Smirnov baga Transnistria in Uniunea Rusia-Belarus

, , , , ,
 

Liderul separatist transnistrean, Igor Smirnov, vrea in Uniunea Rusia-Belarus

Liderul separatist transnistrean, Igor Smirnov, vrea in Uniunea statala Rusia-Belarus

„Republica Moldovenească Nistreană (n.r. – Transnistria) consideră calea urmată de Rusia şi Belarus, ca una dintre cele mai promiţătoare opţiuni pentru iniţierea proceselor de integrare în curs de dezvoltare din CSI” a declarat liderul separatist transnistrean Igor Smirnov, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, în mesajul său de felicitare transmis secretarului de stat al statului Uniunii Rusia – Belarus, Pavel Borodin, cu ocazia zilei acestuia. În scrisoarea sa, liderul transnistrean subliniază că “popoarele Rusiei şi Belarusului sunt împreună secole de istorie, au cultură comună şi viziuni comune pentru dezvoltarea viitoare”. “Prin crearea unui stat unional, punând bazele de procesele de integrare în CSI, Rusia şi Belarus continuă să extindă parteneriatul, atragînd spre cooperare şi alte ţări, prin punerea în aplicare a cooperării interstatale în cadrul Uniunii Vamale, EURASEC şi CSTO”  a mai declarat Smirnov.
El a reamintit că locuitorii din Transnistria „au decis ferm la referendumul în 2006, direcţia strategică de dezvoltare a republicii, împreuna cu Rusia. Ştim că alegerea poporului nostru va fi cu siguranţă realizată, inclusiv prin sprijinul Uniunii Rusia – Belarus”, a concluzionat Igor Smirnov.

Transnistria, baricada rusa

„Rusia nu-si poate retrage armata din Transnistria, asa cum prevede acordul semnat la summit-ul OSCE de la Istanbul, din 1999, deoarece timpurile s-au schimbat” a declarat ambasadorul Federatiei Ruse la Chisinau, Valerii Kuzmin, citat de mass-media locala. „În 1999 erau cu totul alte realităti, iar retragerea trupelor rusesti a devenit imposibilă. Aceasta nu este o ocupatie a teriroriului sau un santaj militar, ci o garantie că acest conflict nu va răbufni din nou”, a adăugat Kuzmin. Declaratia ambasadorului rus este o replică la adresa presedintelui interimar, Mihai Ghimpu, care a făcut o declaratie publica, saptamana trecuta, prin care a cerut, din nou, retragerea imediată, ordonată si completă a trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova. Solicitarea lui Mihai Ghimpu a fost facută cu ocazia împlinirii a 16 ani de la semnarea acordului moldo-rus de retragere a trupelor din RM. Acordul semnat la 21 octombrie 1994 prevedea retragerea treptată, timp de trei ani, a formatiunilor militare ruse din Transnistria.

Colonizare financiara

Federatia Rusa va aloca Transnistriei un ajutor financiar în valoare de 12 de milioane de dolari până la sfârşitul anului, a anunţat preşedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol, Anatoli Kaminski, membru al miscarii „Obnovlenie” (n.r.-considerata de opozitie). Potrivit preşedintelui Sovietului Suprem de la Tiraspol, Anatoli Kaminski, reluarea ajutoarelor umanitare ruse pentru regiunea transnistreană a fost discutată în cadrul întâlnirii de la Moscova cu reprezentanţii Guvernului rus şi ai Consiliului de Securitate al Rusiei. Ajutorul financiar oferit de Rusia va permite Tiraspolului să mărească indemnizaţiile pensionarilor cu 15 dolari.
Reamintim ca la jumătatea lunii iulie 2010, cotidianul rus Kommersant scria că Transnistria a încetat să primească ajutor financiar din partea Rusiei, ajutor ce era oferit consecvent din anul 2008. Potrivit publicaţiei ruse, în contul bancar al organismului legislativ al regiunii transnistrene nu a fost transferată a treia tranşă a acestui an, destinată pensionarilor.

Bani electorali

Presa rusă mai relata în luna iulie 2010 că Rusia a sistat asistenţa financiară pentru Transnistria, pe motiv că “autorităţile regiunii, în frunte cu Smirnov, trebuie să lucreze în interesele cetăţenilor, nu să-şi rezolve problemele de familie din contul asistenţei financiare oferite de Moscova”. Purtătorul de cuvânt al Parlamentului transnistrean a precizat, la rândul său, că ajutorul financiar din partea Rusiei nu a fost alocat, deoarece Moscova are întrebări cu privire la transparenţa distribuirii ajutoarelor alocate Transnistriei din 2006.
Ulterior, Ministerul rus de Externe a declarat că ajutorul financiar pentru Transnistria va fi transferat în viitorul apropiat, menţionând că suspendarea temporară a asistenţei financiare nu avea caracterul unei demonstraţii politice, ci a fost îmbunătăţit mecanismul de finanţare, pentru a fi în conformitate cu caietul de sarcini şi pentru a preveni abuzurile. Rusia reia asistenţa financiară pentru Transnistria cu o lună înaintea alegerilor legislative anticipate din Republica Moldova şi pe fondul pregătirilor pentru scrutinul legislativ care va avea loc în decembrie în regiunea transnistreană.

Rusia „soft”

Poziţia Rusiei cu privire la imposibilitatea de a retrage trupele din Transnistria exprimate recent de către Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Federaţiei Ruse în Moldova, Valeri Kuzmin, nu este o noutate senzaţională, relatează agentia rusa de presa Novîi Reghion, citand surse oficiale de la Moscova si Kiev. “Încă la începutul anilor 2000, partea rusă a declarat că situaţia politico-militară în bazinul Mării Negre şi Balcani s-a agravat. De aceia, Rusia nu poate accepta retragerea restului Armatei a 14-a ruse, care constituie în prezent circa 1,5 de  mii de soldaţi în zona conflictului transnistrean. Reiterez că în acel moment NATO bombarda Belgradul, a început o nouă etapă a extinderii NATO spre Est. În acea situaţie, Moscova pur şi simplu nu îşi putea permite să lichideze avanpostul său în calea spre Balcani. Prezenţa militară rusă în Transnistria nu este doar o operaţiune de menţinere a păcii sub mandatul CSI, dar si un instrument de descurajare a aspiratiilor euroatlantice ucrainene, de pătrunderea fortelor române si NATO  în regiune,” a declarat directorul Centrului pentru studierea problemelor societăţii civile din Ucraina, Vitali Kulik.

Interese ucrainene

Vitali Kulik, caracterizat de mass-media de la Kiev ca un „apropiat al serviciilor de securitate ucrainene”, consideră că dialogul între Moscova şi Berlin cu privire la formatul solutionării conflictului transnistrean, reforma OSCE, problema sistemului de apărare antirachetă, etc, devine din ce în ce mai constructiv. “Dacă Merkel şi Medvedev vor fi capabili să găsească o formulă de compromis pentru rezolvarea conflictului transnistrean, formatul “hard” de securitate de pe Nistru îşi pierde orice sens,” a mai spus analistul politic ucrainean. Expertul prezice că Moscova ar putea accepta, în schimbul unor preferinţe în domeniul securităţii europene, schimbarea formatului operaţiunii de menţinere a păcii din” hard” (militar) pe “soft” (poliţienesc), fie si sub mandatul OSCE.
“În ceea ce priveşte interesele Ucrainei, ele sunt evidente: Kievul nu este cointeresat în desfăsurarea unei operaţiuni de menţinere a păcii în formatul “hard”, bazat pe contingentul militar rus în Transnistria. Partea ucraineană a subliniat întotdeauna necesitatea de a schimba mandatul şi de a extinde operaţiunea prin internaţionalizarea sa, implicarea Uniunii Europene”, a mai spus expertul.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *