Domnul Stanislav Zhelikhovskyi este Doctor în Științe Politice și, în perioada 2020-2023, a deținut funcția de Specialist Principal la Academia Diplomatică „Hennady Udovenko” din Ucraina, instituție aflată sub coordonarea Ministerului Afacerilor Externe de la Kiev. Reputatul analist, membru corespondent al Academiei de Geopolitică și Geostrategie din Ucraina, a avut amabilitatea să răspundă întrebărilor agenției noastre de presă referitoare la recentele evoluții politice și diplomatice, pe fondul intensificării presiunilor la adresa Federației Ruse.

K.P.: Care este poziția Ucrainei privind condițiile actuale ale Rusiei pentru începerea negocierilor de pace, în special referitor la concesiunile teritoriale și neutralitatea față de NATO?

Stanislav Zhelikhovskyi: Ucraina respinge ferm condițiile care includ orice concesiune teritorială sau renunțarea la aspirațiile de aderare la NATO. Poziția oficială rămâne neschimbată: nicio parte a teritoriului ucrainean nu poate fi negociată. Delegația ucraineană a subliniat clar acest lucru în timpul negocierilor de la Istanbul, din 16 mai 2025, precum și în alte ocazii.

Ucraina percepe condițiile Moscovei drept o încercare de a consolida ocupația temporară, de a câștiga timp și de a diviza unitatea occidentală. Neutralitatea ca alternativă la aderarea la NATO este considerată inacceptabilă, având în vedere agresiunile repetate ale Rusiei și încălcarea suveranității ucrainene în secolul XXI.

Potrivit lui Keith Kellogg, reprezentantul special al președintelui Donald Trump, SUA au primit un document care conține condițiile pentru pace din partea Ucrainei. Rusia a anunțat, de asemenea, intenția de a pregăti un așa-numit memorandum.

Kellogg a precizat că, odată ce ambele documente vor fi disponibile, SUA le vor compara și vor organiza următoarea întâlnire pentru negocierile de pace, posibil la Geneva. Un progres ar putea avea loc doar dacă Moscova renunță la cerințele maximaliste față de Kiev.

K.P.: Cum percepe Ucraina recentul schimb de prizonieri cu Rusia? Poate fi acesta un pas autentic către negocieri mai ample de pace sau doar o mișcare tactică din partea Moscovei?

Stanislav Zhelikhovskyi: Ucraina salută fiecare schimb de prizonieri ca o realizare umanitară, însă îl tratează separat de procesele politice. În guvernul ucrainean predomină opinia că aceste schimburi sunt manevre tactice ale Kremlinului, menite să creeze iluzia unei atitudini constructive, în timp ce continuă acțiunile militare.

Ucraina consideră aceste acțiuni ca oportunități pentru a menține atenția internațională asupra prizonierilor de război și civililor răpiți, dar nu ca semnale ale disponibilității Rusiei pentru un dialog serios.

Schimbul de prizonieri sub formatul „1000 contra 1000” a fost cea mai semnificativă realizare la negocierile din Istanbul. Acorduri similare vor continua probabil până când Ucraina va elibera toți cetățenii săi din captivitatea rusă.

K.P.: Care este stadiul actual al relațiilor dintre Ucraina și România, în special în privința cooperării de securitate și sprijinului pentru eforturile de apărare ale Ucrainei?

Stanislav Zhelikhovskyi: Relațiile dintre Ucraina și România sunt caracterizate printr-un nivel înalt de parteneriat strategic, în special în domeniul securității și apărării, dezvoltându-se activ în contextul agresiunii continue a Rusiei împotriva Ucrainei.

La 11 iulie 2024, președinții Volodimir Zelenski și Klaus Iohannis au semnat un acord de securitate pe 10 ani. România s-a angajat să mențină sprijinul oferit în perioada 2022-2024, inclusiv prin transferul sistemelor de apărare antiaeriană Patriot, facilitarea tranzitului echipamentului militar și consolidarea prezenței NATO în regiunea Mării Negre. Acordul acoperă schimbul de informații, securitatea cibernetică comună, deminarea umanitară și mecanisme rapide de răspuns la amenințări, precum și sprijinirea integrării industriei de apărare a Ucrainei în structurile europene și euro-atlantice.

Militar, Bucureștiul oferă sprijin material și infrastructural, inclusiv un centru de instruire pentru piloți F-16 ucraineni și logistică pentru ajutorul occidental. Pe mare, cele două țări colaborează în domeniul deminării Mării Negre, securității maritime și logisticii exporturilor, în special transportul cerealelor ucrainene prin porturile românești.

România este unul dintre principalii aliați regionali ai Ucrainei, oferind sprijin extins defensiv, politic, digital și logistic, poziționându-se clar împotriva Rusiei și consolidând astfel flancul estic al NATO.

K.P.: Cum privește Ucraina implicarea aliaților occidentali, în special SUA și NATO, în facilitarea sau medierea negocierilor de pace cu Rusia?

Stanislav Zhelikhovskyi: Ucraina consideră esențială implicarea SUA și NATO pentru asigurarea unui echilibru real în negocieri. Kievul susține formatul unei coaliții internaționale largi, exemplificat prin Summitul Global pentru Pace desfășurat în 15-16 iunie 2024, la Bürgenstock.

Ucraina nu are încredere în negocierile bilaterale cu Rusia fără o terță parte, mai ales din cauza experienței negative cu acordurile de la Minsk care nu au fost implementate. SUA, Marea Britanie, Germania și Franța sunt percepute drept potențiali garanți ai viitoarelor acorduri, alături de Turcia, Elveția și alți actori internaționali activi.

K.P.: Care sunt așteptările Ucrainei față de Uniunea Europeană și NATO în privința garanțiilor de securitate pe termen lung și sprijinului pentru reconstrucția postbelică?

Stanislav Zhelikhovskyi: Ucraina se așteaptă la garanții de securitate formale, juridic obligatorii, cel puțin până la momentul aderării depline la NATO. Acestea pot include pacte bilaterale de apărare, participarea la sisteme de apărare antirachetă/antiaeriană și exerciții militare comune.

În ceea ce privește reconstrucția, Kievul anticipează sprijin financiar, tehnologic, infrastructural și instituțional. Esențial este și accesul la activele rusești înghețate pentru compensații.

Un pas cheie în reconstrucția Ucrainei a fost acordul strategic semnat cu SUA în primăvara anului 2025, prin care a fost creat Fondul de Investiții pentru Reconstrucție, având ca scop atragerea investițiilor pentru reconstruirea economiei ucrainene, în special în minerit și infrastructură. Lansat oficial pe 23 mai 2025, acest fond marchează o nouă etapă în parteneriatul strategic cu SUA, orientat spre cooperare economică pe termen lung și reconstrucția Ucrainei.

K.P.: Având în vedere conflictul în desfășurare și evoluțiile recente, care sunt principalele provocări ale Ucrainei în menținerea unității naționale și moralului public?

Stanislav Zhelikhovskyi: Principalele provocări sunt oboseala de război, inegalitățile sociale legate de povara mobilizării, dificultățile economice și campaniile informaționale ale Rusiei. Problemele sensibile includ echitatea între front și spatele frontului, competiția politică internă și așteptările privind reformele.

Guvernul ucrainean încearcă să consolideze unitatea națională prin campanii de comunicare, transparență în problemele de securitate și sprijin social pentru militari. Totuși, riscul demoralizării persistă, mai ales dacă perspectivele clare de finalizare a războiului lipsesc sau dacă sprijinul aliaților scade.