Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov cere “explicatii exhaustive” in problema scutului american

In ce masura va fi implicate Marea Neagra in proiectul american de aparare antiracheta din aceasta parte a Europei? Primele comentarii au fost confuze, pentru ca si primele informatii oficiale de la Washington s-au pretat la interpretari. Doamna Ellen Tauscher de la Departamentul de Stat  asigura intr-o declaratie de presa ca nu exista planuri pentru amplasarea de elemente ale scutului antiracheta in Marea Neagra, dar colegul ei Philip Crowley afirma ca sunt “planificate si elemente in spatiul marin”.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a cerut “explicatii exhaustive” Washingtonului asupra proiectului, cu siguranta si pentru lamurirea  acestei ambiguitati. De altfel, in context, el a reamintit ca “regimul Marii Negre este reglementat prin Conventia de la Montreux, care trebuie respectata” si care contine prevederi precise in ce priveste prezenta militara in Marea Neagra a altor state decat cele riverane.

Pana la “explicatii exhaustive” din partea SUA, s-a mai facut cunoscut ca proiectul american, care se va dezvolta in timp si in etape, va include si amplasarea de interceptori SM-3 suplimentari pe distrugatoare din clasa Aegis, dar acestea vor fi stationate in Marea Mediterana.

Dintre statele riverane Marii Negre, Romania este, deocamdata, singura despre care se stie ca a primit o invitatie din partea presedintelui Obama de a participa la scut si care a raspunj ferm pozitiv. Bulgaria s-a declarat si ea disponibila la implicarea in proiect, dar n-a primit inca un raspuns oficial american la oferta.

Turcia este, dupa parerea  aprecierea lui Alexander Vershbow, repsonsabil in Pentagon pentru zona Orientul Mijlociu si Europa, “cea mai apropiata, din punct de vedere geografic, de amenintarile care ne preocupa”. O baza radar in Turcia ar fi deosebit de importanta pentru a obtine operativ informatii in legartura cu rachetele iraniene, comenteaza ziarul britanic “Financial Times”, dar dipomatii turci lasa sa se inteleaga, in particular, ca Ankara ar prefera sa participe la un sistem de aparare antiracheta sub egidas NATO decat sa intre in proiectul american, in baza unor intelegeri bilaterale. O formula eleganta, care amana de fapt implicarea Turciei intr-un angajament militar pe care Iranul  l-ar privi ca pe o actiune indreptata impotriva securitatii sale.

Implicare spatiului pontic in sistemul antiracheta al Stateklor Unite ramane deocamdata  o ecuatie cu mai multe necunoscute.