Prețurile mari la energie din estul Europei au determinat apariția unor reacții puternice unor factori politici din regiune. Această nemulțumire poate fi justificată deoarece piața europeană de energie ar trebui să funcționeze într-o manieră integrată, iar acest lucru nu se întâmplă. Din acest motiv au apărut recent niște fenomene cel puțin bizare în sistemele energetice naționale, ajungându-se la prețuri de sute de ori mai mari pe megawatt pe piețele de echilibrare.
În 2 septembrie, în piața de echilibrare a energiei electrice din România, prețul pentru intervalul de decontare 22.00 – 22.15 a atins o valoare extrem de ridicată, de 68.000 de lei/MWh , conform datelor de pe platforma ENTSO-E. Paradoxul constă în faptul că sistemul energetic românesc era în surplus, nu în deficit. Prețul ridicat nu a fost plătit pentru o creștere a producției, ci pentru o reducere a puterii livrate în Sistemul Energetic Național. Astfel, unul sau mai mulți producători au fost plătiți pentru disponibilitatea lor de a reduce producția.
Premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, a solicitat Uniunii Europene să intervină urgent pentru a combate creșterea accelerată a prețurilor la electricitate în Europa Centrală și de Est, pe fondul atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice din Ucraina. Într-o scrisoare adresată Comisiei Europene, Mitsotakis a subliniat necesitatea creării unei autorități europene de reglementare a piețelor energetice, capabilă să supravegheze piețele din întreaga UE și să sprijine proiectele de infrastructură transfrontalieră care permit transferul de energie între țări.
În Grecia, prețurile la energie electrică s-au dublat, de la 60 de euro/MWh în aprilie la 130 de euro/MWh în august, iar această creștere semnificativă afectează și alte țări din regiune, precum România și Bulgaria. Premierul a pus accent pe impactul temperaturilor ridicate din timpul verii, problemele tehnice apărute în infrastructurile energetice și scăderea capacității hidrocentralelor din cauza secetei. Însă, un factor important este Ucraina, care, în urma atacurilor asupra infrastructurii energetice, a devenit dependentă de electricitatea importată din alte țări europene, ceea ce adaugă presiuni suplimentare asupra piețelor.
Mitsotakis a cerut Uniunii Europene să investească mai mult în modernizarea rețelelor electrice și în creșterea capacității de interconectare între statele membre, subliniind că lipsa acestor capacități contribuie la creșterea prețurilor. De asemenea, a evidențiat că prețul electricității în Europa este deseori influențat de fluctuațiile de pe piața gazelor, chiar și în țările care au extins capacitățile de producție a energiei regenerabile. Conform estimărilor UE, ar fi necesare investiții de aproximativ 584 de miliarde de euro până la sfârșitul deceniului pentru modernizarea rețelelor energetice învechite, permițând astfel o integrare mai eficientă a energiei regenerabile și o reducere a volatilității prețurilor.
Ministrul Energiei din România, Sebastian Burduja, a exprimat o poziție critică față de situația energetică din Europa de Est, subliniind că România, alături de alte țări din regiune, precum Bulgaria și Grecia, exportă energie către Ucraina și Republica Moldova. Cu toate acestea, Burduja a subliniat că nu este corect ca doar consumatorii din aceste țări să suporte integral costurile energetice. În prezent, prețurile la energie în estul Europei sunt de trei ori mai mari decât în vest, ceea ce scoate la iveală o piață energetică europeană inegală și lipsită de solidaritate. Ministrul a anunțat că împreună cu omologii săi din Bulgaria și Grecia va propune Comisiei Europene măsuri compensatorii, printre care se numără prelungirea plafonării prețurilor pentru consumatorii casnici din România după 31 martie 2025.
Burduja a evidențiat că principiul unei piețe energetice europene integrate este să permită accesul echitabil la energie la prețuri similare, indiferent de regiune. În acest context, diferențele uriașe de preț dintre est și vest afectează nu doar nivelul de trai al cetățenilor, ci și competitivitatea mediului economic din Europa de Est. Ministrul a subliniat necesitatea unei distribuții echitabile a costurilor energetice, având în vedere că țările estice susțin cererea de energie din Ucraina și Republica Moldova.
În cadrul discuțiilor cu Comisia Europeană, România, Bulgaria și Grecia vor cere investiții mai mari în interconexiunile energetice, accelerarea termenelor pentru realizarea acestor proiecte și decalarea închiderii centralelor pe cărbune. Burduja a criticat, de asemenea, întârzierile în realizarea interconexiunilor între Austria și țările vecine, precum Ungaria și Slovacia, susținând că o piață energetică mai bine integrată ar fi prevenit criza actuală. Ministrul a reiterat că o piață energetică solidară și echitabilă este esențială pentru stabilitatea economică și socială a Uniunii Europene.
0 Comentarii