Domnul Stanislav Zhelikhovskyi este Doctor în Științe Politice, Specialist Principal la Academia Diplomatică Hennady Udovenko din Ucraina, care funcționează sub jurisdicția Ministerului Afacerilor Externe din Kiev. Acesta a răspuns întrebărilor noastre despre război, condițiile de pace ale Ucrainei și relațiile strategice dintre Kiev și București.

KP: Am trecut peste 600 de zile de la începutul invaziei militare ilegale ruse. Care este situația actuală pe liniile frontului? Cât timp credeți că va mai dura până când teritoriile ocupate de Federația Rusă vor fi eliberate în totalitate?
S.Z.: În general, situația de pe front rămâne foarte tensionată. Forțele ruse continuă să atace forțele ucrainene. Cu toate acestea, Ucraina opune o rezistență puternică și efectuează operațiuni de contraofensivă. În plus, Forțele Armate ale Ucrainei lansează atacuri asupra pozițiilor inamice din spate, precum aerodromuri, depozite de muniție, porturi maritime, nave de flotă și așa mai departe. Acest lucru ar putea ajuta la oprirea și respingerea forțelor inamice.
În prezent, este dificil de prevăzut cât timp vor continua operațiunile militare, în special în contextul deocupării teritoriilor ucrainene. Cu toate acestea, faza activă, conform multor prognoze, ar putea dura cel puțin un an. Nu este exclus un scenariu foarte pesimist, în care războiul s-ar putea întinde pe parcursul mai multor ani.

K.P.: Unele agenții de presă occidentale consideră că actuala contraofensivă a armatei ucrainene are loc în condiții inegale. De ce sisteme de armament mai are nevoie armata ucraineană?

S.Z.: Cred că războiul ruso-ucrainean este, în general, un conflict asimetric, dată fiind diferența de mărime, capacități și numărul de personal dintre Rusia și Ucraina. Acest lucru reprezintă o provocare semnificativă pentru Kiev, care încearcă nu doar să se apere, ci și să lanseze contraatacuri în condiții inegale. Ucraina are nevoie de diverse tipuri de armament modern care, datorită caracteristicilor tehnologice semnificativ avansate, ar putea compensa componența numerică a arsenalului în mare parte învechit al inamicului. Printre altele, Kiev are nevoie de sisteme de artilerie, proiectile de rachetă cu rază lungă, sisteme de apărare antiaeriană, tehnologie aviatică de ultimă generație, vehicule blindate moderne și drone aeriene versatile.

K.P.: Care este rolul actual al Transnistriei în strategia de război rusă și cum va răspunde Ucraina la această amenințare? Cum vedeți evoluția relațiilor dintre Republica Moldova și Ucraina?

S.Z.: Transnistria rămâne o zonă de instabilitate în apropierea graniței ucrainene. Rolul său ca „enclavă” rusă s-a consolidat în timpul războiului rus-ucrainean. Acest lucru se datorează faptului că, în orice moment convenabil pentru Kremlin, grupul operațional al forțelor ruse din Transnistria ar putea deveni activ și ataca Ucraina. Situația forțează Kievul să mențină un contingent de aproximativ 10.000 de trupe lângă granița republicii nerecunoscute, care sunt esențiale pentru operațiunile de luptă. Transnistria reprezintă și o amenințare potențială pentru Chișinău. Nu este exclus ca problema să fie rezolvată prin mijloace militare. Cu toate acestea, așa cum a declarat președintele ucrainean Volodymyr Zelensky într-o conferință de presă după summitul Comunității Politice Europene desfășurat la Bulboaca, Ucraina ar putea participa la acțiuni militare pe teritoriul Transnistriei, dar numai la solicitarea guvernului moldovean. În ceea ce privește starea relațiilor ucraineano-moldovenești, acestea sunt considerate stabile și de bună vecinătate. Acest lucru se datorează, printre altele, faptului că ambele țări se confruntă cu provocări comune și se îndreaptă către aderarea la Uniunea Europeană.

K.P.: Tactica folosită de Ucraina a determinat retragerea parțială a Flotei Ruse a Mării Negre din regiunea Crimeii. Poate Kyiv să asigure securitatea transportului maritim? Cum pot Ucraina să primească asistență din partea partenerilor occidentali în acest sens?

S.Z.: Kiev încearcă să asigure securitatea transportului maritim, inclusiv lovind infrastructura militară a Crimeii ocupate sub control rus și Flota Mării Negre a Federației Ruse. Până la un punct, au avut succes în acest demers. Cu toate acestea, situația este complexă. În acest context, este crucial ca partenerii occidentali să continue furnizarea de asistență militară, cum ar fi drone aeriene și navale, proiectile de rachetă cu rază lungă, date de informații/imagini actualizate prin satelit și altele. De asemenea, presiunea politică, diplomatică, economică, sancțiuni și alte forme de presiune asupra Moscovei sunt la fel de importante.

K.P.: Sub ce condiții este pregătită Ucraina să se angajeze în negocieri de pace, având în vedere că toți partenerii occidentali au declarat că Ucraina este cea care decide când și sub ce condiții vor fi inițiate aceste negocieri?

S.Z.: Ucraina este pregătită să se angajeze în negocieri de pace, iar declarațiile oficiale din Kiev au făcut acest lucru clar în mai multe rânduri. Cu toate acestea, ei insistă ca toate punctele „formulei de pace” ucrainene să fie îndeplinite înainte ca negocierile să poată avea loc. Aceste puncte includ: Implementarea Cartei ONU și restabilirea integrității teritoriale a Ucrainei și a ordinii mondiale; Retragerea forțelor ruse și încetarea ostilităților; Justiție, inclusiv organizarea unui tribunal pentru cei responsabili de agresiune și compensarea pagubelor; Eliberarea tuturor deținuților și persoanelor deportate; Garanții de securitate pentru Ucraina; Siguranță radiologică și nucleară; Siguranță alimentară și alte aspecte conexe. De asemenea, este crucial ca Rusia să renunțe la orice pretenție teritorială asupra Ucrainei, ceea ce ar implica modificarea Constituției ruse și a altor legi pentru a elimina orice afiliere a celor cinci regiuni ucrainene la Federația Rusă.

K.P.: Președintele Zelensky a efectuat o serie de vizite în Statele Unite, Canada și la sediul NATO. Cum vor evolua relațiile dintre Kyiv și partenerii săi occidentali?

S.Z.: Partenerii occidentali au susținut Ucraina și au furnizat resurse pentru a contracara agresiunea rusă. De asemenea, există un accent considerabil asupra reconstrucției postbelice în Ucraina și asupra sprijinului pentru integrarea sa europeană și euro-atlantică. Având în vedere că Occidentul colectiv continuă să mențină Ucraina în centrul atenției, există speranța că această atenție va persista până când Ucraina va realiza integrarea completă cu lumea occidentală. Acest sprijin în curs de desfășurare și colaborarea cu partenerii occidentali sunt esențiale pentru stabilitatea și securitatea Ucrainei și pentru calea sa către o mai mare integrare cu instituțiile euro-atlantice.

K.P.: Președintele Zelensky a efectuat recent o vizită oficială la București, la invitația omologului său român, Klaus Iohannis. Cei doi șefi de stat au semnat un Parteneriat Strategic, ridicând nivelul relațiilor dintre cele două țări. De asemenea, guvernele României și Ucrainei au avut o ședință comună în capitala ucraineană. Care sunt așteptările din partea Kyiv-ului în ceea ce privește acest acord? Ce poate face România în plus pentru a sprijini Ucraina?

S.Z.: Într-adevăr, președintele ucrainean Volodymyr Zelensky a efectuat o vizită în România, unde s-a întâlnit cu omologul său, Klaus Iohannis. Acesta a fost primul vizită a unui lider ucrainean în România de la începutul războiului. În timpul vizitei președintelui Zelensky în România, s-a ajuns la un acord pentru înființarea unui centru de pregătire pentru piloții ucraineni de F-16. Bucureștiul este pregătit să furnizeze Ucrainei sisteme de apărare antiaeriană și artilerie. În plus, s-a anunțat lansarea unui nou coridor pentru exportul de cereale ucrainene prin Moldova către România. Faptul că Iohannis și Zelensky au declarat că România și Ucraina au încheiat un acord de parteneriat strategic este considerat un pas semnificativ care ridică nivelul relațiilor dintre cele două țări. Este esențial ca ritmul cooperării dintre București și Kyiv să nu rămână doar stabil, ci să se și intensifice. Acest lucru ar trebui înțeles în contextul cooperării militare, precum și al altor posibile domenii de colaborare. Este demn de menționat că liderul român a exprimat susținerea pentru „formula de pace” ucraineană și a declarat că doar Ucraina va decide când și cum să desfășoare negocierile de pace. În plus, Klaus Iohannis a exprimat susținerea pentru începerea negocierilor privind aderarea Ucrainei și a Moldovei la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului. Acest lucru este de o importanță deosebită pentru toate părțile implicate, deoarece apartenența la un spațiu politic și economic unitar poate garanta o rezistență eficientă împotriva agresorilor externi, cu Rusia fiind un astfel de agresor. România înțelege bine acest lucru.