Romania negociaza desfasurarea scutului antiracheta al SUA

Romania si Statele Unite ale Americii au inceput la Bucuresti, negocierilor bilaterale privind cadrul juridic necesar participarii tarii noastre la sistemul de aparare antiracheta al SUA, relateaza surse oficiale, citate de mass-media de la Bucuresti. Conform surselor citate, in perioada 17-18 iunie 2010, in Romania, a sosit o delegatie americana condusa de Ellen Tauscher, subsecretarul de stat pentru controlul armamentelor si securitate internationala, considerata una dintre cei mai importanti suporteri ai proiectului scutului antiracheta din actuala administratie  Barack Obama de la Casa Alba.
Potrivit serviciului de presa al Ministerului Afacerilor Externe de la Bucuresti, delegatia romana va fi condusa de Bogdan Aurescu, secretar de stat pentru afaceri strategice in MAE, si va avea o componenta inter-institutionala, inclusiv din partea Ministerului Apararii Nationale de la Bucuresti si a comunitatii de informatii a Romaniei. Programul vizitei a cuprins o intrevedere a sefilor celor doua delegatii, pentru discutarea aspectelor de securitate de interes reciproc, inclusiv a aspectelor legate de participarea la apararea antiracheta si agenda comuna de neproliferare, urmata de discutii in plenul delegatiilor.
Secretarul de stat Bogdan Aurescu a declarat ieri, citat de mass-media de la Bucuresti, ca primele discuţii oficiale cu partea americana referitoare la scutul antiracheta au vizat cadrul juridic care va fi convenit dar şi evaluarea cadrului mai larg de politici de securitate care face necesar acest proiect. Aurescu i-a mulţumit oficialului american pentru „caracterul substanţial şi extrem de deschis” al schimbului de vederi care va continua şi azi. „Din punctul de vedere al parţii române, ne-am pregatit serios pentru acest început în cadrul unui grup interinstituţional care a avut aproape 20 de rueniuni de lucru în ultimele luni”, a spus Aurescu. Secretarul de stat a precizat ca rundele de negocieri vor avea loc o data la doua luni, urmand sa fie gazduite de Bucuresti si Washinghton.

Reuniune cu repetitie

Prima reuniune, care a început ieri la sediul MAE roman, s-a axat, potrivit lui Aurescu, şi pe o serie de probleme de fond „referitoare la cadrul juridic care va fi convenit dar şi referitoare la evaluarea cadrului mai larg de politici de securitate care face necesar acest proiect al sistemului gradual adaptiv antiracheta”. „Am discutat despre aspecte relevante legate de conexiunea dintre acest proiect şi obiectivul pe care cele doua state îl susţin şi pe careşi l-au asumat în comun, de creare a unui sistem NATO de aparare antiracheta ca misiune a alianţei care sa apere întregul teritoriu şi populaţia statelor aliate. Vom colabora strâns în perioada urmatoare pentru a facilita o decizie politica pozitiva în acest sens la summitul de la Lisabona”, a spus Aurescu adãugând ca o astfel de decizie este în deplina consonanţa cu principiul indivizibilitaţii securitaţii „Este un proces care abia a început, vom gestiona împreuna calendarul de negocieri care are mai multe componente – atât juridice cât şi tehnice -. Prin urmare nu avem un termen limita fixat pentru finalizarea acestui proces dar dorim sa progresam cât mai rapid”, a mai adaugat el.
La randul sau, subsecretarul de stat al SUA, Ellen Tauscher, a declarat ca România este astazi unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai Statelor Unite şi un partener valoros în abordarea provocarilor globale. „Ma aflu aici, alaturi de o delegaţie americana, pentru a discuta cu omologii noştri români aspecte de securitate, de interes comun, inclusiv încheierea unui aord în vederea amplasarii de elemente ale sistemului american de aparare antiracheta în România. Aşteptam cu nerabdare sa colaboram pentru a spori securitatea Europei şi sa consolidam puternicul parteneriat cu România. Alianţa noastra este una puternica şi sunt încrezatoare ca va continua sa se dezvolte pe masura ce vom face eforturi pentru a ne realiza scopul comun, acela de a asigura libertatea şi prosperitate lumii”, a spus Tauscher. Inaltul oficial american a refuzat sa raspunda vreunei întrebari din partea mass-media romanesti sau straine prezente la conferinta.

Sprijin prezidential

Reamintim ca in data de 4 februarie 2010, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a aprobat acceptarea invitatie partii americane, transmisa de presedintele SUA, Barack Obama, privind participarea Romaniei la dezvoltarea abordarii adaptive in etape a  sistemului de aparare antiracheta din Europa. Noua abordare garanteaza acoperirea integrala a teritoriului Romaniei impotriva posibilelor amenintari reprezentate de rachetele cu raza scurta sau medie de actiune. „Pe teritoriul Romaniei vor fi amplasati interceptori terestri, ca parte componenta a sistemului antiracheta. Calendarul convenit cu partea americana vizeaza operationalizarea facilitatilor de pe teritoriul Tarii noastre incepand cu anul 2015. Subiectul apararii antiracheta este unul de maxima actualitate pe agenda aliatilor NATO. Statele aliate sunt din ce in ce mai constiente de proliferarea programelor balistice – si va sunt cunoscute numele tarilor despre care se vorbeste si se fac analize. Ca atare, sistemul vine sa raspunda acestei noi categorii de amenintari. Aici as face o paranteza: vechea amplasare a sistemului nu acoperea teritoriul Romaniei decat intr-o mica parte a zonei de vest, noua amplasare garanteaza acoperirea integrala a teritoriului Romaniei pentru eventuale lovituri cu rachete balistice sau cu rachete cu raza medie de actiune. Noul sistem nu este indreptat impotriva Rusiei. Acest lucru doresc sa il subliniez, in mod categoric, nu este gazduit pe teritoriul Romaniei un sistem care sa fie indreptat impotriva Rusiei, ci impotriva altor amenintari” a declarat presedintele roman Traian Basescu, in data de 4 februarie 2010, citat de mass-media de la Bucuresti.

Evaluare diplomatica

Reamintim ca la inceputul acestei saptamani, secretarul de stat in MAE, diplomatul Bogdan Aurescu, a declarat ca Romania va incepe in curand discutiile oficiale privind participarea la sistemul american antiracheta, decizia Bucurestiului de a fi parte a initiativei bazandu-se pe evaluarea unei amenintari crescute asupra Europei de Sud-Est. „Vom incepe in curand discutiile oficiale cu privire la participarea Romaniei la sistemul american de aparare antiracheta”, a spus Aurescu, intr-un discurs rostit la un eveniment de marcare a 130 de ani de relatii bilaterale romano-americane.
El a adaugat ca decizia Bucurestiului de a se alatura acestei initiative se bazeaza pe o amenintare crescuta de atac cu racheta asupra Europei de Sud-Est. „Decizia noastra de a fi parte a acestei initiative este bazata pe evaluarea unei amenintari crescute a unui atac cu racheta indreptat asupra Europei de Sud-Est din partea unor actori internationali imprevizibili”, a mentionat Aurescu. „Credem de asemenea ca sistemul de aparare antiracheta ar trebui sa devina in curand un nou obiectiv asumat la nivelul NATO, cu scopul de a proteja intregul teritoriu si toata populatia Aliantei”, a adaugat diplomatul roman.
Totodata, o runda de consultari tehnice romano-americane pe tema participarii Romaniei la procesul de implementare a sistemului de aparare antiracheta din Europa (Phased Adaptive Approach) a avut loc la Bucuresti, in data de 11 mai 2010. La acea data, secretarul de stat in MAE Bogdan Aurescu, citat de mass-media de la Bucuresti, a declarat ca negocierile propriu-zise pe tema scutului antiracheta vor incepe in circa o luna, discutiile fiind unele prealabile in care s-a mentionat inclusiv un sistem antiracheta integrat al NATO bazat pe elementele americane desfasurate pe teritoriul Romaniei.

Scut de criza

Un scut antiracheta al NATO, complementar cu cel al americanilor si politica portilor deschise ale Aliantei, au fost cele doua teme pe care secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen le-a dezvoltat in declaratiile de presa facute recent in urma intrevederii cu ministrul roman de externe Teodor Baconschi. Sistemul antiracheta are niste costuri mici, fata de efectele sale, a spus Rasmussen, care a subliniat si ca pozitia adoptata de NATO la Summit-ul de la Bucuresti privind aderarea Ucrainei si Georgiei ramane valabila.
Secretarul general al NATO si-a inceput discursul multumind Romaniei pentru angajamentul in cadrul Aliantei si pentru contributia cu trupe la misiunea din Afghanistan, remarcand faptul ca „soldatii romani fac o treaba foarte buna” acolo. Preocuparea sa insa a fost sa vorbeasca despre scutul antiracheta al NATO, complementar cu cel al SUA, asupra caruia ar trebui sa se ia o decizie la Summit-ul NATO de la Lisabona, din acest an. „Dau o mare importanta unui sistem antiracheta puternic si eficient, care sa acopere toti aliatii. Suntem in fata unei amenintari reale, Iranul are o tehnologie capabila sa laseze rachete care sa loveasca tinte in orase ale Europei”, a spus secretarul general al NATO.
El a adaugat ca este o chestiune esentiala protejarea impotriva acestor rachete si a remarcat faptul ca SUA au propriul scut, unii aliati au sisteme care sa le protejeze trupele din teatrele de operatiuni. „Intrebarea este de ce sa nu ne protejam toti cetatenii? Tehnic si militar este viabil, economic e posibil. Costul aditional al sistemului NATO va fi mai mic de 200 de milioane de euro, impartit in 10 ani si suportat de 28 de aliati. Este un cost foarte mic si este dobligatia noastra sa profitam de aceasta oportunitate. Sper ca la Summit-ul de la Lisabona, scutul antiracheta sa devina o misiune a NATO”, a spus Aders Fogh Rasmussen, citat de mass-media de la Bucuresti.

Explicatii detaliate

Federatia Rusa asteapta explicatii detaliate legate de amplasarea de rachete americane Patriot pe teritoriul polonez, in apropierea frontierei rusesti, a declarat recent ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, citat de mass-media rusa. „Speram sa obtinem explicatii clare. Am fost asigurati, pentru moment, ca aceste rachete nu sunt indreptate impotriva noastra. Am mai auzit aceste lucruri si speram ca pe viitor noul caracter al relatiilor noastre cu Washington si Varsovia va permite obtinerea unor explicatii mai detaliate asupra situatiei actuale”, a afirmat Lavrov.
In conformitate cu acordul incheiat intre Polonia si Statele Unite in 11 decembrie 2009, o baza americana va fi amplasata pe teritoriul polonez, in orasul Morag, la o distanta de aproximativ 80 de km de frontiera ruseasca. Mai multe baterii de rachete sol-aer Patriot vor fi amplasate in aceasta baza, urmate, ulterior, de amplasarea rachetelor SM-3, capabile sa intercepteze rachete balistice.

Confruntare amanata

Pentru moment, Federatia Rusa nu are intentia sa amplaseze in regiunea Kaliningrad sisteme de rachete Iskander, ca raspuns la miscarea Statelor Unite, relateaza mass-media rusa, citand surse oficiale din cadrul Ministerului rus de Externe. „Deocamdata nu s-a pus problema desfasurarii rachetelor Iskander, pentru ca Patriot nu reprezinta elemente ale scutului antiracheta. Sunt, totusi, sisteme de rachete care au importanta pentru sistemele de aparare aeriana”, au declarat surse citate. In acelasi timp, un inalt diplomat rus a precizat ca institutia pe care o reprezinta nu intelege scopul amplasarii instalatiilor americane atat de aproape de granita cu Rusia: „De ce au fost ele amplasate in imediata vecinatate a teritoriilor Rusiei, nu am inteles”.

Propunere interesanta

Federatia Rusaa este interesata sa coopereze cu statele Aliantei Nord-Atlantice pentru crearea unui sistem de aparare antiracheta in Europa, daca acest lucru va fi in beneficiul intregii comunitati internationale, si nu doar al unui grup de tari, a declarat presedintele Dmitri Medvedev, citat de mass-media rusa. Moscova solicita de mult timp crearea „unui sistem de aparare global, un sistem de aparare antiracheta capabil sa protejeze nu doar o tara sau un grup de tari, ci care sa fie in interesul tuturor membrilor comunitatii internationale”, precizeaza presedintele rus.
Medvedev a mai subliniat ca Rusia a fost ostila fata de crearea unui sistem antiracheta de catre un grup de tari iar acest lucru „ar torpila sistemul existent de paritate intre puterile nucleare”. „Rusia ar putea raspunde afirmativ propunerii secretarului general al NATO, daca aceasta propunere este serioasa”, a precizat Dmitri Medvedev.
Reamintim ca reuniti la Tallinn intr-o intalnire informala, in 23 aprilie, ministrii de Externe ai NATO au decis sa inceapa discutiile cu Rusia privind cooperarea in crearea sistemului european antiracheta. Secretarul general al Aliantei, Anders Fogh Rasmussen, a afirmat ca scutul antiracheta ar fi mult mai eficient daca si Rusia ar contribui la crearea sa.

Opozitie rusa

Scutul american antiracheta vizeaza Rusia, in ciuda declaratiilor oficiale de la Washington, a afirmat anterior generalul Nikolai Makarov, seful Statului Major al armatei rusesti, citat de mass-media regionala. „Dezvoltarea si implementarea sistemului de aparare antiracheta sunt actiuni indreptate impotriva Federatiei Ruse”, a avertizat Nikolai Makarov. „In ciuda explicatiilor oferite de guvernele occidentale, care spun ca scopul este de a asigura securitatea lor, nu este cazul de asa ceva”, a continuat generalul. Potrivit acestuia, noul sistem din Europa ar submina in mod automat planurile strategice ale Rusiei, indiferent de retorica utilizata pentru a descrie scopul sau. „Dezvoltarea acestor sisteme de aparare antiracheta slabeste fara discutie potentialul nostru de disuasiune”, a precizat Makarov.
Declaratia sefului Statului Major al armatei rusesti a fost facuta la cateva saptamani dupa ce presedintele Traian Basescu a anuntat ca CSAT a aprobat participarea Romaniei la sistemul antiracheta, ca urmare a invitatiei presedintelui american Barack Obama. „Noul sistem nu este indreptat impotriva Rusiei, ci impotriva altor amenintari”, a declarat seful statului roman, Traian Basescu.

Kremlinul combate scutul

Federatia Rusa nu poate permite ca planurile americane de a desfasura elemente ale scutului sau antiracheta in Europa sa ameninte eficacitatea apararii sale nucleare, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, citat anterior de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Administratia americana sustine ca programul sau global antiracheta nu este directionat contra Rusiei. Totusi, concluziile noastre despre potentialul adevarat al viitorului sistem de aparare antiracheta ar trebui sa se bazeze pe specificul militar si factorii tehnici, nu pe cuvinte” a subliniat Lavrov. „Nu vom accepta o stare de fapt in care un sistem de aparare anti-racheta prezinta o amenintare la potentialul de aparare nucleara al Rusiei” a mai declarat seful diplomatiei rusesti.
Anterior, surse militare americane, au declarat pentru agentia de presa KARADENIZ PRESS ca sistemul de aparare antiracheta al SUA din Europa ar putea sa loveasca rachetele balistice intercontinentale ruse pana in 2020.

Sistemul antiracheta contestat

Sistemul de interceptare antiracheta Standard Missile 3 (SM-3), pe care Statele Unite intentioneaza sa îl instaleze în România, nu este foarte fiabil, având o eficienta de doar 10 – 20%, arata un studiu citat de editia online a New York Times, evaluarea fiind însa contestata de Pentagon, relateaza mass-media de la Bucuresti. Planul administratiei Barack Obama de reducere a arsenalului nuclear american şi de contracarare a amenintarii nucleare iraniene se bazeaza pe o noua generatie de sisteme antiracheta, relateaza agentiile de presa de la Bucuresti. Anul trecut, liderul de la Casa Alba cataloga noile sisteme ca având “o eficienta demonstrata”. Anuntul facut de Barack Obama în septembrie 2009, privind reconfigurarea planului antiracheta, se baza pe analizele Pentagonului, conform carora sistemul SM-3 ar fi interceptat 84% din rachetele vizate, în cursul testelor efectuate de fortele militare americane.
Însa o noua analiza, realizata de experti de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) şi de la Universitatea Cornell, pune sub semnul întrebarii eficienta interceptoarelor antiracheta de tip Standard Missile 3 (SM-3), care ar urma sa fie amplasate pe teritoriul României în cadrul sistemului american antibalistic. Conform reevaluarii efectuate de specialiştii Theodore A. Postol (MIT) şi George N. Lewis (Universitatea Cornell), reexaminarea a zece dintre testele care au avut succes pare sa arate doar una sau doua interceptari reuşite, eficienta fiind, prin urmare, de doar 10 – 20%.

Sistem fragil

Potrivit expertilor citati, rachetele care transporta focoase nucleare ar fi doar scoase de pe traiectorie, dar nu şi distruse. În cazul unei rachete cu încarcatura  conventionala, aceasta ar fi o solutie, dar o bomba nucleara risca sa poata fi totuşi detonata. Diferenta între cele doua evaluari se refera la necesitatea ca sistemul SM-3 sa loveasca şi sa distruga o focoasa nucleara, aşa cum Pentagonul sustine pe site-ul oficial al institutiei, citat de mass-media de la Bucuresti. “Sistemul este foarte fragil şi rigid, interceptând focoasele nucleare doar accidental, asta daca ar reuşi”, explica Theodore A. Postol, fost consilier al Pentagonului.
Într-un comunicat, Agentia pentru Apararea Balistica, subordonata Pentagonului, sustine rezultatele testarilor oficiale ale sistemului SM-3, afirmând ca analizele lui Theodore Postol şi George Lewis sunt total eronate. “Ipoteza (celor doi specialişti – n.red) este greşita. Sistemul SM-3 atinge rezultate la care aspira multe alte programe ale Departamentului Apararii”, sustine Richard Lehner, purtatorul de cuvânt al Agentiei pentru Apararea Balistica. În pofida asigurarilor, Pentagonul a recunoscut ca în patru din zece teste nu s-a simulat prezenta unui focos nuclear. Casa Alba a refuzat sa  comenteze criticile referitoare la eficienta sistemului SM-3.

Conflict academic

Disputa între specialiştii independenti  şi Pentagon se refera la necesitatea interceptarii doar a rachetei care transporta încarcatura nucleara sau la interceptarea focosului propriu-zis. Theodore Postol sustine ca sistemul SM-3 trebuie sa intercepteze focosul nuclear propriu-zis, iar Pentagonul pare sa confirme ipoteza. “Interceptoarele ating focosul cu viteza de impact foarte mare, distrugând tinta”, scrie site-ul oficial al Pentagonului.
Reamintim ca in data de 4 februarie 2010, SUA au invitat oficial România sa participe la scutul antiracheta. Mesajul preşedintelui american a fost adus la Bucureşti de Ellen Tauscher, subsecretar de Stat pentru Controlul Armamentului. În aceeaşi zi, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a aprobat amplasarea pe teritoriul României a unor interceptoare de racheta de tip Standard Missile 3 (SM-3), în cadrul sistemului american de aparare antibalistica.

Riposta navala

In conditiile in care Romania si Bulgaria se pregatesc sa gazduiasca elemente ale scutului antiracheta american in Europa, Rusia si Ucraina, doua tari din ce in ce mai apropiate odata cu instalarea la putere a presedintelui ucrainean cu viziuni prorusesti, Viktor Ianukovici, se gandesc la masuri de retorsiune menite sa echilibreze balantele echilibrului de putere la Marea Neagra. Intentia axei Kiev-Moscova a fost dezvaluita de fostul comandant al Flotei Ruse de la Marea Neagra, amiralul Vladimir Komoedov, care a declarat vineri pentru publicatia rusa Nezavisimaia Gazeta  ca cele doua tari ar putea oficializa contructia unor noi obietive militare la Nikolaev si Odesa si foarte probabil la gurile Dunarii, acolo unde, sustine fostul comandant rus, ar exista “dispute teritoriale” intre Romania si Ucraina. “Posibilitatea de a extinde Flota Marii Negre spre Vest este un raspuns la extinderea spre est a NATO, unde de exemplu, in Romania si Bulgaria Statele Unite au inceput instalarea de noi baze militare”,  a mai declarat fostul comandant al Flotei Marii Negre, Komoedov, citat de cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta. Declaratia amiralului rus Vladimir Komoedov vine sa le intareasca pr cele facute recent de catre Statului Major General al Fortelor Armate Ruse, Nikolai Makarov, care a spus, in timpul recentei vizite la obiectivele militare rusesti de la Marea Neagra ca, in baza ordinului direct al presedintelui Federatiei Ruse, Ministerul Apararii a infiintat un grup de lucru care in termen de doua luni va evalua starea bazei militare a Flotei Marii Negre din Sevastopol. Acesta a mai spus ca exista planuri serioase de a moderniza Flota Marii Negre in cadrul unui program care se va desfasura pana in 2020. „Acesta este un program major de a moderniza Flota Marii Negre pe toate directiile – si a vaselor, si a submarinelor, si a aviatiei”, a adaugat Makarov. Ucraina si Rusia au semnat recent acordul privind prelungirea stationarii Flotei Ruse in Crimeea pana in 2042, cu posibilitate de prelungire pe inca cinci ani. In acest sens Rusia intentioneaza sa modernizeze flota sa din Crimeea.

Baze inmultite

Baza de la Sevastopol nu este singurul obiectiv militar de la Marea Neagra pe care Rusia mizeaza. La inceptul acestei luni, Rusia a anuntat ca isi va continua investitiile in baza navala de la Novorosiisk care era pregatita sa-i preia fucntiunile primei. Seful Executivului moscovit, Vladimir Putin, a declarat recent ca Rusia va finaliza pana in 2020 constructia unei noi baze navale in portul Novorosiisk, aflat la Marea Neagra, investitia ridicandu-se la 92 de miliarde de ruble (3 miliarde de dolari). “In cadrul unui program federal special, pana in 2020 vor fi alocate 92 de miliarde de ruble pentru constructia bazei”, a spus Putin, precizand ca pana in prezent au fost deja alocate 13,5 miliarde de ruble, informeaza RIA Novosti. De asemenea, directorul companiei SpetsStroi, Nikolai Abroskin, care asigura constructia bazei, a precizat ca lucrarile au fost demarate in 2005, iar proiectul prevede trei etape. Prima dintre acestea, va fi incheiata in 2010, cea de-a doua, in 2016, iar faza a treia a proiectului va fi finalizata in 2020. Putin a semnat, in 2003, in calitate de presedinte al Rusiei, decretul privind constructia bazei, pentru care au fost alocate initial 12,3 miliarde de ruble (480 de milioane de dolari). Reamintim ca dupa sedinta CSAT desfasurata in 4 februarie 2010, presedintele Traian Basescu a anuntat participarea Romaniei la proiectul scutului antiracheta american. Romania urmeaza sa gazduiasca interceptori terestri sub forma a trei baterii cu 24 de rachete de tip SM-3,

Romania, pivot al politicii antiracheta a SUA

Frank Rose, asistent-adjunct al secretarului de Stat american Hillary Clinton, a prezentat recent noua abordare a SUA in domeniul apararii antibalistice, multumind Romaniei pentru participarea la proiectul instalarii unor elemente antiracheta in Europa, informeaza un comunicat de presa al Departamentului de Stat, citat de mass-media de la Bucuresti. “Proiectul antiracheta contribuie la sustinerea diplomatiei si apararii, doi dintre pilonii strategiei internationale de securitate, al treilea pilon fiind dezvoltarea. Proiectele antiracheta le ofera garantii aliatilor si partenerilor nostri ca Statele Unite au vointa si mijloacele pentru a impiedica si contracara, in caz de necesitate, un atac balistic impotriva aliatilor nostri si trupelor noastre” a declarat Frank Rose.
“Poate mai putin evident este rolul proiectului antiracheta in sustinerea obiectivelor noastre diplomatice. Potentialii nostri adversari utilizeaza rachete balistice in vremuri de pace ca instrument pentru sustinerea obiectivelor diplomatice si uneori pentru a intimida sau a face presiuni asupra vecinilor. Prin oferirea unor sisteme antiracheta ca mijloace de aparare regionala, sporim credibilitatea angajamentelor americane fata de aliati si prieteni, situatie care ne permite sa construim coalitii pentru urmarirea unor obiective comune”, adauga oficialul american, citat de mass-media. “In plus, sistemele antiracheta ne ofera mai multe optiuni, inclusiv timp, pentru solutionarea pe cale pasnica a disputelor, contribuind astfel la stabilitatea regionala si la contracararea amenintarilor” mai subliniaza asistentul-adjunct al secretarului de Stat american.

Multumiri americane

Potrivit oficialului american, noua abordare a SUA in domeniul antiracheta este motivata de cresterea amenintarilor balistice regionale, in special din partea unor rachete cu raze scurte si medii de actiune, mai ales din partea unor tari precum Coreea de Nord si Iran. “Atat noile evaluari privind amenintarile, cat si progresele americane in domeniul tehnologiilor antiracheta au contribuit semnificativ la decizia presedintelui Barack Obama din septembrie 2009 de a face unele modificari in planul initial privind elementele europene antiracheta. Proiectul initial prevedea amplasarea a zece interceptoare fixe in Polonia si a unui radar in Cehia, care ar fi avut rolul protejarii Statelor Unite si unor parti din Europa de riscul unor rachete cu raza lunga de actiune lansate din Iran. Insa planul initial nu ar fi oferit protectie fata de rachete cu raza scurta si medie de actiune lansate din Orientul Mijlociu” mai subliniaza Frank Rose.
Oficialul american a salutat decizia Romaniei de a participa la proiectul american antiracheta. “Pe 4 februarie, Romania a acceptat sa participe la noul plan antiracheta prezentat de presedinte (intitulat Abordarea Adaptiva Etapizata — Phased Adaptive Approach — PAA), gazduind un sistem de interceptare terestra SM-3 care ar urma sa fie montat pana in 2015. Suntem incantati si salutam participarea Romaniei la proiectul PAA, asa cum salutam participarea tuturor aliatilor din cadrul NATO” a mai precizat Frank Rose.

Sprijin balcanic

Reamintim ca Romania si Bulgaria au anuntat ca sunt in discutii cu SUA pentru a gazdui elemente ale scutului antitacheta, desfasurarea de rachete interceptoare americane la Marea Neagra declansand critici aspre din partea oficialilor de la Moscova. Negocierile cu Romania si Bulgaria vin la scurt timp dupa ce presedintele american Barack Obama a renuntat la intentiile predesorului de a introduce un radar si rachete interceptoare in Cehia sI Polonia, proiect caruia Rusia i s-a opus cu vehementa, considerand ca reprezinta o amenintare „fara precedent” la adresa securitatii sale nationale.
Totodata, ministrul rus al Apararii, Anatoli Serdiukov, citat de mass-media internationala, avertiza anterior ca Rusia tot ar putea desfasura rachete Iskander in Kaliningrad, enclava sa la Marea Baltica, daca apar noi amenintari in Europa indreptate impotriva Moscovei.

Scut naval

Cea mai costisitoare optiune de aparare americana antiracheta, care ar putea constitui “o capacitate de raspuns in caz de criza”, include mobilizarea unor nave in Marea Neagra, in apropiere de Romania, se arata intr-un studiu al Biroului pentru Buget al Congresului american (CBO), citat de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Discutiile publice asupra acestui proiect au fost reluate in mass-media americana, pe fondul crizei economice mondiale, care a condus la micsorarea bugetului fortelor militare americane. Reamintim ca o prima optiune propusa de Departamentul Apararii, ca parte a eforturilor de protejare a Statelor Unite si a aliatilor sai, consta in amplasarea permanenta a zece interceptoare terestre in zone din Polonia, un radar cu raze X in Cehia si un alt radar cu raze X intr-o zona ce urmeaza sa fie determinata, posibil in Azerbaidjan. Conform planurilor initiale, sistemul ar trebui sa fie finalizat si amplasat pana in 2013, aceasta optiune putand costa intre noua si 13 miliarde de dolari.

Optiune maritima

O alta varianta, considerata cea mai scumpa, care ar costa Statele Unite intre 18 si 22 de miliarde de dolari, se refera la o aparare maritima, prin utilizarea de nave din marina americana dotate cu sistem de aparare antiracheta Aegis, cuprinzand interceptoare de tip SM-3 Block IIA, care sunt preconizate sa intre in componenta flotei in jurul anului 2015. Aceste nave ar presupune mentinerea a doar trei baze, in nord-vestul Marii Negre, in apropiere de Romania, in nordul Marii Adriatice, aproape de tarmul Italiei, respectiv in Marea Baltica, la nord de Polonia, si ar fi sprijinite de radare mobile cu raze X in Azerbaidjan si Qatar.
CBO a selectat aceste locatii pentru a minimiza numarul de baze care ar fi necesar pentru a apara o arie europeana aproximativ egala cu cea acoperita de celelalte optiuni. Estimarea costului acestei variante se bazeaza pe supozitia ca acest sistem ar fi folosit ca o aparare permanenta, necesitand operatii continue si suficiente nave pentru a mentine cele trei baze pe termen nedefinit. Aceasta optiune ar putea de asemenea reprezenta o viitoare capacitate de raspuns in caz de criza, daca nici un sistem specializat de aparare antiracheta nu ar fi amplasat in Europa.