancelarul german Angela Merkel, citata de mass-media internationala. Având in vedere criza fiscala din Grecia, Europa are nevoie de “un tratat cadru in care sa fie posibil ca ultima varianta sa excludem o tara din euro daca incalca conditiile in mod repetat pe termen lung” declara anterior aceasta.
Ea sublinia ca actualele reguli din Pactul pentru Crestere si Stabilitate al UE nu mai sunt suficiente pentru a aborda criza curenta, pe care a descris-o ca cea mai mare provocare a euro. “Nu am crezut ca am putea ajunge in situatia in zona euro in care o tara sa fie amenintata cu falimentul,” declara cancelarul in timpul unor dezbateri din parlament. Oricum ea a subliniat ca “nicio tara nu ar trebui lasata singura”.
Indreptându-se spre criza din Grecia, Merkel declara ca “sprijinul rapid” nu este raspunsul potrivit si problema trebuie “atacata de la radacina”. “Un spectacol de sprijin rapid nu poate fi solutia corecta…. nu ar trebui sa oferim un ajutor prematur, ci sa rezolvam toate lucrurile. Orice altceva ar fi un dezastru”. Merkel este de parere ca Europa trebuie sa evite un ajutor in graba, “ce nu ar rezolva chestiunile pe termen lung, ci de fapt ar slabi euro”.
Ministrii europeni de finante au sustinut masurile de austeritate ale Atenei si au subliniat ca planul de rezerva de a salva Grecia de la faliment cu un imprumut de urgenta este doar o masura prudenta si este putin probabil sa fie pus in aplicare.

Spionajul american, blocat de justitia elvetiana

O hotarare anterioara a Tribunalului Administrativ elvetian a interzis initial bancii UBS AG sa transmita date despre clienti autoritatilor Statelor Unite ale Americii, decizie respinsa ulterior de instanta superioara. Conform deciziei tribunalului, „nu reprezinta o frauda fiscala faptul ca clientul bancii nu a completat formularul fiscal american, deci, autoritatile americane nu au dreptul sa ceara date despre clientul bancii elvetiene”. Hotararea devine astfel precedent juridic care poate fi aplicat clientilor americani a zeci de banci elvetiene, devenite unul din principalele refugii financiare a cetatenilor americani. Decizia pune sub semnul intrebarii acordul din 2008, semnat intre guvernele celor doua state, prin care, autoritatile SUA trebuiau sa primeasca date bancare confidentiale a peste 4500 de cetateni americani, clienti ai bancilor elvetiene.

Cruciada bancara

Departamentul american de Justitie, institutia coordonatoare a FBI, a anuntat recent ca 14.700 de contribuabili americani care detin un cont bancar in strainatate s-au denuntat la autoritatile americane pentru implicare in operatiuni de evaziune fiscala pentru a scapa de un proces. Fiscul american a anuntat inca din martie 2009 ca oferea contribuabililor aflati in caz de frauda posibilitatea de a veni sa-si negocieze sanctiunile financiare si legale. Acestia trebuiau sa dea fiscului informatii despre conturile ascunse pana pe 15 octombrie 2009. „Aceste cifre reprezinta aproape dublul cifrelor anuntat initial de fiscul american in octombrie si depaseste numarul denunturilor spontane inregistrate in 2008”, se arata intr-un comunicat al departamentului american de Justitie, citat de mass-media internationala.
Dorinta Washingtonului de a ataca evaziunea fiscala a fost ilustrata si prin acordul incheiat in august cu banca elvetiana UBS, pentru a obtine numele a 4.450 de clienti americani ai bancii vinovati de evaziune fiscala. “In prezent, departamentul de justitie a reusit sa investigheze sase clienti americani ai UBS (…) si este pe cale sa deschida o ancheta in cazul altor cateva zeci”, se mai arata in comunicat
Reamintim ca Statele Unite si Elvetia au ajuns la o intelegere privind un proces intentat de autoritatile americane bancii elvetiene UBS AG, in cadrul caruia solicitau publicarea numelor a 52.000 de cetateni americani titulari de conturi UBS, suspectati de evaziune fiscala. Cererea primita de Curtea de Justitie arata ca Fiscul (Internal Revenue Service, IRS) “vrea sa afle identitatea clientilor si alte informatii privind conturile acestora deschise la o banca elvetiana care a intreprins in mod regulat afaceri in secret cu Statele Unite, incalcand legile americane”. Clientii UBS a caror indentitate va fi facuta publica ar putea ascunde aproximativ 15 miliarde de dolari in conturile bancii. Avocatii specializati in taxe si impozite estimeaza ca UBS va dezvalui numele a mii de titulari de conturi, dupa ce a oferit autoritatilor americane date despre 250 de clienti, pe 18 februarie 2009. UBS, cu sediul in Zurich, a acceptat sa plateasca 780 milioane dolari pentru a evita acuzatiile de evaziune fiscala. De atunci, trei clienti UBS au pledat vinovati in Statele Unite, pentru ascunderea unor active bancare de autoritatile americane. Mii de clienti UBS au evitat urmarirea penala dupa ce au oferit voluntar autoritatilor date privind conturile din Elvetia.
In ultimele luni, Elvetia a negociat cu autoritatile americane in numele bancii, sustinand ca cererea americana privind dezvaluirea de catre UBS a unor date personale ale clientilor ar incalca legislatia elvetiana. Elvetia a amenintat ca va confisca datele cerute de Fiscul american in cazul in care judecatorul va decide dezvaluirea acestor date.

Reduta elvetiana

Reamintim ca pe 25 iunie 2009, ministrul elvetian de Finante, Hans-Rudolf Merz, declara intr-un interviu acordat publicatiei Frankfurter Allgemeine Zeitung ca Elvetia nu va renunta la secretul bancar, insa “va exista doar o cooperare internationala mai stransa”. “In ceea ce priveste secretul bancar in sine, politica noastra nu se va schimba, nu vom relaxa regulile. Va exista doar o cooperare internationala mai stransa”, a explicat Merz, subliniind: “nu am cedat presiunilor internationale, dar daca am fi continuat in acelasi ritm, Elvetia ar fi fost sanctionata, iar locurile de munca puteau fi afectate”.
Afirmatiile oficialului elvetian veneau la scurt timp dupa incheierea unui acord intre Elvetia si Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD), intelegere care s-a concretizat “peste noapte” si are drept scop identificarea evazionistilor care lucreaza prin offshor-uri cu ajutorul sistemului bancar. La acel moment, Guvernul elvetian a hotarat sa dea curs cererilor de verificare care se dovedesc “concrete si justificate” dupa ce statul a fost inclus pe lista provizorie a statelor necooperante. Oficialii elvetieni au precizat insa ca informatiile despre clientii bancilor vor fi “pazite” de “supravegherea nejustificata din exterior”.
In pofida crizei financiare internationale, Elvetia ramane cel mai mare centru financiar offshore, insumand mai mult de 1.500 miliarde euro, adica 28% din totalul paradisurilor fiscale. Insa presiunea impusa de noile reglementari continua sa creasca asupra acelor offshore-uri ce pun baza, in primul rand, pe evitarea platii impozitelor.
Totodata, pana la finele lui 2009, Elvetia a trebuit sa ratifice acordurile pentru dubla taxare, Berna fiind amenintata cu sanctiuni drastice in caz de refuz. G20, grupul celor mai industrializate 20 de state ale lumii, a presat guvernul de la Berna sa ratifice acordurile pentru dubla taxare in condititiile in care OECD solicita aceste masuri in privinta transparentei si a schimbului de informatii fiscale pentru a elimina Elvetia din lista “gri” a paradisurilor fiscale. Pana in prezent, 23 de state intentioneaza sa renegocieze acordurile cu Elvetia in privinta dublei taxari, iar sase state au ratificat deja acordurile, printre care Statele Unite, Norvegia, Danemarca si Mexic.

Victime colaterale

Banci elvetiene precum ZKB si Mirabaud au renuntat la afacerile cu clienti proveniti din SUA, arata o recenta analiza a cotidianului elvetian Neue Zuercher Zeitung, oficialii bancari opinand ca secretul bancar practicat de bancile din Confederatie ar putea fi amenintat. Bancile reactioneaza la presiunea venita din partea autoritatilor americane, care au obligat importantul grup bancar UBS sa ofere numele a zeci de mii de clienti din SUA, care sunt banuiti ca nu platesc taxe pe veniturile “ascunse” in conturi elvetiene. Fara a oferi surse, cotidianul Neue Zuercher Zeitung a declarat ca banca ZKB vrea sa inceteze pana la sfarsitul anului relatiile de afaceri cu toti clientii domiciliati in SUA, majoritatea dintre acesti clienti fiind imigranti elvetieni. Aceasta masura va afecta mai putin de 1% din activele pe care le administreaza banca, scrie Neue Zuercher Zeitung. Cotidianul l-a citat pe un membru al consiliului director al bancii Mirabaud, Yves Mirabaud, care a precizat ca “incercam sa scapam de putinii clienti americani pe care ii avem”.
Un al doilea cotidian, Tages Anzeiger, anunta la inceputul anului 2009 ca HSBC a scris clientilor si administratorilor de averi pentru a le cere sa renunte la secretul bancar legat de conturile deschise in Elvetia de persoane cu domiciului in 28 de state, printre care se numara China, Polonia si Turcia. HSBC este a treia banca din Elvetia, administrand active in valoare de peste 200 miliarde franci elvetieni, conform cotidianului Tages Anzeiger.

Dilema elvetiana

Statul elvetian, criticat pentru stricta implementare a secretului bancar, trebuie sa faca fata curiozitatii din ce in ce mai mari a serviciilor de spionaj straine, foarte interesate de informatiile pe care le ascunde piata sa financiara, relateaza agentiile internationale de presa, preluate de mass-media de la Bucuresti.
“Constatam un interes general pentru informatiile financiare” pe care incearca sa le obtina spionii in maniera frauduloasa, a spus Jürg Bühler, directorul serviciilor de informatii interne elvetiene, Serviciul de analiza si prevenire. “Aceasta situatie s-a intensificat in contextul crizei financiare si a competitiei” dintre pietele financiare, in special prin atacuri ale hackerilor care incearca sa sparga retelele bancilor, a subliniat Bühler. O parte dintre aceste atacuri informatice provin din „Asia sau trec prin China, fara a putea spune cu exactitate din ce tara provin”, a spus el intr-un interviu.
Serviciile de informatii interne din Elvetia afirma in raportul anual ca “spionajul continua sa fie exercitat in Elvetia sub toate formele”, de la spionajul clasic, prin informatori, pana la cel folosind mijloace sofisticate de telecomunicatii. De cele mai multe ori spionii intra in aceasta tara, sediu al numeroase institutii financiare, cu statut diplomatic sau declarandu-se jurnalisti, se arata in raport. Din punctul de vedere al agentiei, Elvetia “se afla in colimatorul serviciilor de informatii straine din cauza importantei sale ca platforma comericiala pentru materii prime si a pietei sale financiare”.
In fata acestui interes, autoritatile federale au interzis anul trecut accesul pe teritoriul tarii a 21 de cetateni straini cu statut diplomatic, fata de numai opt in 2007. Acestea au fost masuri preventive, care nu au fost intotdeauna legate de dosare de spionaj financiar, a explicat Bühler.
In fata amenintarilor marilor tari europene si Statelor Unite, Elvetia a decis in luna martie sa faca unele concesii privind secretul sau bancar si desfasoara in prezent negocieri cu mai multe tari, pentru a fi stearsa de pe lista gri cu paradisurile fiscale a Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.

Vulnerabilitati bancare

Cazul statului vecin, Principatul Liechtenstein, a demonstrat in mod flagrant, vulnerabilitatea bancilor in fata atacurilor serviciilor de informatii. In februarie 2008, un fost salariat al bancii LGT a furat documente pe care le-a oferit spre cumparare Guvernului german, scotand la lumina zilei un scandal amplu privind fraude fiscale, care s-a raspandit si in alte tari occidentale si a determinat mai multe state, printre care Elvetia si Liechtenstein, sa faca unele concesii privind secretul bancar. Aceleasi documente au ajuns si in mana serviciilor secrete britanice, americane si canadiene.
Furtul de documente care contineau informatii confidentiale privind clientii bancii “a demonstrat pericolele” pe care le infrunta institutiile bancare, daca nu se apara suficient, considera un purtator de cuvant al Asociatiei elvetiene a bancherilor.
Atat “tarile din Europa occidentala, cat cele din (Europa – n.red.) de Est” desfasoara activitati de spionaj in Elvetia, a spus Bühler, fara a numi statele suspectate, din motive diplomatice. In fata acestor atacuri, autoritatile elvetiene incearca sa sesizeze bancile in legatura cu pericolele care le pandesc. Dar “nu poate fi pusa o patrula a politiei in fata fiecarei banci”, comenteaza seful serviciilor de informatii elvetiene.

Print bancar

La randul sau si presedintele Frantei, Nikolas Sarkozy, a avertizat ca va renunta la titlul de print al Andorrei daca statul aflat la granita intre Franta si Spania nu va schimba legile secretului bancar. Tara, cu o populatie de 90 de mii de locuitori, este considerata un paradis fiscal pentru ca taxele sunt foarte reduse si legislatia in vigoare nu permite divulgarea secretului bancar, fapt condamnat public de Organizatiei pentru Cooperare Economica (OECD), entitate ce a reusit sa convinga Elvetia, Luxemburg, Austria si Belgia sa permita cooperarea cu autoritatile pentru schimbul de informatii din sisemul bancar.
Principatul este recunoscut drept una din cele mai importante destinatii turistice din lume, cu aproximativ 11 milioane de vizitatori anual, fiind guvernat atat de Franta, prin Nikolas Sarkozy, cat si de Spania, prin episcopul catolic al orasului catalan La Seu d’Urgell, ambii avand titulatura de print. Mentionam ca numele principatului se regaseste in diferite rapoarte ale serviciilor de securitate, care acuza sistemul bancar de toleranta fata de activitatile financiare ale separatistilor basci si ai altor organizatii separatiste. In 2004, un controversat raport al CIA considera ca prin Andorra sunt finantate actiunile filialelor al Qaida din Europa si statele arabe din nordul Africii.

Cocaina bancara

Mii de bancheri din SUA si UE sunt tratati anual in spitale si sanatorii din Elvetia pentru dependenta de cocaina, relateaza mass-media elvetiana. „In spitale sunt tratati si pacienti din mediul bancar. Inseamna ca dependenta exista, dar ar fi dificil de avansat o cifra. Pot spune doar ca este vorba de cateva zeci de persoane pe an. Unele vin chiar si din strainatate ca sa urmeze un tratament in Elvetia, din motive de discretie. Se interneaza la noi bancheri care vin de pe alte piete financiare importante, cum ar fi Londra. In toate profesiile exista persoane care iau cocaina, dar domeniile unde presiunea pentru performanta este foarte puternica, cum ar fi bancile si asigurarile, fac mai mult obiectul acestui tip de dependenta”, au declarat surse medicale locale. Conform sursei citate, drogul, in acest caz cocaina, este folosit ca element dopant, functionand ca stimulator care creste rezistenta la oboseala. Acest lucru ii permite celui care-l consuma sa munceasca mai mult. Insa acest drog poate provoca tulburari ale ritmului cardiac, hipertensiune, spasme sau epilepsie, fiind totodata supusi pericolului supradozei sau folosirii unei cantitati de cocaina contrafacuta.
Inaltii functionari bancari nu sunt pacienti clasici, considera medicii elvetieni, problemele lor diferind de ale unui toxicoman obisnuit. Prima diferenta, legata de bani, este calitatea produselor pe care le consuma, cocaina folosita fiind, in majoritatea cazurilor, mai pura. Chiar daca nu este mai putin periculos, consumul cocainei mai pure inlatura problemele suplimentare produse de drogurile falsificate. In plus, se consuma de preferinta pe cale nazala si putini bancheri se injecteaza. Foarte putini sufera de politoximanie, chiar daca o mare parte combina cocaina cu medicamente sau alcool. Bancherii au mai multe sanse sa iasa din dependenta de cocaina decat alti toxicomani, este concluzia surselor medicale citate de mass-media elvetiana.

Efect media

Elvetia, care pana acum reprezenta imaginea neutralitatii si a linistii, a descoperit ca este izolata si ca nu mai este indragita, fiind in centrul atentiei din cauza secretului bancar, a ”duelului” cu Libia, a tendintelor xenofobe ale dreptei sale populiste si ca urmare a arestarii cineastului franco-polonez Roman Polanski, relata recent mass-media elvetiana, preluata de presa de la Bucuresti. ”De ce nu ne mai iubeste lumea”, se intreba ziarul elvetian Le Matin, citand comentarii acerbe aparute in presa straina in ultimele zile.
Pentru cotidian, nu incape nici o indoiala ca arestarea lui Polanski la sosirea in Elvetia in urma cu unsprezece zile, in baza unui mandat american, a fost picatura care a umplut paharul. ”Acest episod a fost pretextul pentru a reveni asupra unor scandaluri mai dureroase”, explica Le Matin, enumerand infrangerile suferite in acest an de Confederatia Helvetica, cramponata de neutralitatea sa. In cateva luni, Elvetia a fost obligata sa ia unele masuri de relaxare in legatura cu secretul sau bancar, sa se plieze fata de liderul libian Moammar El-Ghaddafi, devenit furios din cauza arestarii fiului sau Hannibal la Geneva pentru rele tratamente fata de doi servitori, si sa dezvaluie fiscului american numele a zeci de mii de clienti ai bancii UBS in SUA.
”Tara trece printr-o etapa dificila ce se prelungeste”, recunostea profesorul Pascal Sciarini de la Universitatea din Geneva.In opinia politologului, dezamagirea in legatura cu Elvetia dateaza din anii ‘90 si in legatura cu fondurile nerevendicate, respectiv bunurile victimelor Holocaustului plasate in bancile elvetiene.
Ziarul ”24 de ore” considera ca imaginea Elvetiei este de mult timp stirbita in ochii vecinilor sai francezi. ”Imaginea unei Elvetii idilice si tolerante este de mult timp stearsa din memoria francezilor”, opineaza publicatia. Conform articolului, partea franceza nu a uitat atacurile mediatice ale extremei drepte, care i-a calificat pe muncitorii din zona de frontiera veniti din Franta drept ”pleava” si ”infractori straini”, ceea ce a provocat o adevarata furtuna in Hexagon.
„Una dintre problemele majore ale Confederatiei este neutralitatea”, estimeaza Sciarini, explicand ca, in numele ei, ”au fost cautionate practici indezirabile, precum fondurile nerevendicate si secretul bancar”. La randul sau, Pierre Hazan, profesor la Institutul de Inalte Studii Internationale si Dezvoltare de la Geneva, Elvetia sufera din cauza ”absentei unei culturi a crizei”, care o face incapabila sa gestioneze propriile diferende internationale. Mai mult, ”odata cu incheierea Razboiului Rece, ea si-a pierdut locul privilegiat de contact intre Est si Vest”, este de parere Hazan. Elvetia ”incearca acum sa-si redefineasca rolul, angajandu-se mai mult in afacerile lumii, mentinandu-si in acelasi timp rolul traditional de mediator si de bune oficii”, a mai spus Hazan, estimand ca ”o neutralitate mai activa este una din solutiile la problema de imagine”.

Spioni bancari

Agentia Centrala de Informatii (CIA) si Biroul Federal de Investigatii (FBI), principalele servicii de informatii ale SUA, sunt „multumite” de rezultatele campaniei de recrutare a bancherilor si traderilor din fondurile de investitii, care sa participe la demascarea „teroristilor financiari”, relateaza mass-media americana, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. In acest scop serviciul american de spionaj a lansat in 2009 o campanie publicitara la Radio Bloomberg in speranta ca va recruta “genii de pe Wall Street” care “isi vor folosi inteligenta in slujba natiunii”. Cei recrutati vor oferi expertizele lor in diferite domenii, de la descoperirea conturilor unde isi depoziteaza banii traficantii afgani de droguri si pana la identificarea statelor care sunt vulnerabile la manipulari ale pietei.
CIA ofera un salariu anual de peste 160.000 de dolari pentru bancherii, analistii si brokerii din fonduri de investitii, mai arata sursa citata. Agentia sustine ca expertii financiari, pe care multi ii considera responsabili de actuala criza globala, vor ajuta la redresarea economica a tarii, dupa ce presedintele Barack Obama a declarat ca are nevoie de expertizele unor specialisti de pe Wall Street. Conform sursei citate, una din primele operatiuni de anvergura a CIA in lumea finantelor internationale a fost organizata, impreuna cu FBI, impotriva sistemului bancar elvetian, stat care a refuzat sa colaboreze cu autoritatile americane pentru identificarea cetatenilor SUA, acuzati ca foloseau bancile elvetiene pentru operatiuni masive de evaziune fiscala.

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *