Comisia de la Venetia este de parere ca cea mai fericita solutie pentru deblocarea vietii politici din Republica Moldova odata cu alegerea presedintelui ar fi modificarea Constitutiei. Acest organism a dat spre exemplu modul grecesc unde numarul de voturi pentru alegerea sefului statului este redus progresiv. Comisia de la Venetia a raspuns la solicitarea facuta de Curtea Constitutionala a Republicii Moldova in privinta modalitatii de alegere a presedintelui tarii. in documentul sau final, institutia europeana considera ca este de competenta Curtii Constitutionale sa faca interpretarea finala a Constitutiei, insa cea mai buna solutie ar fi modificarea legii fundamentale, informeaza portalul Unimedia.md. La 19 aprilie, Curtea Constitutionala a Republicii Moldova a solicitat Comisiei de la Venetia sa dea un scurt aviz formulând trei intrebari: Ar putea fi dizolvat Parlamentul in mod repetat, din cauza aceluiasi motiv si anume nealegerii presedintelui? Trebuie sa fie aplicata in mod repetat procedura de alegere a Presedintelui Republicii Moldova, dupa alegerile anticipate ale noului Parlament, dizolvat din cauza imposibilitatii de alegere a sefului statului? Poate adopta Parlamentul, prin lege organica, un mecanism care ar institutionaliza o procedura apta sa asigure alegerea sefului statului si sa nu admita dizolvarea repetata a Parlamentului? In ceea ce priveste prima intrebare, potrivit Comisiei de la Venetia, Constitutia nu doar ca permite, ba chiar impune dizolvarea Parlamentul in mod repetat, daca acesta se afla in imposibilitatea de a alege noul presedinte al tarii. Teoretic, Parlamentul ar putea fi dizolvat pentru acelasi motiv de un numar nedefinit de ori. Intrebarile a doua si a treia, fiind interdependente, au fost interpretate impreuna. Comisia de la Venetia considera ca, pentru a facilita alegerea presedintelui, unele ajustari suplimentare procedurale legate de diferitele etape ale procedurii de alegere a sefului statului ar putea fi clarificate printr-o lege organica, cum ar fi: termene relevante, sau posibilitatea desfasurarii a mai mult de doua tururi de scrutin, sau mai multor alegeri repetate, etc. Totusi, in opinia Comisiei de la Venetia, majoritatea necesara pentru alegerea presedintelui este o problema de substanta, un criteriu fundamental pentru validitatea alegerilor. Un criteriu in mod explicit prevazut de Constitutie si de legea organica, acesta fiind unul din principiile constitutionale care trebuie respectate, de asemenea, in cazul unor noi alegeri organizate dupa dizolvarea Parlamentului care nu a reusit sa aleaga presedintele.

Alternative constitutionale

Comisia de la Venetia atentioneaza ca in ierarhia normelor, legile organice se afla in inferioritate de Constitutie si n-o pot contrazice. Prin urmare, o lege organica nu trebuie sa permita posibilitatea de alegere a presedintelui cu alt numar de voturi decât trei cincimi. Modul cel mai potrivit de a schimba majoritatea necesara pentru alegerea presedintelui este printr-un amendament constitutional, adoptat in conformitate cu procedura prevazuta de Constitutia R. Moldova, considera Comisia de la Venetia. Spre deosebire de constitutiile altor tari care prevad mecanisme similare pentru alegerea presedintelui, Constitutia Republicii Moldova nu contine nici o reglementare care ar putea sa intrerupa cercul vicios al organizarii alegerilor si dizolvarilor Parlamentului, daca acesta nu reuseste alegerea presedintelui. Totodata, Comisia de la Venetia considera modelul Greciei ca cel mai reusit pentru Republica Moldova, unde, in cazul imposibilitatii alegerii presedintelui cu o majoritate calificata (doua treimi si apoi de trei cincimi), numarul de voturi cu care poate fi ales seful statului este redus progresiv, pâna la o majoritate simpla a candidatilor inscrisi in ziua votarii. Comisia de la Venetia considera ca doar instanta constitutionala nationala are autoritatea de a oferi o interpretare finala a Constitutiei.

Curtea Constitutionala hotaraste

Prin urmare, este de competenta Curtii Constitutionale a Republicii Moldova sa decida daca, in conditiile actuale, este justificata abaterea de la o interpretare textuala a articolului 78 din Constitutie si scoaterea in evidenta a contextului constitutional general, care sa permita printr-o lege organica sa reglementeze problema majoritatii pentru alegerea presedintelui, dupa dizolvarea Parlamentului aflat in imposibilitate de alegere a sefului statului. Totusi, cea mai buna solutie juridica ar fi modificarea Constitutiei, conchide Comisia de la Venetia. Raspunsul Comisiei de la Venetia intervine in conditiile in care Republica Moldova se afla de mai bine de doi ani intr-un impas constitutional si politic, iar fortele proeuropene care se afla la guverne la Chisinau dupa alegerile din aprilie 2009 nu reusesc sa gaseasca o solutie pentru alegerea sefului statului. in acest timp, in Republica Moldova au fost organizate doua scrutine legislative anticipate, dupa cele patru incercari esuate in vederea alegerii sefului statului de catre Parlament. Pentru desemnarea presedintelui Republicii Moldova, este nevoie de o majoritate de 61 de mandate, iar partidele din Alianta pentru Integrare Europeana, coalitia aflata in prezent la guvernare la Chisinau, au impreuna 59 de mandate.