Consensul european la care s-a ajuns cu privire la condițiile de începere a negocierilor de aderare la UE cu Republica Macedonia de Nord nu a fost o problemă între Sofia și Skopje, ci între Skopje și Bruxelles, a declarat recent ministrul bulgar de externe, Gheorghi Gheorghiev.

Consens european

‘Consensul european’ este o referire la un acord negociat de Franța (care deținea președinția Consiliului UE la momentul respectiv), în încercarea de a debloca integrarea Macedoniei de Nord în UE, abordând în același timp preocupărilor Bulgariei. Un aspect-cheie a fost recunoașterea bulgarilor în Constituția Macedoniei de Nord prin amendamente constituționale, pe care actualul guvern de la Skopje încearcă să le revizuiască, susținând că acordul a fost impus sub presiune externă și este nedrept față de identitatea macedoneană.
Acest lucru a condus la noi tensiuni cu Bulgaria și la îngrijorări în cadrul UE cu privire la angajamentul Macedoniei de Nord față de procesul de aderare. UE și Bulgaria urmăresc îndeaproape situația, deoarece neîndeplinirea condițiilor ar putea bloca sau chiar deraia din nou parcursul Macedoniei de Nord către UE.
‘Bulgaria rămâne foarte consecventă în politica sa privind Balcanii de Vest și integrarea tuturor țărilor din această regiune. Există un consens european din 2022 – ceea ce este cunoscut în Bulgaria drept propunerea franceză, și acesta trebuie urmat cu strictețe’, a declarat Gheorghiev.

Falanga bulgară

Ministrul a spus acest lucru atunci un reporter l-a întrebat dacă este de acord că întârzierea integrării în UE a Republicii Macedonia de Nord riscă să destabilizeze regiunea.
‘Fiecare țară ar trebui să îndeplinească anumite criterii pe calea sa spre aderare și să fie evaluată în funcție de meritele sale. Bulgaria și acest guvern sunt angajate față de această abordare. Da, securitatea în Balcanii de Vest este foarte importantă pentru noi, iar integrarea în UE a țărilor din Balcanii de Vest este foarte importantă. O investiție în acest proces este o investiție în securitatea și stabilitatea întregii Europe […] dar, în același timp, înțelegem și ne protejăm interesele naționale și interesele întregii UE’, a spus el, citat de mass-media regională.

Politica externă a Bulgariei față de Republica Macedonia de Nord a fost marcată de evoluții semnificative în ultimele decenii. În 1992, Bulgaria a fost prima țară care a recunoscut independența Macedoniei, însă a refuzat să recunoască existența unei națiuni și a unei limbi macedonene separate, considerându-le strâns legate de identitatea bulgară.

Război diplomatic

În 2017, cele două state au semnat un Tratat de Prietenie, Bună Vecinătate și Cooperare, ratificat în 2018, care a stabilit un cadru pentru colaborare politică, economică și culturală. Totuși, implementarea acestui tratat a întâmpinat dificultăți, în special în ceea ce privește comisia mixtă pentru probleme istorice și educaționale, care a înregistrat progrese limitate.

În 2019, Bulgaria a emis o „poziție-cadru” avertizând că va bloca procesul de aderare a Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană dacă nu sunt îndeplinite anumite condiții legate de ceea ce Sofia percepe ca fiind o „ideologie anti-bulgară” în țara vecină. În 2020, Bulgaria a propus un compromis, oferind să recunoască limba și identitatea macedoneană, cu condiția ca Macedonia de Nord să recunoască rădăcinile istorice bulgare ale acestora. Această propunere a fost respinsă de Skopje, iar în noiembrie 2020, Bulgaria a blocat oficial începerea negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord la UE, invocând progrese insuficiente în implementarea tratatului din 2017 și existența unui discurs de ură tolerat sau susținut de stat.

În iunie 2022, sub presiunea Uniunii Europene, parlamentul bulgar a aprobat ridicarea veto-ului asupra deschiderii negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord, cu condiția ca Skopje să recunoască o istorie comună cu Bulgaria și să includă minoritatea bulgară în constituția sa. Cu toate acestea, în februarie 2023, parlamentul bulgar a adoptat o declarație care condamnă o presupusă campanie anti-bulgară în Macedonia de Nord și a avertizat că ar putea bloca din nou integrarea europeană a acesteia.

În septembrie 2024, Uniunea Europeană a decis separarea procesului de aderare al Albaniei de cel al Macedoniei de Nord, din cauza disputelor continue dintre Skopje și Sofia privind minoritatea bulgară. Această decizie a permis deschiderea negocierilor pe primele capitole cu Albania în octombrie 2024, lăsând Macedonia de Nord în așteptare până la rezolvarea diferendelor bilaterale cu Bulgaria.

Relațiile dintre Bulgaria și Macedonia de Nord rămân complexe, influențate de dispute istorice și identitare, care continuă să afecteze parcursul european al Macedoniei de Nord.

Dialog regulat

Dialogul regulat dintre Ministerul Afacerilor Externe și ambasadorii statelor membre ale UE în Bulgaria este de o importanță cheie, deoarece aceste țări împărtășesc o viziune comună asupra viitorului și se confruntă cu provocări comune, a declarat, la Sofia, ministrul de externe Gheorg Gheorghiev la o întâlnire cu ambasadorii UE. Gheorghiev a subliniat unitatea în cadrul UE, care, în opinia sa, este mai importantă ca oricând în fața unui mediu geopolitic în schimbare și a amenințărilor externe, a informat Ministerul Afacerilor Externe.
Reuniunea a fost organizată de Ambasada Poloniei, în calitate de țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE.
Ministrul afacerilor externe a discutat cu ambasadorii subiectele de pe agenda UE și prioritățile politicii externe a Bulgariei. Potrivit lui Georgiev, aderarea la zona euro rămâne una dintre acestea, iar instituțiile bulgare lucrează intens și fac progrese bune în toate domeniile de activitate pentru atingerea acestui obiectiv. Ministrul a subliniat progresele țării în procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. ‘Dorim să finalizăm faza tehnică a procesului până la sfârșitul anului 2025 sau începutul anului 2026’, a adăugat Gheorghiev.

Ucraina și Orientul Mijlociu

Ministrul Gheorghiev și ambasadorii statelor membre au avut un schimb de opinii privind evoluțiile actuale din Orientul Mijlociu, politica față de Ucraina ca răspuns la agresiunea rusă și alte chestiuni de pe agenda internațională. Gheorghiev a remarcat faptul că Bulgaria colaborează îndeaproape cu noua administrație a SUA pentru a aborda împreună problemele globale presante. Printre chestiunile discutate s-a numărat extinderea UE pe baza respectării principiului meritelor proprii, îndeplinind în același timp condițiile și obligațiile.

Aderarea Bulgariei la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, a marcat un moment crucial în evoluția politică, economică și socială a țării. Din punct de vedere politic, integrarea a consolidat democrația bulgară, aliniind instituțiile statului la standardele europene și intensificând eforturile de combatere a corupției și reformare a justiției. Uniunea Europeană a impus monitorizare prin Mecanismul de Cooperare și Verificare pentru a asigura progresul în aceste domenii, ceea ce a generat presiune constantă asupra autorităților pentru adoptarea unor politici mai transparente și eficiente.

Creștere economică

Pe plan economic, aderarea a deschis accesul Bulgariei la fondurile europene, stimulând investițiile în infrastructură, agricultură și dezvoltare regională. Economia bulgară a beneficiat de creșterea exporturilor și de atragerea investitorilor străini, datorită apartenenței la piața unică europeană. Totuși, această integrare a adus și provocări, inclusiv concurența sporită pentru afacerile locale și migrarea forței de muncă înspre statele mai dezvoltate ale Uniunii. În timp, salariile și nivelul de trai au înregistrat o creștere treptată, dar decalajele economice față de statele vest-europene au rămas semnificative.

Din perspectivă socială, aderarea a facilitat mobilitatea cetățenilor bulgari în spațiul european, oferindu-le acces mai ușor la locuri de muncă, educație și servicii în alte țări membre. Procesul de integrare a impulsionat modernizarea societății și adaptarea la valorile europene, promovând drepturile omului și egalitatea de șanse. Totuși, exodul unei părți semnificative a populației active a generat probleme demografice și presiuni asupra sistemului de pensii și asistență socială.

În ansamblu, aderarea Bulgariei la Uniunea Europeană a reprezentat un pas esențial în evoluția sa ca stat democratic și a oferit oportunități majore de dezvoltare, dar a adus și provocări semnificative care au necesitat adaptare și reforme continue.