Bulgaria încă nu îndeplineşte criteriile pentru intrarea în zona euro, prevăzută pentru 1 ianuarie 2025, a recunoscut, marţi, Banca Naţională, care a pus această situaţie pe seama crizei politice din ţară, unde pe 9 iunie va avea loc al 6-lea rând de alegeri din ultimii trei ani, relatează mass-media de la Sofia.

Criză politică

„Ca rezultat al crizei politice din ultimii ani am pierdut atât iniţiativa, cât şi conducerea în procesul de adeziune la zona euro”, a spus guvernatorul Băncii centrale, Dimitar Radev, într-o conferinţă de presă.
Acesta a dat asigurări că raportul de convergenţă, care se va publica luna viitoare, va arăta că ţara nu îndeplineşte toate criteriile, printre care se află stabilitatea preţurilor, controlul deficitului şi stabilitatea cursului de schimb şi a ratelor dobânzii.

Inflaţia interanuală a fost în martie de 3%, peste media din zona euro, de 2,4%.
Guvernatorul a afirmat că instituţia pe care o conduce şi băncile vor fi complet pregătite la finele acestui an pentru adoptarea euro, dar a avertizat că sunt alte aspecte tehnice şi logistice care depind de Guvern, ce trebuie adaptate pentru a funcţiona în condiţiile zonei euro.

În acest sens, a subliniat că ţara are nevoie de o structură politică proeuropeană clar stabilită şi sustenabilă şi de aprobarea cât mai repede a legii privind introducerea monedei unice, lege care „va da indicaţii clare şi noi garanţii juridice pentru companii şi gospodării cu privire la ceea ce urmează”.
Radev a spus că, dacă această situaţie va apărea după alegerile din 9 iunie, Bulgaria are încă şanse realiste de a adopta euro anul viitor. În aprilie, guvernatorul anunţase deja posibilitatea ca intrarea în zona euro să nu se producă de la 1 ianuarie, ci mai târziu, în cursul anului.

Axa Sofia-Budapesta

Ungaria şi Bulgaria au o alianţă strânsă în ceea ce priveşte securitatea aprovizionării cu gaze naturale şi utilizarea energiei nucleare, a declarat sâmbătă, la Budapesta, Peter Szijjarto, ministrul afacerilor externe şi comerţului, adăugând că acest lucru a contribuit în mare măsură la securitatea energetică pe termen lung a Ungariei.
Potrivit unui comunicat al ministerului de externe, Szijjarto a declarat că a purtat discuţii cu ministrul bulgar al energiei, Vladimir Malinov, care îl însoţeşte pe preşedintele Rumen Radev în vizita oficială la Budapesta.
Cea mai mare parte a gazelor naturale importate de Ungaria este livrată prin Bulgaria, prin intermediul gazoductului TurkStream, care pleacă din Rusia şi ajunge în Ungaria via Turcia, Bulgaria şi Serbia, a precizat Szijjarto.
Ungaria a primit anul trecut 5,6 miliarde de metri cubi de gaze prin această rută de livrare, ceea ce reprezintă aproximativ 65% din consumul anual al ţării, a precizat ministrul.
„Prin urmare, avem în mod clar un interes ca gazoductul TurkStream să rămână o rută sigură şi fiabilă pentru livrările de gaze către Ungaria”, a spus el.
„Bulgaria a garantat încă o dată că putem continua să ne bazăm pe ei şi pe abordarea lor corectă în perioada următoare şi că gazoductul TurkStream va continua să funcţioneze ca una dintre cele mai sigure şi previzibile rute din Europa”, a adăugat oficialul ungar.

Ungaria a primit peste 2,5 miliarde de metri cubi de gaz prin TurkStream până acum în acest an, iar acest volum este aşteptat să se dubleze până la sfârşitul anului, a declarat Szijjarto.
Ministrul ungar a subliniat cooperarea dintre Ungaria şi Bulgaria şi în domeniul energiei nucleare, menţionând că energia nucleară reprezintă o parte semnificativă din aprovizionarea cu energie a ambelor ţări.
„Bulgaria are, de asemenea, o centrală nucleară şi intenţionează să crească ponderea pe termen lung a energiei nucleare în mixul său energetic, la fel ca şi noi”, a spus el, subliniind că „extinderea centralei de la Paks avansează bine”. Şeful diplomaţiei de la Budapesta a subliniat că Ungaria şi Bulgaria resping orice discriminare negativă împotriva energiei nucleare. Ungaria consideră că orice încercare de a submina cooperarea sa nucleară sau iniţiativele care vizează restricţionarea utilizării energiei nucleare reprezintă un atac la adresa securităţii sale energetice, a subliniat ministrul.

Kozlodui, ambiții nucleare

Pe baza ordinului prim-ministrului Dimitar Glavchev au fost înfiinţate grupuri de lucru interdepartamentale pentru a accelera implementarea proiectelor de construcţie pentru noi capacităţi nucleare la Kozlodui şi pentru coridorul vertical al gazelor. Scopul lor principal este de a ajuta la implementarea tuturor procedurilor legale legate de proiecte.

Grupurile care au avut primele întâlniri sunt formate din reprezentanţi ai Ministerului Energiei, Ministerului Finanţelor, Ministerului Mediului şi Apelor, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Lucrărilor Publice, Ministerului Transporturilor şi Comunicaţiilor, Ministerului Culturii, Ministerului Agriculturii, Ministerului de Interne şi Ministerului Afacerilor Externe.
„Proiectele au o importanţă strategică pentru asigurarea securităţii energetice a ţării şi a regiunii pe termen lung”, a declarat ministrul Energiei, Vladimir Malinov, care a fost numit de prim-ministru în fruntea grupurilor de lucru.
Proiectele, parte a iniţiativei coridorului vertical al gazelor dintre Bulgaria, Grecia, România, Ungaria, Slovacia, Ucraina şi Republica Moldova, oferă oportunitatea de a transporta volume suplimentare de gaze naturale din surse diverse şi de încredere de la sud la nord. Creşterea capacităţilor de transport al gazelor naturale la punctele de interconectare Kulata/Sidirokastro din Grecia spre Bulgaria şi Negru Vodă/Kardam din Bulgaria către România este de o importanţă cheie pentru implementarea uneia dintre principalele priorităţi ale Guvernului în sfera energetică – diversificarea surselor de energie. O parte a iniţiativei este proiectul pentru infrastructura de transport de gaze de înaltă presiune pentru a furniza consumatorilor din regiunea Maritsa Est, care este de o importanţă capitală în ceea ce priveşte asigurarea unei noi imagini economice a regiunii.

Implementarea prioritară a acestor proiecte va contribui la creşterea concurenţei în sector şi la realizarea unor condiţii mai bune pentru toţi consumatorii, nu doar din ţara noastră, ci şi din întreaga regiune. Dezvoltarea energiei nucleare este o prioritate a Guvernului în sfera energetică, reprezentând cheia pentru atingerea cu succes a obiectivelor de decarbonizare şi securitate energetică. Proiectul pentru noi capacităţi nucleare la CNE Kozloduy este strategic pentru ţară. Coordonarea strânsă în activitatea tuturor departamentelor implicate în cadrul proiectului conduc la implementarea cu succes a acestuia.

Bomba turcă

Un studiu realizat de două centre europene de cercetare dezvăluie că Turcia a devenit o ţară cheie pentru reexportarea produselor petroliere ruseşti în valoare de miliarde de euro către Uniunea Europeană (UE), eludând astfel sancţiunile impuse de Bruxelles şi de G7.
De la aplicarea sancţiunilor din februarie 2023 până în februarie 2024, UE a importat produse petroliere în valoare de 3,1 miliarde de euro din trei porturi turceşti (Ceyhan, Marmara Ereglisi şi Mersin), potrivit unui studiu al Centrului Finlandez de Cercetare pentru Energie şi Aer Curat (CREA) şi Centrului pentru Studiul Democraţiei (CSD) din Bulgaria.

În această perioadă, 86% din produsele petroliere importate de Turcia au venit din Rusia, potrivit studiului.
Raportul subliniază că, în 2023, Turcia a devenit cel mai mare cumpărător de produse petroliere ruseşti din lume, importând 18% din totalul exporturilor ruseşti.
De la intrarea în vigoare a interdicţiei UE şi G7, din februarie 2023 şi până în februarie 2024, Turcia a importat produse petroliere ruseşti în valoare de 17,6 miliarde de euro, generând 5,4 miliarde de euro în venituri fiscale pentru Kremlin.

UE a importat 5,16 milioane de tone de produse petroliere în valoare de 3,1 miliarde de euro din trei porturi turceşti: Ceyhan, Marmara Ereglisi şi Mersin, dintre care niciunul nu are rafinării, potrivit documentului.
Studiul indică faptul că produsele petroliere ruseşti sunt reexportate din Turcia către UE, profitând de lacunele legale care permit amestecarea ţiţeiului în terminalele de depozitare şi export a acestor produse.
Documentul mai precizează că consumul intern de produse petroliere în Turcia a crescut cu 8% în 2023. Însă importurile maritime de produse petroliere au crescut cu 56%, ceea ce ar sugera că Turcia reexportă aceste mărfuri, dincolo de satisfacerea cererii interne.

Un exemplu notabil din raport este un caz din mai 2023, când terminalul petrolier Toros Ceyhan din portul Ceyhan a primit 26.923 de tone de motorină din portul Novorossiisk din Rusia. Zece zile mai târziu, terminalul a trimis un volum similar de motorină către rafinăria MOH Corinth din Grecia, profitând de o lacună care permite intrarea produselor petroliere ruseşti amestecate.Cele cinci state membre ale UE cu cele mai mari importuri de petrol din Turcia între februarie 2023 şi februarie 2024 sunt Grecia, Ţările de Jos, Italia, Spania şi România, scrie EFE.

Bulgaria, arsenal pentru Ucraina

Fondul European de Apărare (EDF) devine din ce în ce mai popular şi oferă oportunităţi din ce în ce mai mari, a declarat recent adjunctul ministrului Economiei şi Industriei, David Sukalinski, inaugurând Ziua naţională de sensibilizare FED.
El a spus că FED este un program al Uniunii Europene pentru stimularea competitivităţii şi capacităţii de inovare a tehnologiilor de apărare şi a bazei industriale a blocului. Are un buget de aproape opt miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, inclusiv 2,7 miliarde de euro pentru cercetare şi 5,3 miliarde de euro pentru dezvoltarea tehnologiei de apărare.
Companiile bulgare şi organizaţiile de cercetare menţin relaţii active cu EDF şi au destul de mult succes în licitaţiile pentru finanţarea şi implementarea proiectelor, a spus Sukalinski. Între 2021 şi 2022, un total de 14 proiecte care implică 11 organizaţii bulgare au primit granturi FED, plasând Bulgaria pe locul 17 din 27 de state membre UE pentru contribuţia la proiecte finanţate de FED.
În 2023, organizaţiile din Bulgaria au împărţit 17 propuneri de proiecte, a spus el, adăugând că Comisia Europeană a recunoscut Bulgaria ca ţara care a realizat cea mai mare creştere anuală a contribuţiei la program. Numărul participanţilor din Bulgaria s-a dublat în 2023. Aceasta arată că afacerile ţării sunt inovative, high-tech, competitive şi apte la adaptare, a spus Sukalinski.

Ajutor secret

A fost Ucraina salvată ”în secret” de Bulgaria, după cum susține cotidianul german Die Welt în ediția din 18 ianuarie 2023? Articolul, alimentat cu rezultatele unor ample investigații de presă, a fost preluat și de influenta publicație de limbă engleză Politico, aparținând grupului Axel Springer, la fel ca Die Welt. După invazia Rusiei din 24.02.2022, guvernul bulgar de la acea vreme ar fi întocmit o „strategie secretă” datând încă din 28.02.2022, așadar la câteva zile după începerea războiului. În acea zi, prim-ministrul bulgar pro-occidental de atunci, Kiril Petkov, a vizitat capitala ucraineană Kiev.

La momentul deplasării lui Petkov în Ucraina, guvernul bulgar demarase deja o procedură pentru acordarea unui ajutor militar cuprinzător Ucrainei, scrie ziarul german. „Pentru a evita livrările oficiale de arme, muniția și armamentul au intrat în Ucraina în mod indirect. Astfel, țara membră UE și NATO a acoperit uneori o treime din nevoile armatei ucrainene”. În plus, între aprilie și august, Bulgaria ar fi furnizat cu maximă discreție Ucrainei motorină, asigurând până la 40% din necesarul de combustibil pentru tancurile și vehiculele armatei ucrainene.

Petkov guverna la acea vreme în coaliție cu patru partide. Vicepremierul său Kornelia Ninova, din partea Partidului Socialist Bulgar (BSP), în mod tradițional pro-rus, era strict împotriva livrărilor de arme către Ucraina. La fel și președintele statului, Rumen Radev. În exhaustivul articol, Die Welt îl citează pe ministrul ucrainean de externe Dimitri Kuleba, care a confirmat ajutorul bulgar. În timp ce unii membri ai coaliției de la Sofia se poziționau de partea Rusiei, Petkov a hotărât „să fie de partea bună a istoriei și să ne ajute să ne apărăm împotriva unui inamic mult mai puternic”, a explicat oficialul ucrainean.

Ajutor neoficial

Însă Bulgaria nu a oferit oficial ajutor Ucrainei, ci prin intermediul vânzărilor de arme implicând alte țări NATO, lucru întărit de însuși fostul premier Petkov. Vorbind la Sofia pe 18.01.2023, el a declarat: ”Nu au existat livrări directe de arme către Ucraina. Partenerii noștri din Polonia și România, din Statele Unite și Anglia au achiziționat arme din industria bulgară”.

Ministrul de Finanțe al lui Petkov de la acea vreme, Assen Vasilev, a confirmat la rândul său că decizia deputaților de la Sofia de a nu furniza arme Ucrainei a fost respectată. Această hotărâre a fost luată sub presiunea publicului și a socialiștilor. Aceștia din urmă au amenințat că, în caz contrar, vor părăsi coaliția.

Lidera socialiștilor bulgari și vicepremierul de atunci, Kornelia Ninova, probabil că știa despre „strategia secretă”. În calitate de ministru al economiei și industriei, ei îi revenea responsabilitatea comerțului cu arme. Răspunzând la o interpelare, Ninova a confirmat inclusiv că exporturile de echipamente de război au crescut de trei ori în perioada 1 martie – 30 iunie 2022, față de anul precedent.

La 18.01.2023, comentând ancheta Die Welt, Ninova a precizat: „Bulgaria nu a furnizat arme direct Ucrainei. Oricine susține acest lucru este un mincinos. Bulgaria nu a furnizat niciun cartuș Ucrainei”. Afirmația este corectă, confirmă directorul adjunct al grupului de reflecție European Council on Foreign Relations (ECFR) și consilier de politică externă al lui Petkov la acea vreme, Vessela Cernova, într-un interviu acordat DW: ”Ucraina nu a fost menționată ca fiind un cumpărător. Din punctul meu de vedere era însă limpede pentru toată lumea că aceste muniții de concepție sovietică erau destinate în cele din urmă Ucrainei”.

Dezvăluirile îi îngrijorează pe unii observatori, care se tem de reacțiile ostile ale Moscovei. Martin Kothé evocă existența unui pericol tot mai mare de infiltrare a democrației bulgare prin campanii de dezinformare marca Rusia. Johanna Deimel remarcă existența în continuare a pericolului unor acțiuni de sabotaj din partea Federației Ruse împotriva Bulgariei, care cuprind industria militară și de armament.

Bulgaria a cunoscut deja mai multe atacuri cibernetice și campanii de dezinformare. „Aceste operațiuni pot merge chiar mai departe, până la instigarea la tulburări politice și destabilizare de către Moscova și adepții ei din Bulgaria”, spune Deimel. O dovadă în această direcție este faptul că Ministerul de Interne de la Moscova se află pe urmele jurnalistului de investigație bulgar Christo Grozev. El este acuzat că a organizat deturnarea unor avioane de luptă rusești împreună cu serviciul secret ucrainean SBU.

Efecte asupra alegerilor din Bulgaria?

Informațiile publicate de Welt și Politico ar putea influența viitoarele alegeri din Bulgaria, punând capăt impasului politic din această țară. Nici până astăzi alcătuirea unui nou executiv nu a fost posibilă, după răsturnarea guvernului Petkov prin vot de neîncredere în vara anului 2022. Prin urmare, alegeri parlamentare anticipate vor avea loc probabil la sfârșitul lunii martie sau la începutul lunii aprilie a anului acestuia. Partidul lui Petkov și Vasilev („Continuăm schimbarea”), și partenerii lor liberal-conservatori din „Bulgaria Democratică” întrezăresc acum o șansă reală de a prelua din nou responsabilitatea guvernamentală.

Potrivit Johannei Deimel, bulgarii „s-au săturat de crizele politice și de scandalurile de corupție din jurul lui Boiko Borissov”, longevivul premier al partidului GERB (Cetățeni pentru Dezvoltarea Democratică a Bulgariei), care a promovat moțiunea de cenzură împotriva lui Petkov. Martin Kothé consideră că la următorul scrutin alegătorii bulgari vor avea în față o alternativă clară: „Vor opta ei pentru libertate și pentru oportunitățile de dezvoltare personală și prosperitate care decurg din aceasta? Sau, dimpotrivă, vor pica în plasa unui agresor brutal care își asuprește și își chinuie propriul popor pentru a-și satisface poftele imperiale?”.

Cooperare militară

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat recet că va fi operaţionalizată, în scurt timp, acţiunea de deminare în Marea Neagră desfăşurată în comun de forţele navale din România, Turcia şi Bulgaria.

 Şeful Executivului de la Bucureşti a susţinut declaraţii comune alături de preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, la finalul întâlnirilor oficiale care au avut loc la Palatul Prezidenţial de la Ankara.
„Atât România, cât şi Turcia au investiţii importante în energie în Marea Neagră. De aceea, este foarte important ca ţările noastre să acţioneze împreună pentru asigurarea securităţii în Marea Neagră şi protejarea acestor investiţii. În acest sens, vreau să salut faptul că, în scurt timp, va fi operaţionalizată acţiunea de deminare în Marea Neagră desfăşurată în comun cu forţele navale din România, Turcia şi Bulgaria. Este pentru prima dată când aliaţii riverani la Marea Neagră iau decizia de a rezolva în comun o gravă problemă de securitate şi de siguranţă a transportului naval”, a declarat Marcel Ciolacu.
Totodată, el l-a felicitat pe preşedintele Erdogan pentru contribuţia Turciei la securitatea regională. „Şi aici vreau să îl felicit pe domnul preşedinte Erdogan pentru leadership-ul şi viziunea de care a dat dovadă. Eforturile remarcabile ale Turciei au făcut posibilă acea înţelegere de tranzit a cerealelor ucrainene prin Marea Neagră, acest efort fiind ulterior preluat de către România. Îmi doresc ca România şi Turcia să acţioneze în continuare împreună, atât în ceea ce priveşte asistenţa acordată Ucrainei, cât şi în ceea ce va însemna implicarea în reconstrucţia după război”, a declarat Ciolacu.
El a menţionat şi discuţiile purtate cu preşedintele turc pe tema situaţiei din Orientul Mijlociu.

„Am discutat cu domnul preşedinte şi situaţia din Orientul Mijlociu şi suntem de acord că în Gaza ne confruntăm cu o tragedie umană. Este datoria noastră, ca oameni în primul rând, să asigurăm asistenţa umanitară în Fâşia Gaza şi să contribuim la stoparea pierderilor de vieţi omeneşti în rândul populaţiei civile”, a declarat Ciolacu.

Neptun Deep

Proiectul Neptun Deep se află în etapa de obţinere a evaluării impactului de mediu şi sperăm ca, până la finele lunii octombrie, să primim şi autorizaţie de construcţie, a declarat anterior Alexandru Maximescu, vicepreşedinte al OMV Petrom, la cea de-a 8-a ediţie a evenimentului „Black Sea and Balkans Security Forum”.
„Plasarea Mării Negre pe scenă este importantă, nu doar pentru România, ci şi pentru Republica Moldova, Bulgaria şi celelalte ţări din regiune. Cu peste un an în urmă ne aflam aici foarte aproape de decizia finală privind investiţia Neptun Deep. Existau atunci foarte multe zvonuri la momentul acela şi foarte mulţi oameni nu aveau încredere că OMV Petrom şi Romgaz vor fi în stare să facă un astfel de proiect. Astăzi, suntem foarte mândri că am demonstrat că suntem în stare. Romgaz şi OMV Petrom au participaţii egale în acest proiect – „50%-50%” – şi va plasa România pe o poziţie binemeritată, şi anume de cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană. (…) La jumătatea anului 2023 am luat decizia finală privind investiţia şi Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a confirmat, în august 2023, Planul nostru de investiţii. Am început achiziţiile pentru acest proiect. Companii de renume mondial participă alături de noi la proiect, ceea ce ne dă încredere că proiectul va fi realizat la timp şi în limitele bugetului. Acum, suntem în etapa în care ne apropiem de obţinerea evaluării impactului de mediu. Vor urma celelalte documente care vor fi trimise Ministerului Energiei pentru autorizaţia de construcţie pe care sperăm să o obţinem până la finalul lunii octombrie”, a explicat Maximescu.
Potrivit sursei citate, proiectul este situat la aproximativ 170 de mile de ţărmul românesc, iar investiţia totală va fi de aproximativ 3,8 – 4 miliarde de euro. „Parţial, proiectul va fi dezvoltat în apele de adâncime ale Mării Negre, la peste 1.000 de metri sub nivelul mării. Cealaltă parte a proiectului se va derula în zone mai puţin adânci ale Mării Negre”, a adăugat Alexandru Maximescu.
În context regional, vicepreşedintele OMV Petrom a adus în discuţie implicarea companiei pe care o reprezintă în livrarea de gaz către Republica Moldova. „Suntem foarte mândri că, în lunile recente, OMV Petrom a câştigat toate licitaţiile pentru a livra gaz către Moldova în condiţii de securitate şi mai ieftin decât Gazprom. Cooperarea dintre Ministerul Energiei din Republica Moldova şi companiile din România s-a bucurat de foarte mare succes, atât de mult încât în 24 de ore companiile româneşti au preluat întreaga alimentare pentru Republica Moldova. Am demonstrat că este posibil şi într-o situaţie de criză să răspundem şi să ajutăm Moldova (…) Parteneriatele public-private sunt, de asemenea, esenţiale. În cele din urmă, producţia de gaz şi energie endogenă este esenţială pentru securitatea noastră energetică şi, desigur, este important să privim către tehnologiile inovative, precum hidrogenul verde, regenerabilele, capabilităţile de stocare a dioxidului de carbon, electrificarea transportului, biocombustibili. Toate acestea sunt domenii la care ne uităm cu atenţie la OMV Petrom şi, în următorii trei ani, avem cea mai ambiţioasă strategie de investiţii din istoria companiei. Pentru 2024, 2025, 2026, vom investi, în fiecare an, aproximativ opt miliarde de lei în securitate energetică în regiune”, a punctat reprezentantul OMV Petrom.
Ediţia cu numărul 8 a evenimentului „Black Sea and Balkans Security Forum”, dedicat problemelor de apărare, securitate şi relaţii internaţionale privind regiunea extinsă a Mării Negre şi a Balcanilor, a avut loc la Bucureşti, în perioada 23-24 mai.
Potrivit organizatorului, New Strategy Center, forumul include 41 de paneluri şi 161 de oficiali, diplomaţi, militari şi analişti de renume din statele-membre ale Uniunii Europene şi NATO, precum şi din ţări partenere.
Temele centrale ale acestei ediţii abordează securitatea în regiunea Mării Negre, ameninţările de tip hibrid care se manifestă pe multiple planuri, aspecte ce ţin de securitatea energetică, securitatea alimentară, combaterea dezinformării, rezilienţa cibernetică, securitatea Balcanilor de Vest şi alte subiecte prioritare pe agenda publică.

Presiuni balcanice

Preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, a declarat joi, la Roma, pentru presă că Republica Macedonia de Nord ar trebui să îşi arate „dorinţa de a face parte dintr-o Europă unită, îndeplinind toate cerinţele stabilite de Uniunea Europeană, aşa cum au făcut toate statele membre”.
Preşedintele a efectuat o vizită anuală tradiţională la Vatican şi în Italia înaintea Zilei Sfinţilor Fraţi Chiril şi Metodiu, a Alfabetului, Educaţiei şi Culturii bulgare şi a Literaturii slave, la 24 mai.
Radev a declarat că Bulgaria se aşteaptă ca Macedonia de Nord să îşi schimbe retorica cât mai curând posibil, făcând apel la încetarea discursului de ură.
Şeful statului a precizat că delegaţia bulgară nu a putut să se întâlnească cu delegaţia Macedoniei de Nord, condusă de preşedinta Gordana Siljanovska-Davkova, care se află în vizită în Italia şi la Vatican cu ocazia zilei de 24 mai. Biroul lui Siljanovska a precizat că aceasta va fi primită în audienţă de şeful Bisericii Catolice, Papa Francisc, şi se va consulta cu secretarul de stat al Vaticanului, Pietro Parolin, pe 23 mai.
Radev a declarat că programul său este încărcat şi planificat la minut, adăugând că se aşteaptă ca o întâlnire între el şi Siljanovska să aibă loc în curând. El a precizat că miercuri a avut o „conversaţie foarte aprofundată şi prietenoasă cu preşedinţii Italiei, Portugaliei şi Greciei”.
Radev a declarat că „preşedintele Macedoniei de Nord a fost invitat în Bulgaria de-a lungul anilor”. Răspunzând la întrebarea unui reporter dacă o va invita pe Siljanovska să viziteze ţara, Radev a spus: „Bineînţeles că o voi invita”.
„Consider că dorinţa de dialog a Republicii Macedonia de Nord este un semn pozitiv. Numai prin dialog ne vom consolida încrederea reciprocă, vom rezolva toate chestiunile litigioase şi vom deschide uşa către UE pentru Republica Macedonia de Nord. Sper şi solicit ca această întâlnire să aibă loc cât mai curând posibil”, a declarat Radev. „Este rândul preşedintelui Republicii Macedonia de Nord să vină în Bulgaria, dacă nu mă înşel”, a precizat el.

Marea Neagră, esențială pentru România și Bulgaria

Marea Neagră este esenţială din punctul de vedere al securităţii şi conectivităţii pentru Europa şi este necesar să fie o mare deschisă şi liberă, a fost mesajul transmis vineri de ministrul român de externe, Luminiţa Odobescu, în cadrul lucrărilor Black Sea and Balkans Security Forum.
„Atunci când ne gândim în prezent la Marea Neagră vorbim de două cuvinte cheie – securitate şi conectivitate. Securitate, având în vedere contextul actual, conectivitate pentru că interesul nostru este să continuăm să promovăm componenta economică la Marea Neagră, care asigură în final prosperitate, nu doar pentru cetăţenii noştri. Şi această componentă se derulează pe mai multe planuri. Vorbim de componenta, de exemplu, energetică, sunt resurse importante. Avem acest cablu submarin cu Georgia, Azerbaidjan în România, Ungaria, cu sprijinul Comisiei Europene, avem cablu digital care asigură aceste legături dintre Uniunea Europeană, prin România şi, respectiv Caucaz şi Asia Centrală”, a spus Luminiţa Odobescu.
Securitatea maritimă este de asemenea importantă, pentru că obiectivul României este să avem o navigaţie liberă în Marea Neagră, a mai spus ministrul român de externe, care a adăugat că recent a fost deschisă o nouă linie maritimă între Constanţa şi Karasu, şi a reamintit de acordul încheiat între România, Bulgaria şi Turcia pentru deminarea Mării Negre ce va începe în curând să fie implementat.
„Restabilirea păcii şi a securităţii în Marea Neagră este esenţială pentru securitatea noastră, a tuturor. Evident, acest lucru nu este simplu. Cu toţii ne dorim o pace în Ucraina, dar această pace nu poate fi în orice condiţii. Este o pace în condiţiile puse de Ucraina atunci când Ucraina consideră acest lucru. Ceea ce este extrem de important este să evităm un nou conflict îngheţat în regiunea noastră. De aceea, noi susţinem formula de pace prezentată de preşedintele Zelenski. Vom participa la summitul de pace şi este foarte important să se obţină progrese”, a mai spus Luminiţa Odobescu.
În opinia ministrului român de externe, toate aceste aspecte arată cât este de necesar ca Marea Neagră să fie o mare sigură, deschisă şi liberă.

Reformă Schengen

Consiliul Uniunii Europene a adoptat o reformă ca Codului Schengen, menită mai ales să clarifice cadrul prevăzut pentru reintroducerea controalelor la frontierele interne ale spaţiului european de liberă circulaţie şi să armonizeze restricţiile în caz de urgenţă sanitară. Bulgaria și România așteaptă cu nerăbdare finalizarea aderării la spațiul Schengen.
Reforma, asupra căreia negociatorii au ajuns la un acord în februarie, urmăreşte de asemenea să controleze mişcările migratorii în interiorul spaţiului Schengen şi să răspundă situaţiilor de instrumentalizare a migranţilor de către statele terţe.
Astfel, un stat membru al UE va putea „să transfere cetăţeni din state terţe reţinuţi în zonele de graniţă şi aflaţi ilegal pe teritoriul său către statul membru de unde au sosit direct”. „Arestarea va trebui să se desfăşoare într-un cadru de cooperare bilaterală”, precizează un comunicat al Consiliului UE.
Pentru a combate tentativele unor state terţe de a orchestra sosirea migranţilor în blocul comunitar, cum au fost acuzate Rusia şi Belarusul că procedează în scop de destabilizare, noile reguli vor permite de asemenea statelor UE să limiteze numărul punctelor de trecere la frontiere.
Noile reguli de asemenea vor permite impunerea de măsuri obligatorii la nivel european pentru a restrânge accesul în blocul comunitar pentru cetăţenii din state terţe în cazuri de urgenţă sanitară de mare amploare, putând fi astfel impuse inclusiv teste şi măsuri de carantină, după ce în timpul pandemiei de COVID-19 Bruxellesul nu a putut emite decât recomandări la adresa statelor membre pentru a încerca să armonizeze restricţiile impuse călătorilor la intrarea în UE.
În interiorul spaţiului Schengen, ce cuprinde 27 de ţări – dintre care 23 membre ale UE, plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia -, precum şi două ţări admise doar cu frontierele aeriene şi navale (România şi Bulgaria), peste 400 de milioane de persoane pot să circule în principiu fără a fi supuse controalelor la graniţe.
Însă începând din 2015, invocând presiunea migratorie şi/sau ameninţarea teroristă, mai multe state membre au reintrodus controale de identitate la frontiere, în prezent în vigoare în opt dintre ele.
Aceste controale sunt autorizate de Codul Schengen ca măsură excepţională, în caz de ameninţare gravă pentru ordinea publică ori pentru securitatea internă a unui stat, dar numai în mod provizoriu şi pentru o durată ce nu poate depăşi şase luni, dispoziţie de care nu au ţinut cont statele care au recurs la controale.
Reforma acum adoptată prevede că în caz de ameninţare gravă pentru securitatea sa, un stat poate autoriza controale la frontierele sale pentru o durată maximă de doi ani, cu posibilitatea prelungirii încă un an.
Dar aceste state vor trebui să evalueze necesitatea şi proporţionalitatea controalelor şi să determine dacă obiectivele urmărite nu pot fi atinse prin măsuri alternative.