Alianța strategică SUA-Israel, pregătită să oprească ambițiile nucleare iraniene

Parlamentul israelian a votat luni în favoarea unei legi care permite premierului şi ministrului apărării să decidă intrarea în război fără să reunească guvernul, pe fondul tensiunilor crescânde între Israel şi unii dintre vecinii săi, relatează mass-media din Israel, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Această lege, care a primit 62 de voturi pentru şi 41 împotrivă, oferă cabinetului restrâns de securitate responsabilitatea de a decide o operaţiune militară sau războiul fără să discute cu restul guvernului.

Condiții extreme

Un paragraf precizează însă că, în caz de „condiţii extreme”, premierul şi ministrul apărării pot hotărî, singuri, o astfel de operaţiune. Acest paragraf a fost criticat dur de opoziția politică din Israel, precum și de mai mulți diplomați europeni, citați de mass-media regională. Concomitent, lideri marcanți din statele UE, precum Germania și Franța se opun declanșării ostilităților militare.

Proiectul de lege iniţiat de ministrul israelian al Justiţiei, Ayelet Shaked, este un amendament la o lege fundamentală care, anterior, dădea numai guvernului, în prezenţa majorităţii miniştrilor, posibilitatea de a decide dacă lansează o operaţiune militară. Ayelet Shaked a justificat acest amendament explicând în Knesset (parlamentul unicameral) că, „în actuala situaţie securitară, trebuie ca activitatea guvernului şi a cabinetului să devină mai eficientă”.

Membri ai actualului cabinet restrâns de securitate sunt 11 dintre cei 22 de miniştri care alcătuiesc guvernul Netanyahu.

Aviația militară israeliană, pregătită să pună capăt programului nuclear iranian

Israel, atacat pe multiple fronturi

Legea a fost votată într-un context de tensiuni cu palestinienii, în timp ce, de la 30 martie, manifestaţiile din Fâşia Gaza, de-a lungul graniţei cu Israelul, au dat loc la altercaţii cu forţele israeliene în care 45 de palestinieni şi-au pierdut viaţa.

Pe de altă parte, ministrul israelian al apărării, Avigdor Lieberman, a avertizat anterior că ţara sa va avea în vizor orice tentativă de „implantare militară” a Iranului în Siria, după un atac în această ţară, la 9 aprilie, atribuit statului evreu.

Ferindu-se să fie antrenat în conflictul sirian, Israelul a efectuat zeci de atacuri asupra unor poziţii ale regimului sau convoaie de arme prezentate ca originare din Iran şi destinate mişcării şiite libaneze Hezbollah, inamic al statului evreu şi care îl sprijină pe preşedintele sirian, Bashar Al-Assad.

Discurs reținut

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat marţi că Israelul nu doreşte război cu Iranul, la o zi după ce a dezvăluit dovezi despre eforturi secrete ale Teheranului în pofida unui acord internaţional care vizează diminuarea programului nuclear iranian, relatează mass-media israeliană, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Nimeni nu doreşte acest tip de evoluţie. Iranul este cel care schimbă regulile în regiune”, a declarat Netanyahu într-un interviu pentru CNN, întrebat dacă Israelul este pregătit de război împotriva Iranului.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu l-a informat pe preşedintele Donald Trump în legătură cu dovezile privind un program secret de arme nucleare dezvoltat de Iran în cadrul unei reuniuni care a avut loc pe 5 martie la Washington, a declarat marţi un oficial israelian.

Trump a fost de acord ca Israelul să publice informaţiile înainte de data de 12 mai 2018, termenul stabilit de preşedintele american, Donald Trump, pentru a decide dacă denunţă acordul încheiat în 2015 de cele şase mari puteri (Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, Rusia, China şi Germania) cu Republica Islamică Iran.

Atac iranian dur

Acuzaţiile lansate luni seară de premierul israelian Benjamin Netanyahu în legătură cu programul nuclear iranian sunt opera unui ”mincinos inveterat, în pană de idei”, a afirmat marţi Ministerul de Externe de la Teheran, într-un comunicat citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Aceste afirmaţii ”răsuflate, lipsite de interes şi ruşinoase” sunt ale unor ”lideri sionişti (care) nu văd alte mijloace pentru a asigura supravieţuirea regimului lor ilegal decât să-i ameninţe pe alţii recurgând la un bluf reşapat”, se afirmă în comunicatul postat pe site-ul Ministerului iranian de Externe.

”Netanyahu şi regimul sionist de tristă celebritate, ucigaş de copii, ar trebui totuşi să înţeleagă că opinia publică mondială este suficient de educată şi de înţeleaptă” pentru a nu crede astfel de afirmaţii, adaugă textul.

Acord contestat

Acordul, încheiat în iulie 2015 la Viena între Teheran şi grupul 5+1 (SUA, Rusia, China, Franţa, Marea Britanie şi Germania), prevede limitarea programului nuclear iranian în schimbul ridicării sancţiunilor internaţionale.

Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a afirmat luni seară, că ţara sa deţine „dovezi concludente” legate de un program nuclear iranian secret cu scopul a se dota cu arma nucleară, transmit agenţiile internaţionale de presă. „Proiectul nuclear iranian are toate cele cinci elemente ale unui program de arme nucleare”, a declarat prim-ministrul israelian.

Premierul israelian, adversar înverşunat al acordului internaţional asupra activităţilor nucleare ale Iranului, a prezentat presei la Tel Aviv şi în direct la televiziunile israeliene ceea ce a descris ca fiind „copiile exacte” a zeci de mii de documente originale iraniene obţinute în urmă cu câteva săptămâni cu preţul unei „formidabile reuşite în domeniul serviciilor de informaţii”.

Aceste documente, pe hârtie sau în format electronic şi servind ca decor declaraţiei lui Benjamin Netanyahu, constituie „dovezi noi şi concludente asupra programului de arme nucleare pe care Iranul l-a ascuns ani în şir de privirile comunităţii internaţionale în arhivele sale atomice secrete”, a spus prim-ministrul israelian.

Aceste documente arată că, în pofida asigurărilor primite din partea liderilor iranieni că nu au încercat niciodată să se doteze cu arma nucleară, „Iranul a minţit şi încă foarte mult!”, a declarat el. (M.B.)