Bulgaria traversează în ultimii ani o perioadă de instabilitate politică și economică semnificativă, marcată de dificultăți în formarea unui guvern stabil, în contextul în care țara a organizat nu mai puțin de șapte alegeri parlamentare în ultimii patru ani. Această frecvență ridicată a scrutinelor electorale indică o fragmentare profundă a scenei politice, cu partide care întâmpină dificultăți în atingerea unor compromisuri pe termen lung pentru a forma o majoritate care să poate susține un guvern.

Pentru a întelege mai bine mediul politic bulgar este necesară trecerea în revistă a principalelor forțe politice. Principalul actor politic în acest moment în Bulgaria este partidul GERB. La prima vedere, GERB poate părea o organizație de dreapta, cu viziuni conservatoare, asemănătoare cu partidele creștin-democrate din Europa de Vest.

De la înființarea sa, liderul său a fost Boyko Borissov. El a fost garda de corp a fostului dictator comunist Todor Jivkov. Înainte de a deveni gardă de corp, Borissov a studiat la Academia de Poliție Simeonovo și a aplicat la Securitatea Statului, serviciul secret al regimului totalitar. După respingerea candidaturii sale, a devenit pompier. După căderea regimului sovietic în 1989 și tranziția către democrație, Borissov a refuzat să părăsească Partidul Comunist Bulgar, fiind astfel temporar exclus din Ministerul de Interne.

În ciuda poziționării sale pe partea dreaptă a spectrului politic și a afirmării luptei împotriva comuniștilor, GERB a continuat să apere anumite practici comuniste. De exemplu, partidul a continuat să controleze sectorul economic și a naționalizat diverse fabrici și sectoare economice. În ceea ce privește politica externă, GERB a contribuit la aprofundarea dependenței energetice a Bulgariei față de Rusia și a permis răspândirea propagandei pro-Kremlin și a sentimentului anti-european în țară.

Deși Partidul Socialist Bulgar se prezintă ca fiind de stânga, acesta adoptă o poziție din ce în ce mai ultra-conservatoare și recurge frecvent la o retorică fundamentalistă. Socialiștii apără valorile „tradiționale” și „ortodoxe creștine”. Ei au jucat un rol major în campania împotriva ratificării Convenției de la Istanbul și au alimentat campaniile de dezinformare împotriva Strategiei de protecție a copilului și a Legii privind serviciile sociale. Liderii partidului folosesc adesea un limbaj homofob și transfob. Actuala conducere dorește să modeleze Bulgaria după Rusia lui Putin, având o atitudine intolerantă față de comunitatea LGBT și ignorând violența domestică.

Fostul președinte al BSP, Serghei Stanishev, a încercat să apropie partidul de omologii săi europeni, însă guvernul său din 2008 a promovat una dintre cele mai radicale reforme economice conservatoare din țară, introducând un impozit forfetar de 10% pe venituri și profituri. BSP este continuatoarea politică a Partidului Comunist Bulgar, care a condus țara în perioada totalitară. În 1989, aproape de sfârșitul regimului comunist, partidul a fost responsabil pentru o practică similară epurării etnice, forțând peste 320.000 de etnici turci să părăsească țara și să se stabilească în Turcia. Până în prezent, BSP nu și-a cerut scuze pentru acest act, considerându-l „istoric corect”.

Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (MRF) reprezintă în principal etnicii turci și pomaci, precum și o parte din populația romă din Bulgaria. MRF face parte din grupul liberal din Parlamentul European (ALDE), însă politica sa nu este cu adevărat liberală. Este un partid cu o structură autoritară, condus de Ahmed Dogan, fost agent al Securității Statului din perioada comunistă. Dogan se mândrește cu cu faptul că Bulgaria a evitat conflicte etnice majore, ca cele din fostele republici iugoslave.

Totuși, MRF nu a făcut niciun efort semnificativ pentru a integra minoritățile etnice din spațiul bulgar în viața socială și a preferat să le izoleze pentru a profita electoral de nemulțumirile acestora. Membrii electoratului MRF cred că partidul este singurul care îi poate proteja de o majoritate etnică bulgară ostilă. Această percepție este alimentată de naționaliști și de educația națională care promovează un puternic sentiment anti-turc.

Cu sprijinul acestei baze, MRF continuă să fie o forță politică importantă, chiar și atunci când nu se află oficial la putere, folosind metode moștenite din perioada comunistă. De asemenea, Ahmed Dogan și Delyan Peevski, un influent om de afaceri și proprietar de mass-media, joacă un rol semnificativ în politica țării.

Partidele naționaliste din Bulgaria, care se prezintă ca apărători ai unei majorități etnice, nu sunt întotdeauna parte a extremei drepte. GERB și BSP au ambele aripi naționaliste, care colaborează în coaliții atunci când este necesar.

Până recent, BSP avea sprijinul partidului pro-Putin Ataka, dar aceasta a pierdut susținerea când a susținut guvernul lui Plamen Oresharski. Acum, o altă formațiune pro-Putin, Vazrazhdane, se află în ascensiune, având viziuni naționaliste și orientări proruse.

Naționaliștii din Bulgaria sunt, în general, anti-turci, dar și anti-romi în practică, iar o mare parte din populația romă trăiește în sărăcie extremă. Aceștia sunt adesea forțați să voteze pentru grupări naționaliste, în schimbul unor promisiuni legate de locuințele lor.

Naționaliștii reușesc adesea să instige conflicte etnice, în special împotriva romilor, pentru a-și consolida pozițiile politice, dar acest lucru este adesea în contradicție cu interesele propriei lor baze etnice.

Revenind la situația electorală, din aprilie 2021 au fost organizate șase alegeri parlamentare anticipate, alegeri prezidențiale, locale și europene. Criza politică din Bulgaria a început în 2021, atunci când au avut loc proteste masive împotriva celui de-al treilea guvern GERB (centrul-dreapta) al lui Boyko Borissov, ca urmare a acuzațiilor de corupție.

Între 2017 și 2021, Bulgaria a fost guvernată de partidul de centru-dreapta GERB (Cetățeni pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei), în colaborare cu parteneri de coaliție din dreapta. GERB, care a dominat scena politică din Bulgaria încă din 2009, a fost principalul jucător al acestei perioade. În aprilie 2021, GERB, condus de Boyko Borissov, a câștigat alegerile, dar nu a reușit să formeze un guvern de coaliție, deoarece toate celelalte partide s-au opus. Acest impas a dus la organizarea unor alegeri anticipate în iulie 2021, începând un ciclu în care diverse partide au câștigat alegeri consecutive, dar nu au reușit să formeze guverne stabile pe termen lung.

În noiembrie 2021, partidul anti-establishment „We Continue the Change” (PP) a câștigat alegerile, promițând să răstoarne sistemul printr-o campanie anticorupție. Au format o coaliție anti-GERB cu Partidul Socialist Bulgar (BSP), Bulgaria Democrată (DB), o formațiune liberală, și partidul populist de dreapta „Există un astfel de popor” (ITN). Totuși, din cauza divergențelor între partenerii de coaliție, guvernul s-a prăbușit în iunie 2022, în urma unui vot de neîncredere reușit, primul din istoria modernă a Bulgariei.

După alegeri nereușite în octombrie 2022, GERB a câștigat din nou în aprilie 2023. De această dată, a reușit să formeze un acord de coaliție de rotație cu PP-DB, în cadrul căruia prim-ministrul urma să fie schimbat la fiecare 9 luni între cele două partide. Cu toate acestea, acordul s-a prăbușit la sfârșitul primei perioade de 9 luni, iar bulgarii au fost nevoiți să meargă din nou la urne în iunie 2024.

Coaliția de dreapta-liberală a pierdut o treime din alegători din cauza colaborării cu GERB. Partidul Socialist Bulgar (BSP), cu o istorie de 135 de ani, a înregistrat un rezultat electoral dezamăgitor, cu doar 7% din voturi. Korneliya Ninova, liderul BSP, a promovat o linie de „socialism conservator” pentru a atrage electoratul radical, dar această abordare nu a avut succes. De asemenea, alte partide de stânga, cum ar fi Solidaritatea Bulgaria, au obținut rezultate slabe, în ciuda popularității liderelor lor în rândul stângii. Singura opțiune viabilă pentru stânga ar fi formarea unei largi coaliții care să includă nu doar partide politice, dar și organizații sociale, sindicate și grupuri de bază.

Alegătorii sperau ca un nou actor politic să schimbe status quo-ul și să elimine influența lui Borissov asupra instituțiilor cheie ale statului, precum justiția și autoritățile de reglementare. O coaliție de scurtă durată, cunoscută sub numele de „coaliția semafor”, alcătuită din patru partide (reprezentând dreapta, centrul și stânga politică), a încercat să îndeplinească aceste așteptări, dar nu a reușit să guverneze pe termen lung.

După câteva luni, au avut loc noi alegeri anticipate, iar războiul din Ucraina a schimbat contextul geopolitic, iar presiunile externe pentru un guvern pro-occidental au crescut. Acest lucru a facilitat formarea unei coaliții între GERB și Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democrată, un partid liberal de dreapta. Coaliția a primit sprijin parlamentar din partea Mișcării pentru Drepturi și Libertăți (MRF), un partid minoritar turc, pentru a modifica constituția în domeniul justiției. Totuși, divergențele între parteneri în privința reformelor anticorupție și a numirilor în instituțiile de reglementare au dus la adâncirea crizei politice, culminând cu noi alegeri anticipate în iunie.

Rezultatele alegerilor din 9 iunie 2024 au reflectat profunzimea crizei politice din Bulgaria. Alegătorii, confruntați cu multiple crize economice și sociale (Covid-19, război, inflație), au ales să sprijine grupuri politice radicale. Unul dintre cele mai surprinzătoare rezultate ale alegerilor a fost ascensiunea partidului Vazrazhdane, un partid pro-rus susținut de anumite figuri conservatoare din mediile de social media, care au reușit să treacă pragul electoral de 4% prin răspândirea teoriilor conspiraționiste și organizarea de grupuri paramilitare. Deși scorul lor a fost modest, succesul lor subliniază riscurile asociate cu criza politică în Bulgaria. În octombrie 2024 au avut loc din alegeri parlamentare.

În luna ianuarie 2025, Parlamentul bulgar a reușit, în cele din urmă, să aprobe o coaliție guvernamentală, însă aceasta a fost dificil de gestionat. Alianța politică formată a inclus conservatorii din partidul GERB, socialiștii, partidul populist „Există un astfel de popor” (ITN) și Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (DPS). Această coaliție a fost constituită cu scopul de a preveni organizarea unor noi alegeri anticipate, însă diferențele ideologice semnificative dintre partenerii de guvernare pun sub semnul întrebării capacitatea acesteia de a rămâne funcțională pe termen lung.

Premierul ales, Rosen Zhelyazkov, fost președinte al Parlamentului și o figură apropiată de fostul premier Boiko Borisov, a reușit să obțină susținerea a 125 de parlamentari, în timp ce 114 au votat împotrivă. Acest echilibru precar reflectă lipsa unui sprijin larg și riscul ca guvernul să nu poată implementa reforme esențiale fără opoziție puternică.

Una dintre principalele priorități ale noii administrații este stabilizarea economică și avansarea procesului de aderare la zona euro. Bulgaria a depus eforturi considerabile pentru a îndeplini criteriile necesare integrării în zona euro, însă încă se confruntă cu provocări legate de inflație, deficit bugetar și discipline fiscală. În timp ce aderarea la moneda unică europeană este percepută ca un pas strategic pentru creșterea economică și atragerea de investiții străine, o parte semnificativă a populației și a unor forțe politice se teme de efectele negative pe termen scurt, inclusiv posibilele creșteri de prețuri și pierderea controlului asupra politicii monetare naționale.

De asemenea, noul guvern bulgar și-a stabilit ca obiective modernizarea sistemului de apărare și reforma justiției. Pe fondul tensiunilor geopolitice cauzate de războiul din Ucraina, Bulgaria dorește să-și consolideze capacitățile defensive și să își reafirme angajamentele de securitate asumate în cadrul NATO. În același timp, sistemul judiciar rămâne un punct sensibil, țara fiind criticată în mod repetat pentru deficiențele sale în combaterea corupției și în asigurarea unei justiții independente. Implementarea unor reforme autentice în acest domeniu este esențială pentru consolidarea statului de drept și creșterea încrederii investitorilor străini.

Instabilitatea politică din Bulgaria a alimentat, de asemenea, ascensiunea unor formațiuni politice anti-europene și ultra-naționaliste, care profită de nemulțumirile sociale pentru a destabiliza puterea. Un exemplu recent este protestul violent organizat la Sofia de către susținătorii partidului ultra-naționalist „Vazrajdane”, care s-au confruntat cu forțele de ordine în timp ce încercau să ia cu asalt sediul reprezentanței Uniunii Europene. Manifestanții, care se opun adoptării monedei euro, au aruncat petarde, cocktailuri Molotov și vopsea roșie asupra clădirii, provocând incendierea ușii principale înainte de a fi dispersați de poliție. Ciocnirile au rezultat în mai mulți polițiști răniți și arestarea a șase persoane.

Autoritățile bulgare au condamnat ferm acest atac, subliniind că astfel de acțiuni sunt incompatibile cu principiile democratice și cu aspirațiile europene ale țării. În rândul protestatarilor s-au remarcat grupuri care fluturau steaguri ale Bulgariei, Uniunii Sovietice și fostei Republici Democrate Germane, iar alții afișau pancarte cu mesaje anti-euro. Liderul „Vazrajdane”, Kostadin Kostadinov, a declarat că adoptarea monedei unice va submina suveranitatea economică a Bulgariei și a cerut organizarea unui referendum național pe această temă.

În pofida opoziției politice și sociale, guvernul condus de Rosen Zhelyazkov și-a reafirmat angajamentul de a introduce euro în 2026. Premierul a precizat că bugetul pentru 2025 va fi construit astfel încât să respecte un deficit de aproximativ 3%, ceea ce este esențial pentru respectarea criteriilor de convergență impuse de Uniunea Europeană. Totuși, aderarea depinde și de menținerea unei inflații scăzute, iar experiența Croației, care a adoptat euro în 2023 și a cunoscut o creștere abruptă a prețurilor, a generat temeri similare în rândul bulgarilor.

Într-o mișcare politică surprinzătoare, Curtea Constituțională a Bulgariei a ordonat recalcularea rezultatelor alegerilor parlamentare din octombrie 2024, după ce un audit a scos la iveală nereguli în procesul de numărare a voturilor. Această decizie ar putea avea consecințe majore asupra echilibrului de putere din Parlament, afectând stabilitatea guvernului, care se bazează pe o majoritate fragilă. În cazul în care redistribuirea mandatelor modifică raportul de forțe în legislativ, actuala coaliție s-ar putea transforma într-un guvern minoritar, expus riscului de a fi demis prin moțiune de cenzură.

În acest context, executivul încearcă să mențină cursul reformelor economice și politice, pledând pentru o accelerare a procesului de integrare europeană. Guvernul bulgar a anunțat că va solicita Comisiei Europene și Băncii Centrale Europene o evaluare extraordinară privind convergența cu zona euro, sperând că acest demers va facilita aderarea în termenul stabilit. Premierul Zhelyazkov a estimat că raportul de convergență ar putea fi publicat la începutul lunii iunie 2025, iar dacă rezultatele vor fi favorabile, Bulgaria ar putea adopta moneda unică la 1 ianuarie 2026.

Președintele Comisiei de Finanțe din Parlament, Delyan Dobrev, a descris acest moment ca fiind crucial pentru viitorul economic al Bulgariei, argumentând că țara îndeplinește criteriile necesare aderării la zona euro. Cu toate acestea, opoziția politică și incertitudinile economice ar putea complica procesul, punând sub semnul întrebării fezabilitatea calendarului propus de guvern.

Bulgaria se află într-o situație delicată, confruntându-se atât cu instabilitate politică, cât și cu provocări economice majore. Deși guvernul actual încearcă să mențină un echilibru fragil și să promoveze reforme esențiale, viitorul politic al țării rămâne incert, iar implementarea unor schimbări semnificative depinde de stabilitatea alianței guvernamentale și de capacitatea acesteia de a gestiona tensiunile interne și externe.

Deși rezultatele recente nu marchează o schimbare semnificativă față de status quo-ul existent în alegerile anterioare, ele reflectă continuarea unor tendințe tot mai îngrijorătoare. Bulgaria se află într-un al patrulea an de instabilitate politică și criză, fără semne clare de soluționare rapidă. În luna iunie, prezența la vot a atins un nivel record de 34,4%, cu o ușoară creștere în octombrie, ceea ce semnalează o scădere constantă a încrederii bulgarilor în instituțiile politice, favorizând partidele populiste și de extremă dreapta. Totodată, încrederea în guvern și în instituțiile naționale, mai ales în sistemul judiciar, este extrem de scăzută, Bulgaria figurând printre ultimele din lume în Indexul Instituțiilor Naționale Independente. Încrederea în alegeri este și ea la un minim istoric, de doar 10%.

Multe dintre persoanele care continuă să voteze se îndreaptă către partide ultranaționaliste și de extremă dreapta, care au văzut o creștere constantă și au depășit pentru prima dată pragul de 20% din voturile combinate. Acest fenomen face formarea de coaliții și guvernarea stabilă și mai dificilă, subminând și legitimitatea UE și NATO în Bulgaria, având în vedere opoziția fermă a acestor partide față de ambele organizații. De asemenea, Bulgaria are una dintre cele mai scăzute cote de aprobare a Uniunii, alături de țări ca Ungaria, Slovacia și Grecia. Cu toate acestea, încrederea în UE este mult mai mare decât în instituțiile interne.

Criza politică continuă face Bulgaria tot mai vulnerabilă la influența Rusiei, în contextul schimbărilor geopolitice și regionale tot mai volatile. Descoperirile recente legate de achiziționarea de voturi în cadrul referendumului din Moldova și amestecul în alegerile din România subliniază riscurile în regiune, iar suspiciunile că activități similare ar putea avea loc și în Bulgaria sunt tot mai mari.

Societatea bulgară resimte deja efectele acestui blocaj politic prelungit, iar acest lucru afectează din ce în ce mai mult viața cotidiană a cetățenilor. Mulți dintre aceștia își pun vina pe UE și pe Occident, iar unii chiar simt o nostalgie față de Rusia.

O altă evoluție îngrijorătoare este legată de sancțiunile impuse lui Delyan Peevski, liderul unui partid din Parlament și posibil candidat într-un guvern de coaliție, sancționat de guvernul american pentru corupție. Aceste sancțiuni subliniază un contrast între progresele făcute în lupta împotriva corupției și realitatea din politica bulgară, unde un oligarh continuă să ocupe poziții cheie.

În fața acestei crize politice prelungite, există o nevoie urgentă de găsirea unei soluții pentru a evita deteriorarea suplimentară a situației politice și economice. UE nu își poate permite ca această criză să continue și să adâncească vulnerabilitățile la influențele externe dăunătoare. În acest context, chiar și cu un nou guvern de coaliție, Bulgaria se află într-o perioadă delicată, fiind supusă presiunilor interne și externe.

După ce GERB a câștigat alegerile din octombrie 2024, fără a avea însă o majoritate clară pentru a guverna singur, negocierile îndelungate au dus la formarea unei noi coaliții. Aceasta include fostul Partid Socialist Bulgar, partidul populist Există un astfel de popor, și o facțiune a Mișcării pentru Drepturi și Libertăți, tradițional reprezentând minoritatea turcă din Bulgaria. La conducerea noii coaliții este prim-ministrul Rosen Zhelyazkov, un membru influent al GERB. Cu toate acestea, coaliția a fost deja criticată pentru posibilele conflicte de interese și pentru posibile compromisuri legate de lupta împotriva corupției și menținerea orientării pro-occidentale a țării.

În Bulgaria, partidul GERB, condus de Boyko Borisov, este adesea asociat cu corupția. Acest partid, care a dominat scena politică bulgară pentru mai bine de un deceniu, a fost acuzat de numeroase nereguli, inclusiv controlul mass-media, utilizarea abuzivă a fondurilor europene și promovarea unui sistem corupt. Boyko Borisov a fost prim-ministru de trei ori între 2009 și 2021, dar a fost criticat pe scară largă pentru conducerea unui guvern considerat ca fiind marcat de clientelism și corupție. În ciuda acestor acuzații, Borisov a reușit să rămână un jucător extrem de important în politica bulgară, până în momentul în care a fost forțat să demisioneze în 2021, ca urmare a unor proteste masive împotriva corupției și a guvernului său. Aceste demonstrații au pus presiune pe guvernul său, ceea ce a dus la un impas politic care a afectat grav stabilitatea politică și economică a Bulgariei.

Deși partidul său, GERB, a câștigat alegerile generale din 2021, a avut dificultăți în a forma o coaliție guvernamentală stabilă. O mare parte din aceste dificultăți se datorează relației controversate dintre GERB și Delyan Peevski. Peevski a fost sancționat de Statele Unite și Regatul Unit, iar în ciuda apelurilor multor politicieni bulgari de a se distanța de el, GERB a ales să nu adopte o atitudine clară de respingere a acestuia. Mai mult, în cadrul negocierilor pentru formarea unui guvern, coaliția a eliminat referințele care ar fi limitat influența lui Peevski, ceea ce a determinat retragerea alianței reformiste Continuăm Schimbarea-Bulgaria Democratică din discuțiile pentru formarea unui guvern. Această decizie a fost una semnificativă, deoarece a subliniat conflictele interne din politica bulgară, în special între diferitele grupuri politice care se luptă pentru putere și influență.

Pe fondul acestui conflict, mulți bulgari sunt sceptici cu privire la capacitatea noului guvern de a implementa reformele cerute de Uniunea Europeană (UE) și de a atinge obiectivele ambițioase propuse de premierul Rosen Zhelyazkov, care include adoptarea de reforme structurale, aderarea la zona euro și consolidarea statului de drept. În ciuda acestor obiective, există o mare îngrijorare că, la fel ca în guvernele anterioare, reformele nu vor fi implementate eficient din cauza lipsei de voință politică și a corupției persistente. Contradicțiile interne ale coaliției, în special încercările de a găsi un echilibru între interesele pro-occidentale și pro-ruse, au dus la o serie de compromisuri care au fost văzute ca semne de oportunism politic. De exemplu, angajamentele privind Ucraina și Rusia au fost modificate pentru a reflecta pozițiile mai reticente ale Partidului Socialist Bulgar, un partid cu tradiție pro-rusă, ceea ce a generat un sentiment de dezamăgire în rândul multora care sperau într-o schimbare reală în politica externă a Bulgariei.

Aceste contradicții și impasuri politice au fost reflectate în starea economică a Bulgariei, care a fost grav afectată de stagnare și de lipsa de reforme în ultimii patru ani. În această perioadă, fondurile europene pentru dezvoltare au scăzut semnificativ, iar guvernul bulgar nu a reușit să implementeze proiecte economice semnificative care să contribuie la creșterea economică a țării. Aceste deficiențe economice au fost combinate cu o scădere a încrederii cetățenilor în instituțiile statului și în procesul politic, iar mulți bulgari se tem că situația va rămâne neschimbată sau chiar se va înrăutăți, din cauza corupției persistente și a ineficienței guvernamentale. În acest context, întrebarea care persistă este dacă Bulgaria va reuși să își mențină angajamentele față de Uniunea Europeană sau dacă va continua să se confrunte cu stagnare și regres economic.

Un alt aspect important al acestei situații politice este relația dintre Bulgaria și Uniunea Europeană. Deși Bulgaria a devenit membră a zonei Schengen și a îndeplinit o serie de condiții pentru a se alătura zonei euro, există încă multe provocări care trebuie depășite pentru a consolida statutul Bulgariei în UE. Premierul Zhelyazkov a declarat că Bulgaria va continua să își urmeze politica pro-europeană, subliniind importanța aderării la zona euro și a consolidării relațiilor economice și politice cu statele membre ale Uniunii Europene. De asemenea, guvernul a reafirmat angajamentul său față de independența energetică a țării și modernizarea armatei, în conformitate cu obiectivele UE.

În ciuda acestui angajament pro-european, opoziția politică din Bulgaria, reprezentată de alianța Continuăm Schimbarea-Bulgaria Democratică, se află într-o poziție de monitorizare a activităților guvernului, asigurându-se că acesta rămâne pe calea pro-europeană asumată. Nadejda Iordanova, un lider al opoziției, a declarat că grupul său va sprijini reforma sectorului energetic, aderarea la zona euro și modernizarea armatei, dar va rămâne vigilent față de orice semne de corupție sau de deviere de la principiile pro-europene. Aceste poziții reflectă o deschidere pentru dialog și cooperare, dar și o atitudine critică față de guvernul actual, care este considerat a fi marcat de compromisuri politice și contradicții interne.

În această atmosferă de incertitudine politică și economică, o altă problemă majoră este reacția Bulgariei față de războiul din Ucraina. După o întâlnire recentă a Consiliului de Securitate, membrii parlamentului din Continuăm Schimbarea-Bulgaria Democratică au remarcat o schimbare semnificativă în politica externă a Bulgariei, care pare să se alinieze mai mult cu politica europeană de rearmare. Această schimbare reflectă angajamentele Ucrainei și ale Uniunii Europene, dar și un sentiment de solidaritate față de aliații europeni în fața provocărilor geopolitice.

Războiul din Ucraina a pus sub semnul întrebării stabilitatea geopolitică a regiunii și a determinat o schimbare a pozițiilor politice în multe țări europene, inclusiv în Bulgaria. În acest context, Radoslav Ribarski, un membru al parlamentului din Continuăm Schimbarea-Bulgaria Democratică, a subliniat că Bulgaria ar trebui să se alinieze la politica europeană de rearmare și să sprijine măsurile de apărare pe care Uniunea Europeană le adoptă în fața agresiunii ruse. De asemenea, el a subliniat că este esențial ca Bulgaria să își modernizeze capacitățile de apărare și să își concentreze eforturile pentru a contribui la stabilitatea regională și internațională.

Bulgaria se află într-un moment crucial pentru modernizarea forțelor sale armate, care sunt practic depășite. După mai bine de două decenii de subfinanțare în domeniul apărării, provocările cu care se confruntă armata bulgară au ajuns într-un punct critic. Există riscul ca anumite capacități esențiale să nu mai poată fi îndeplinite în mod intern, ceea ce subliniază necesitatea urgentă a unei strategii cuprinzătoare de modernizare.

Securitatea națională a Bulgariei depinde în mare măsură de continuarea cooperării cu aliații săi din NATO și Uniunea Europeană. Aceasta include colaborarea militară cu Statele Unite, dar și extinderea legăturilor de apărare cu Grecia, România și chiar Turcia. Beneficiile apartenenței la NATO presupun, pe de o parte, ca Sofia să contribuie cu cel puțin 2% din PIB-ul său pentru propria apărare. Pentru a atinge acest obiectiv, Sofia a definit un plan de dezvoltare pentru forțele armate, în care sunt stipulate domeniile în care se va investi. Unul dintre principalele motive care impun achiziționarea de echipamente noi este ponderea mare a tehnologiei vechi, din perioada sovietică, care este încă utilizată în majoritatea domeniilor. Mentenanța acestora depinde adesea de licențele acordate de companii rusești firmelor de întreținere locale sau, în unele cazuri, întreținerea este externalizată direct către companiile rusești, în ciuda faptului că Rusia a fost declarată o amenințare strategică pentru securitatea națională a Bulgariei în ultimii ani.

Planul de modernizare realizat în 2021 își propune, de asemenea, să rezolve lacunele existente în capacitățile forțelor armate bulgare în domeniile aerian, terestru și maritim, identificând 188 de cerințe minime care nu sunt îndeplinite de armata bulgară.

Acestea presupun achiziționarea de numeroase sisteme pentru a restabili sau a oferi noi capacități, iar o condiție importantă este ca soluțiile să provină din țări membre UE sau NATO. Costul estimat pentru atingerea acestor cerințe este de aproximativ 22 de miliarde de dolari pe o perioadă de 11 ani. Un eveniment semnificativ a avut loc în septembrie 2023, când a fost aprobată o vânzare militară externă de către SUA care permite Bulgariei să achiziționeze diverse variante ale vehiculului Stryker 8×8 de la General Dynamics Land Systems – 183 unități, pentru o sumă de 1,3 miliarde de dolari. În plus, Bulgaria a comandat sistemul de rachete antiaeriene cu rază medie de acțiune IRIS-T SLM pentru a-și întări capacitățile de apărare aeriană. De asemenea, pentru 16 aeronave noi F-16 Block 70 care urmează a fi recepționate din acest an, Bulgaria va plăti peste 2,3 miliarde de dolari.

În concluzie, Bulgaria se află într-un moment crucial al evoluției sale politice și economice. Cu un guvern fragil și o opoziție viguroasă, țara se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce privește implementarea reformelor cerute de Uniunea Europeană și consolidarea statului de drept. Deși există un angajament clar față de integrarea în Uniunea Europeană și alinierea la politicile europene, fragilitatea coalițiilor politice și corupția persistente rămân obstacole majore în calea unei schimbări reale.