Oficialii europeni se pregătesc să admită Bulgaria și România în Schengen în acest an, mai întâi cu granițele aeriene din octombrie 2023, urmate de abolirea controalelor la frontierele terestre până la 1 ianuarie 2024, au declarat unele surse oficiale, citate de mass-media. Ca o măsură alternativă, a fost propusă și posibilitatea înființării unui mini-Schengen româno-bulgar. Într-un interviu acordat publicației Podul Prieteniei, profesorul și expertul politic român Sergiu Mișcoiu preciza că ideea are meritele sale, iar un mic Schengen va fi în beneficiul firmelor de transport, turiștilor români, dar și va demonstra și ”europenitatea” ambelor țări.
Opoziție olandeză
Potrivit unor surse oficiale de la Sofia, citate de Euractiv, Bulgaria are șanse serioase, dacă exercită presiuni diplomatice și arată dorința de a continua reformele, de a obține aderarea la Schengen încă din octombrie anul acesta, cu frontierele aeriene, și perspectiva aderării cu drepturi depline cu frontierele terestre din ianuarie 2024.
Până acum o lună, cel mai mare obstacol în calea intrării Bulgariei în Schengen a fost opoziția Olandei.
Guvernul lui Mark Rutte a dat semnale informale că apreciază eforturile Parlamentului bulgar și ale ultimelor patru guverne de a iniția o reformă judiciară reală prin introducerea unui mecanism independent de investigare a procurorului șef, care a fost adoptat la sfârșitul lunii mai.
Fostul procuror-șef bulgar Ivan Gheșev, care nu avea o reputație deosebit de bună la Bruxelles, a devenit prima victimă a noii legislații după ce a fost demis din funcție săptămâna trecută. Se așteaptă o continuare a curățării sistemului judiciar.
Al doilea motiv major pentru înlăturarea obstacolelor din calea intrării Bulgariei în Schengen este alegerea unui guvern la Sofia, după o criză politică prelungită în timpul căreia președintele Rumen Radev a numit un guvern interimar.
Guvernul este format din miniștri ai coaliției Continuăm Schimbarea-Bulgaria Democratică, susținută de GERB, reprezentată de vicepremiera Mariya Gabriel.
Printre altele, noul guvern și-a declarat intenția de a revizui politica lui Radev față de Ucraina și a decis ca țara să fie reprezentată la viitorul summit NATO de prim-ministrul Nikolai Denkov, și nu de președinte.
Potrivit unor surse, partenerii europeni ai țării speră că marile obiective comune, inclusiv obiectivele de aderare la Schengen și Zona euro, vor menține coaliția unită.
În iulie, Comisia Europeană va publica un raport în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, la insistențele Olandei. Raportul este de așteptat să fie în general pozitiv, recunoscând voința politică de a continua reformele.
Viena vrea garduri
Obiecțiile Austriei la extinderea Schengen pe fondul crizei refugiaților nu au scăzut, dar se așteaptă ca Viena să nu-și mai folosească dreptul de veto dacă va fi izolată.
În decembrie anul trecut, Austria și Olanda au blocat aderarea Bulgariei la Schengen. În privința României, doar Austria s-a opus.
Noul premier al României, Marcel Ciolacu, a anunțat la începutul săptămânii trecute într-un interviu acordat EURACTIV că le-a cerut miniștrilor săi un plan pentru a convinge Austria să-și ridice vetoul asupra admiterii României la Schengen.
Următorul obiectiv major al instituțiilor bulgare este aderarea țării la Zona euro de la 1 ianuarie 2025.
În timp ce Olanda le cere autorităților bulgare să demonstreze că luptă împotriva corupției și că nu au renunțat la reforma judiciară, cerințele Austriei par mult mai dificil de pus în aplicare.
Cancelarul austriac Karl Nehammer a încercat din răsputeri să obțină bani europeni pentru ridicarea unui gard de-a lungul graniței dintre Bulgaria și Turcia, propunere respinsă de Comisia Europeană.
La începutul acestei luni, Executivul UE a acordat o nouă asistență financiară României și Bulgariei pentru implementarea proiectelor pilot deja lansate pentru managementul frontierelor. Ajutorul pentru Bulgaria este în valoare de 45 de milioane de euro, iar pentru România – 10,8 milioane de euro.
În plus, Comisia Europeană salută progresele înregistrate în ultimele trei luni de ambele țări privind respectarea politicii de azil și returnarea imigranților ilegali, gestionării frontierelor și cooperării internaționale – progrese care ar trebui să atenueze temerile Austriei că Sofia și Bucureștiul nu fac suficient pentru înregistrarea migranților ilegali.
Strategie alternativă
Europarlamentarul bulgar Andrey Novakov a îndemnat Bulgaria şi România să elimine barierele la punctele comune de trecere a frontierei, în semn de protest dacă li se va refuza în continuare aderarea la spaţiul Schengen, informează BTA, citată de mass-media de la București.
„Propunerea mea este acea ca, în situaţia în care nu vom intra în Schengen, să rezolvăm în mod bilateral controalele la frontieră între Bulgaria şi România şi să ridicăm barierele (între cele două ţări) fără a încălca legislaţia europeană. Acest lucru este posibil şi ar trebui să îl facem, inclusiv în semn de protest”, a declarat joi Novakov la un forum pe transport, digitalizare, oraşe inteligente şi securitatea alimentară, organizat la Sofia. Evenimentul est organizat de dir.bg şi 3E News. Agenţia de presă BTA este partener media la acest forum.
Andrey Novakov a subliniat că nu sunt multe poduri peste Dunăre între Bulgaria şi România pentru că strategia României este aceea de a-şi dezvolta infrastructura spre vest, în direcţia Ungariei, şi nu în sud, spre Bulgaria. Pe de altă parte, principalele oraşe bulgare de la Dunăre sunt mai mici decât oraşele româneşti şi există o lipsă de interes în conectarea lor, crede Novakov. Potrivit europarlamentarului, există bani pentru construcţia de poduri peste Dunăre, însă nu există dorinţă pentru construcţia lor. Bulgaria ar trebui să convingă România că au o ţară membră UE şi la sud şi astfel de infrastructura ar fi în interesul său.
Demers regional
La rândul lor, consilierii locali din Giurgiu şi Ruse au semnat recent, în cadrul unei şedinţe comune româno-bulgare, o declaraţie comună şi o scrisoare cu privire la importanţa aderării la Spaţiul Schengen ce va fi transmisă premierilor şi miniştrilor afacerilor externe din cele două ţări
„La 16 ani distanţă de la aderarea simultană la Uniunea Europeană, la mai bine de două decenii de cooperare care au generat dezvoltarea şi modernizarea celor două comunităţi, iată-ne astăzi, împreună, într-o simbioză care ne caracterizează, pe o traiectorie comună către Spaţiul Schengen, drum cu prioritate, intersecţie cu o serie de oportunităţi de neratat pentru Euroregiune. Adresăm astăzi o scrisoare celor două Guverne pentru că eticheta de state Schengen ar aduce României şi Bulgariei noi oportunităţi şi pentru că cetăţenii au dreptul la o bună guvernare! Aşa cum ne asumăm în declaraţia comună, împreună trebuie să ne constituim într-o voce comună care spune că cele două ţări au nevoie şi merită să intre în spaţiul Schengen!”, a declarat primarul municipiului Giurgiu, Adrian Anghelescu.
„Conectivitatea noastră nu este decisă de preşedinţi, prim-miniştri sau lideri UE. Conexiunea noastră vine destul de natural de la individ la individ, din prietenie, contactele noastre zilnice şi munca noastră împreună. De ani de zile, Ruse şi Giurgiu au arătat în mod continuu cum pot fi înlăturate barierele prin dialog şi parteneriat. Între noi, ca cetăţeni de ambele părţi ale graniţei, s-a creat o legătură atât de puternică încât politicienii şi administratorii trebuie să parcurgă acum o serie de paşi pentru a o transforma în documente”, a afirmat primarul municipiului Ruse, Pencho Milkov, de la tribuna Ateneului ‘Nicolae Bălănescu’.
Şi directorul executiv al Asociaţiei Euroregiunea Danubius, Lili Gancheva, a declarat că formula succesului acestui demers constă în încredere, acceptare şi continuitate. „După cum se spune în Declaraţia Comună pe care o susţinem, cred că cheia succesului este să fim împreună pentru că aşa putem forma o voce comună pentru a fi auziţi! Merităm şi ar trebui să fim în Spaţiul Schengen!”, a afirmat Lili Gancheva.
În scrisoarea comună, semnată de toţi consilierii municipali din Giurgiu şi Ruse şi care va fi înaintată premierului României, Marcel Ciolacu, şi premierului Republicii Bulgare, Nikolai Denkov, precum şi miniştrilor afacerilor externe din cele două ţări, se subliniază faptul că aderarea la spaţiul Schengen este „esenţială pentru schimbarea pe care o va aduce în regiune”.
Reformă politică
Într-un demers menit să faciliteze aderarea la spațiul Schengen, Consiliul Judiciar Suprem al Bulgariei a votat pentru demiterea controversatului procuror-şef Ivan Gheşev, considerat de mulţi bulgari drept un apărător de frunte al capilor mafiei din ţară şi un obstacol cheie în calea instaurării statului de drept, relatează POLITICO.
Consiliul Judiciar Suprem, care este cea mai înaltă autoritate judiciară din Bulgaria, a declarat că a votat cu 16 voturi la 4 pentru demiterea acestuia. Decizia de demitere a acestuia este acum transmisă preşedintelui Rumen Radev, care trebuie să o aprobe, dar nu are un termen limită pentru a face acest lucru.
Anterior deciziei Consiliului Judiciar Suprem, Gheşev avusese o apariţie la televiziunea naţională şi a refuzat să demisioneze, atacâdu-şi rivalii din parlament pe care i-a numit „gunoi politic”.
Gheşev s-a confruntat cu presiuni pentru a demisiona ca urmare a acuzaţiilor că o explozie care a avut loc lângă vehiculul său, la începutul lunii mai, descrisă drept o „tentativă de asasinat”, a fost de fapt o înscenare.
Noul guvern al Bulgariei, care a preluat puterea la începutul acestei luni, a promis să pună ţara pe o traiectorie către normele democratice ale UE. Timp de mulţi ani, Bulgaria a fost considerată un „stat capturat”, în care oligarhii şi protectorii lor politici au operat efectiv în impunitate, în colaborare cu grupurile de crimă organizată.
Rolul lui Gheşev – poreclit „Şapcă” – este deosebit de sensibil. În timpul protestelor masive antimafia din 2020, el a fost indicat ca fiind figura centrală din sistemul judiciar care face în aşa fel încât să se asigure că niciun lider important nu este adus vreodată în faţa justiţiei. Acesta a intrat însă în conflict deschis cu foşti aliaţi, inclusiv cu fostul prim-ministru Boiko Borissov.
Confruntat cu plecarea iminentă, Gheşev şi-a acuzat duşmanii că încearcă să-l asasineze şi a început să facă dezvăluiri despre o serie de anchete care au fost ascunse – inclusiv un caz de spălare de bani în care este implicat Borissov şi achiziţionarea unei proprietăţi scumpe în Barcelona.
Preşedintele Radev, care provine din rândurile socialiştilor, are puteri limitate pentru a se opune deciziilor Consiliului Judiciar Suprem, dar ar putea întârzia plecarea lui Gheşev pentru a-i permite acestuia să creeze probleme noului guvern. Radev adoptă o poziţie blândă faţă de Rusia şi este ostil noului guvern reformator condus de premierul Nikolai Denkov, care s-a angajat să adopte o poziţie mai deschis pro-NATO şi pro-Ucraina.
Probleme grave
Parlamentul unicameral bulgar a validat anterior un guvern proeuropean, în urma unui compromis anevoios între primele două partide parlamentare, după mai bine de doi ani de instabilitate şi cinci rânduri de alegeri în această ţară săracă din Balcani.
Noul Cabinet – alcătuit în principal din experţi, conduşi de către cercetătorul Nikolai Denkov – a primit fără dificultăţi avalul Parlamentului, în care dispune de 132 dintre cele 240 de mandate.
Nikolai Denkov, în vârstă de 60 de ani, un fost ministru al Educaţiei, desemnat de către coaliţia reformatoare liberală CC/BD, urmează să guverneze următoarele nouă luni.
El urmează să fie secundat de către fostul comisar european Maria Gabriel, desemnată de Partidul GERB (conservator) al lui Boiko Borisov.
Maria Gabriel, în vârstă de 44 de ani, urmează să deţină portofoliul Afacerilor Externe şi să preia şefia Guvernului în martie 2024.
Cele două forţe politice, care s-au situat cot la cot în urma alegerilor legislative de la 2 aprilie, au anunţat la 22 mai un acord prin care să pună capăt unui impas politic fără precedent de la căderea comunismului, în 1989.
Negocierile aproape că au eşuat, din cauza divulgării unor înregistrări care dezvăluie duşmănii puternice între cele două tabere.
Însă foştii premieri rivali Boiko Borisov (GERB) şi Kiril Petkov (CC) au decis să-şi lase de o parte diferendele, din cauza situaţiei catastrofale a acestei ţări membre a Uniunii Europene (UE) şi NATO.
Ei au în comun poziţia lor proeuropeană împotriva invaziei ruse din Ucraina, în această ţară divizată, apropiată în mod istoric de Rusia.
Enigma Radev
Politica celor două tabere urmează să se distanţeze de politica guvernelor interimare – care refuzau să trimită un ajutor militar direct Kievului – sub patronajul preşedintelui rusofil Rumen Radev.
Şeful statului bulgar a denunţat – în Parlament – acastă coaliţie, pe care a îndemnat-o ”să nu trădeze interesele naţionale” ale Bulgariei.
Între priorităţile noului Guvern bulgar se află adoptarea bugetului, a cărui supunere la vot a fost amânată din cauza disputelor politice.
Asen Vasilev, format la Harvard, a fost desemnat ministru al Finanţelor şi Fondurilor Europene.
Noul Guvern vrea să reformeze justiţia, în vederea unei îmbunătăţiri a luptei împotriva corupţiei, şi şi-a stabilit ca obiectiv să adere ”cât mai rapid” la zona euro şi la spaţiul de liberă circulaţie Schengen.
Demers românesc
Eurodeputatul Nicu Ştefănuţă declarat recent că primit un răspuns de la Comisia Europeană la o interpelare pe tema aderării ţării noastre la spaţiul Schengen, în care arată că ”se angajează să facă tot ceea ce le stă în putinţă pentru a asigura ca, în cursul lui 2023, Consiliul să adopte măsurile astfel încât România şi Bulgaria să poată adera la Schengen.
”În urma interpelării făcute de europarlamentarul sibian Nicu Ştefănuţă, (Greens/EFA) privind aderarea la Schengen, s-a reconfirmat prioritatea şi continuarea eforturilor pentru a reduce timpul de aşteptare la frontiere pentru cetăţenii români. Pe data de 22 martie 2023, Nicu Ştefănuţă a înaintat Comisiei o interpelare în care a prezentat un studiu ce evidenţiază impactul negativ asupra mediului cauzat de neapartenenţa României la spaţiul Schengen. Acest studiu nu doar că a demonstrat pierderile financiare de miliarde de euro anual, dar a arătat şi că vehiculele, din cauza timpilor de aşteptare la frontieră, emit o cantitate semnificativă de dioxid de carbon. Mai exact, se estimează că 46.000 de tone de dioxid de carbon sunt emise anual de vehiculele aflate în aşteptare la controlul de frontieră, doar pentru că România şi Bulgaria nu fac încă parte din spaţiul Schengen”, afirmă eurodeputatul într-un comunicat oficial. .
„Faptul că nu suntem în Schengen ne costa nu doar miliarde de euro anual ci şi sănătatea noastră şi a copiilor noştri, pentru că suntem expuşi la mii de tone de dioxid de carbon, doar pentru că se stă inutil la cozi în vămi! Când se va termina cu umilinţa? Când vom fi şi noi trataţi ca ceilalţi europeni?” spune europarlamentarul Nicu Ştefănuţă. În cele din urmă Comisia a răspuns printr-o scrisoare oficială în care a transmis următoarele cuvinte:
„Extinderea spaţiului Schengen rămâne o prioritate politică pentru Comisie, iar în colaborare strânsă cu Preşedinţia Consiliului şi Parlamentul European, ne angajăm să facem tot ceea ce ne stă în putinţă pentru a asigura ca, în cursul anului 2023, Consiliul să adopte măsurile necesare cât mai curând posibil, astfel încât România şi Bulgaria să poată adera la spaţiul Schengen.”
0 Comentarii