Ministerul Afacerilor Externe de la București anunţă că monitorizează cu atenţie evoluţiile din Siria şi se află în contact cu parteneri europeni şi din regiune pentru a acţiona în funcţie de evoluţiile din teren. Potrivit unor precizări de presă transmise de MAE către agenția de presă KARADENIZ PRESS, situaţia din teren este fluidă şi în evoluţie.
„MAE se află în contact cu parteneri europeni şi din regiune pentru a acţiona în funcţie de evoluţiile din teren. Personalul misiunii diplomatice a României la Damasc este în siguranţă, fiind luate măsuri de protecţie sporită. Totodată, personalul este în coordonare cu alte misiuni diplomatice din teren. MAE se află în contact cu cetăţenii români şi precizează că orice acţiune trebuie decisă în acord cu condiţiile din teren, aflate într-o continuă dinamică, astfel încât să primeze securitatea cetăţenilor”, se mai arată în comunicat.
MAE le reaminteşte cetăţenilor români să contacteze Ambasada României la Damasc şi să îşi anunţe prezenţa în regiune, comunicându-şi coordonatele pentru a putea fi contactaţi în caz de urgenţă.

Refugiu în Rusia

Bashar al-Assad şi familia sa au sosit Rusia, unde au primit azil, au relatat agenţiile de presă ruse, citând o sursă guvernamentală de la Kremlin. ‘Assad şi membri ai familiei sale au sosit la Moscova. Rusia le-a acordat azil, din considerente umanitare’.
Moscova consideră necesară reluarea negocierilor cu privire la soluţionarea situaţiei din Siria sub auspiciile Naţiunilor Unite.
‘Oficiali ruşi se află în contact cu reprezentanţi ai opoziţiei armate siriene, ai cărei lideri au garantat securitatea bazelor militare şi a instituţiilor diplomatice ale Rusiei de pe teritoriul Siriei’, a indicat sursa de la Kremlin citată de mass-media rusă.

Avertisment dur

În contextul escaladării din nord-vestul Siriei și a perspectivei ca ofensiva militară să avanseze spre capitală, MAE de la București recomandă cetățenilor români care se află în Siria să părăsească țara pe orice rută sigură existentă.

Există în continuare temeri legate de posibilitatea declanșării unor violențe extreme, în special în zonele de sud, la granița cu Iordania. Capitala este în continuare ținta unor explozii aleatorii, în special în suburbii. Singura rută de părăsire a țării este cea terestră, spre Beirut, Liban, prin punctul de trecere a frontierei Masnaa. În prezent, nu există curse directe către România.

Cetățenii români sunt avertizați că există riscul ca autostrăzi importante (Tartous-Latakia, Latakia-Alep, Alep-Damasc, Homs-Alep şi Damasc-Iordania) să fie temporar închise. Legăturile de comunicație în Siria pot suferi unele întreruperi sau limitări. Există, de asemenea, riscul de producere de atacuri armate în locuri publice. Cetățenilor români care se află încă pe teritoriul acestui stat le este recomandat să părăsească imediat țara și să evite în totalitate deplasările în localitățile Alep, Daraa, Deir Ezzour, Hama, Homs și Idlib.

Contactarea autorităților române

Cetățenii români sunt sfătuiți să se adreseze Ambasadei României la Damasc şi să își anunțe prezența în regiune, comunicând astfel propriile coordonate pentru a putea fi contactați în situații de urgență.

Cetățenii români pot solicita asistență consulară astfel:

Ambasada României în Republica Arabă Siriană	+963113327570 +963113327572	Call Center București
	+963932809768	Telefon de urgență

E-mail: damasc@mae.ro; damasc.consul@mae.ro

Website: http://damasc.mae.ro

Cetățenii români care ignoră avertismentele MAE şi se deplasează în zone de risc sunt atenționați că o fac pe propria răspundere şi vor suporta consecințele unor astfel de călătorii, având în vedere că, de la caz la caz, pot interveni limitări privind posibilitățile de intervenție ale reprezentanților misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare de carieră.

Victoria opoziției

Rebelii au anunţat impunerea unei interdicţii de deplasare în Damasc de duminică după-amiază până luni, ora locală 05.00 (02.00 GMT), la câteva ore după ce au luat controlul capitalei siriene de la forţele preşedintelui Bashar al-Assad. Facţiunile rebele conduse de islamiştii radicali din Hayat Tahrir al-Sham (HTS) au declarat, pe canalul lor de Telegram, o ‘interdicţie de deplasare la Damasc de duminică, ora 16.00 (13.00 GMT) până luni dimineaţa, ora 05.00 (02.00 GMT)’.
Rebelii islamişti anunţaseră mai devreme că liderul lor, Abu Mohammad al-Golani, a sosit duminică la Damasc. ‘Conducătorul Ahmed al-Shareh (numele real al lui Golani) s-a prosternat şi a sărutat pământul’ când a ajuns la Damasc, a anunţat coaliţia rebelă pe canalul său de Telegram, ataşând imagini în care liderul HTS, formaţiunea islamistă radicală din fruntea coaliţiei insurgenţilor, se prosternează pe o peluză.
‘Voinţa noastră este fermă şi determinarea de neclintit’, a afirmat Golani, într-un comunicat difuzat de televiziunea oficială siriană, al cărei control a fost preluat de rebeli.
‘Continuăm să acţionăm cu hotărâre pentru a atinge obiectivele revoluţiei noastre’, ‘viitorul este al nostru şi vom merge spre victorie’, a adăugat el.

Război civil

Războiul din Siria, un conflict devastator, a început în martie 2011 și a avut rădăcini complexe, incluzând factori politici, economici și sectar-religioși.

Mișcările de protest din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, cunoscute sub numele de Primăvara Arabă, au inspirat cetățenii sirieni să ceară reforme democratice și respectarea drepturilor omului.

Regimul autoritar al președintelui Bashar al-Assad, aflat la putere din 2000, moștenise o guvernare represivă, marcată de corupție și lipsa libertăților politice.

În martie 2011, în orașul Daraa, protestele pașnice au fost declanșate după arestarea și torturarea unor adolescenți care scriseseră mesaje anti-regim pe pereți.

Represiunea violentă a forțelor de securitate a provocat indignare națională, ducând la proteste masive în alte părți ale Siriei.

Siria este o țară cu o populație diversă din punct de vedere etnic și religios, incluzând musulmani suniți (majoritari), alawiți (secta din care face parte familia Assad), creștini și kurzi.

Regimul Assad era perceput ca favorizând alawiții, ceea ce a alimentat tensiuni sectare.

Evoluția conflictului

Protestele pașnice s-au transformat într-o revoltă armată după ce grupurile opoziției, precum Armata Siriană Liberă (FSA), au început să riposteze contra represiunii guvernamentale. Guvernul Assad a folosit forțe brutale, inclusiv bombardamente asupra civililor, pentru a suprima opoziția.

Vidul de putere din unele zone a fost exploatat de grupări islamiste radicale, precum Jabhat al-Nusra (afiliată al-Qaeda) și ISIS (Statul Islamic), care au câștigat teritorii semnificative. ISIS a proclamat un „califat” în 2014, controlând părți mari din Siria și Irak.

Statele Unite și aliații occidentali au sprijinit grupările opoziției moderate și au efectuat raiduri aeriene împotriva ISIS.

Rusia (din 2015) a intervenit militar pentru a sprijini regimul Assad, schimbând cursul conflictului în favoarea acestuia.

Iran și milițiile susținute de Teheran (inclusiv Hezbollah) au oferit sprijin regimului.

Turcia s-a implicat, concentrându-se pe combaterea kurzilor sirieni și limitarea influenței lor.

Până în 2024, conflictul a provocat peste 500.000 de morți, dintre care mulți civili. Atacuri chimice, precum cel din Ghouta (2013), au șocat comunitatea internațională.

Criza refugiaților

Peste 13 milioane de sirieni au fost strămutați, dintre care aproximativ 6,8 milioane au fugit în alte țări. Țările vecine (Turcia, Liban, Iordania) și Europa au fost profund afectate de valul de refugiați. Orașe întregi, precum Alep și Homs, au fost distruse.

Economia Siriei a fost devastată, iar reconstrucția este o provocare enormă.

Conflictul a intrat într-o fază de stagnare relativă, cu zone de influență fragmentate. Regimul Assad a controlat majoritatea teritoriului, cu sprijinul Rusiei și Iranului. Opoziția și rebelii controlează părți din nord-vest, sprijinite de Turcia. Kurzii sirieni dețin zone din nord-est, cu sprijin ocazional din partea SUA. ISIS rămâne o amenințare latentă prin celule active.

Războiul din Siria este unul dintre cele mai complexe și devastatoare conflicte contemporane, ilustrând cum tensiunile interne, amestecate cu interesele externe, pot duce la o criză umanitară de proporții epice. Reconcilierea și reconstrucția rămân provocări majore pentru viitorul Siriei.

Potențial românesc

România a stabilit relații diplomatice cu Siria la 9 august 1955, deschizând ambasade la Damasc în 1961 și la București în 1965. De-a lungul timpului, cele două țări au dezvoltat legături strânse, inclusiv în domeniul educațional, cu mii de studenți sirieni absolvind universități românești.

După izbucnirea conflictului din Siria în 2011, România a adoptat o poziție nuanțată, susținând unitatea, suveranitatea și integritatea teritorială a statului sirian, pledând pentru o soluție politică incluzivă care să implice toate forțele moderate.

În plus, România a menținut operațională ambasada sa la Damasc, fiind una dintre puținele țări europene cu prezență diplomatică continuă în Siria.

În cadrul Uniunii Europene, România a sprijinit măsurile restrictive împotriva regimului sirian, adoptate ca răspuns la încălcările drepturilor omului și la violențele comise. Aceste sancțiuni vizează persoane și entități asociate cu regimul și includ înghețarea activelor și interdicții de călătorie.

Deși influența directă a României în rezolvarea situației din Siria este limitată, țara poate contribui prin facilitarea dialogului între părțile implicate și susținerea eforturilor internaționale pentru o soluție pașnică, oferirea de ajutor umanitar și sprijinirea refugiaților sirieni, implicarea activă în cadrul organizațiilor internaționale pentru implementarea sancțiunilor și promovarea stabilității regionale.

România menține relații diplomatice cu Siria și, alături de partenerii internaționali, susține eforturile de soluționare a conflictului prin mijloace pașnice și politice.

Amenințări și riscuri

Situația actuală din Siria prezintă mai multe amenințări la adresa României, atât directe, cât și indirecte. Conflictele din Siria au generat valuri semnificative de refugiați care caută siguranță în Europa. România, ca stat membru al Uniunii Europene și situată la frontiera estică a acesteia, poate fi afectată de fluxurile migratorii, ceea ce pune presiune pe sistemele de azil și pe infrastructura națională.

Instabilitatea din Siria a permis grupărilor teroriste să se dezvolte și să se infiltreze în diverse regiuni. Există posibilitatea ca indivizi radicalizați să tranziteze sau să vizeze România, crescând riscul unor potențiale atacuri teroriste.

România, ca membru NATO, poate fi solicitată să participe la misiuni internaționale legate de conflictul sirian, ceea ce ar putea expune personalul militar român la riscuri în teatre de operațiuni complexe.Instabilitatea regională poate afecta piețele energetice și comerciale, având un impact asupra economiei României prin fluctuații ale prețurilor la energie și perturbări în lanțurile de aprovizionare.

Deși România nu este direct implicată în conflictul din Siria, efectele colaterale ale acestuia pot genera multiple provocări și amenințări la adresa securității naționale și a cetățenilor săi.

Zonă tampon

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat, duminică, că a ordonat armatei să ‘ia controlul’ zonei tampon de pe Înălţimile Golan, precum şi al ‘poziţiilor strategice adiacente’, salutând ‘o zi istorică’ după căderea regimului de la Damasc. ‘Această regiune a fost sub controlul unei zone tampon stabilite în cadrul acordului de separare a forţelor din 1974 timp de aproape 50 de ani. Acest acord’ cu Siria ‘s-a prăbuşit’, a afirmat Netanyahu, în cursul unei vizite, împreună cu ministrul apărării Israel Katz, în zona Înălţimilor Golan ocupate şi anexate de Israel.
El a mai spus că sfârşitul regimului Assad înseamnă oportunităţi importante, dar şi riscuri pentru Israel. Israelul este interesat în ‘relaţii bune de vecinătate’, a declarat Netanyahu, subliniind însă că Israelul ‘nu va permite niciunei forţe ostile să se stabilească la frontiera noastră’.
‘Aceasta este o zi istorică în istoria Orientului Mijlociu’ şi ‘o consecinţă directă a loviturilor pe care noi le-am dat Iranului şi Hezbollahului (libanez), principalii susţinători ai regimului Assad’, ceea ce a declanşat o ‘reacţie în lanţ’ în Orientul Mijlociu, a mai afirmat Netanyahu.

Macron: veste bună

Preşedintele francez Emmanuel Macron şi-a exprimat duminică satisfacţia pentru căderea „statului barbariei”, în timp ce cancelarul german a calificat drept o „veste bună” înlăturarea de la putere a regimului al-Assad în Siria. „Statul barbariei a căzut. În sfârşit”, a postat şeful statului francez pe reţeaua socială X.
„Franţa va rămâne angajată pentru securitatea tuturor în Orientul Mijlociu”, a adăugat şeful statului francez, referindu-se la incertitudinile care înconjoară schimbarea de regim.
La rândul său Olaf Scholz a făcut apel la protejarea tuturor grupurilor religioase şi minorităţilor ţării şi la o soluţie „politică”.
„Bashar al-Assad şi-a oprimat poporul într-un mod brutal, are nenumărate vieţi pe conştiinţă şi a împins nenumărate persoane să fugă din Siria, din care multe au ajuns în Germania”, a reacţionat şeful guvernul german într-un comunicat.
În acelaşi timp, a spus el, „este esenţial acum ca legea şi ordinea să fie rapid restabilite în Siria” şi să înceteze „ingerinţele” străine în ţară, a avertizat Scholz, într-o aluzie la Rusia, Iran sau Turcia.
„Toate comunităţile religioase, toate minorităţile trebuie să beneficieze de protecţie” şi este important să facem eforturi pentru identificarea unei „soluţii politice la conflictul din Siria, conform rezoluţiei 2254 a Consiliului de Securitate al ONU”, care solicită negocieri în vederea organizării de alegeri libere.

Turcia, interese majore

Şeful diplomaţiei turce a declarat, duminică, că ţara sa este în contact cu rebelii din Siria pentru a se asigura că gruparea Stat Islamic şi Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) nu profită de căderea regimului de la Damasc pentru a-şi extinde influenţa. „Trebuie să fim vigilenţi în această perioadă de tranziţie. Noi comunicăm cu grupurile (opoziţiei) pentru a ne asigura că organizaţiile teroriste, în special DAESH (acronimul arab al Stat Islamic) şi PKK, nu profită de situaţie”, a declarat Hakan Fidan, în timpul Forumului de la Doha, din Qatar.
De asemenea, Hakan Fidan a declarat că orice nou guvern în Siria nu trebuie să ameninţe ţările vecine.
El a afirmat la Forumul de la Doha că Siria lucrează cu sirienii şi actorii regionali şi internaţionali „pentru a asigura ţările din regiune că noua administraţie a Siriei şi noua Sirie nu vor reprezenta o ameninţare pentru vecini şi că, dimpotrivă, noua Sirie va aborda problemele existente şi va elimina ameninţările”.
Nu în ultimul rând, el a estimat că milioane de sirieni care au fugit din ţară din cauza războiului civil se vor putea întoarce acasă după căderea preşedintelui Bashar al-Assad. „Milioane de sirieni care au fost forţaţi să-şi părăsească casele se pot întoarce pe pământurile lor”, a spus Hakan Fidan la Forumul de la Doha, adăugând că „a venit timpul pentru a se uni şi a reconstrui ţara”.

Rusia: al-Assad a „demisionat din funcţie”

Rusia a afirmat duminică că preşedintele sirian Bashar al-Assad a „demisionat din funcţie” şi a părăsit Siria, după ofensiva fulgerătoare a rebelilor sirieni conduşi de islamişti radicali care au adus armata siriană în derută. „În urma negocierilor între Bashar al-Assad şi un anumit număr de participanţi la conflictul armat de pe teritoriul Siriei, el a decis să demisioneze din funcţia prezidenţială şi a părăsit ţara, dând instrucţiuni să se efectueze un transfer de putere paşnic”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe (MAE) rus, Maria Zaharova.
Ea a precizat că „Rusia nu a participat la negocieri”. Zaharova a mai precizat că nu ştie unde se află în prezent al-Assad. Moscova susţine că este extrem de îngrijorată de evenimentele din Siria şi a îndemnat toate părţile să se abţină de la violenţe, mai precizează comunicatul citat.
„Îndemnăm toate părţile implicate să se abţină de la utilizarea violenţei şi să rezolve toate chestiunile guvernării prin mjiloace politice. În această privinţă, Federaţia Rusă este în contact cu toate grupurile opoziţiei siriene”, precizează MAE rus.
De asemenea, Moscova precizează că bazele sale din Siria au fost plasate în stare de alertă, dar că nu există nicio ameninţare serioasă în ceea ce le priveşte în prezent. Sirienii au luat cu asalt ambasada Iranului la Damasc după căderea regimului lui Bashar al-Assad, în timp ce ambasada Rusiei anunţă că personalul său este în siguranţă, relatează dpa şi Reuters.

Axa Damasc-Teheran, dinamitată

Canalul de ştiri Al Arabiya a dat publicităţii înregistrări video în care pot fi văzute mai multe persoane care rup un poster de mari dimensiuni de pe fereastra ambasadei Iranului.
Pe poster apăreau generalul iranian Qassem Soleimani, care a fost ucis în 2020 în Irak într-o lovitură a unei drone americane, şi Hassan Nasrallah, lider al grupării libaneze susţinute de Iran Hezbollah, ucis în septembrie într-o lovitură aeriană israeliană în apropiere de Beirut. Canalul de ştiri Al Jazeera a relatat că personalul ambasadei a fugit şi că protestatarii nu au întâmpinat rezistenţă.
Alături de Rusia, Iranul şi mişcarea Hezbollah au fost principalii aliaţi ai guvernului al-Assad. Cu sprijinul lor, guvernul sirian a recâştigat importante teritorii în timpul războiului civil, ceea ce i-a permis lui Assad să rămână la putere.
Pe de altă parte, agenţia rusă de ştiri TASS a relatat duminică că ambasada Rusiei din Siria informează că stafful său este în siguranţă după înlăturarea preşedintelui Bashar al-Assad şi ocuparea capitalei de către rebeli. „Suntem bine”, a declarat un membru al personalului ambasadei pentru TASS, fără a preciza unde se află diplomaţii.
Anterior, ambasada Rusiei i-a îndemnat pe cetăţenii ruşi să părăsească Siria. În acelaşi timp, bloggeri de război ruşi au exprimat temeri privind soarta a două facilităţi militare strategice ale Rusiei în Siria. Irakul a anunţat şi el că şi-a evacuat ambasada din Siria şi că a mutat personalul în Liban, potrivit agenţiei de ştiri de stat a acestei ţări. Motivele evacuării ambasadei Irakului de la Damasc nu au fost făcute publice.

Trump, satisfăcut de rezultat

Preşedintele sirian Bashar al-Assad a fugit din Siria după ce a pierdut susţinerea protectorului său Rusia, a afirmat preşedintele ales Donald Trump pe platforma sa Truth Social. „Assad nu mai este acolo. A fugit din ţara lui. Protectorul său Rusia, Rusia, Rusia, condusă de Vladimir Putin nu mai vrea să-l protejeze”, a postst Trump.
Potrivit preşedintelui ales al SUA, care îşi va începe al doilea mandat la Casa Albă luna viitoare, Rusia „a pierdut orice interes pentru Siria din cauza Ucrainei, unde aproape 600.000 de soldaţi ruşi au murit sau sunt răniţi, într-un război care nu ar fi trebuit să înceapă niciodată şi care ar putea fi nesfârşit”.

Rebelii sirieni au anunţat, într-o declaraţie de la televiziunea publică de duminică dimineaţă, că au eliberat Damascul şi că au răsturnat regimul de 24 de ani a lui Bashar al-Assad, precizând că toţi deţinuţii politici au fost eliberaţi.
Assad, care a zdrobit orice formă de disidenţă şi a încarcerat mii de persoane, a fugit de la Damasc spre o destinaţie necunoscută duminică, au declarat pentru Reuters doi ofiţeri de rang din armată, în timp ce rebelii au intrat în capitală fără a întâmpina rezistenţă armată.
În comunicatul citit la televiziune, rebelii au anunţat căderea „tiranului” Bashar al-Assad şi eliberarea capitalei Damasc. De asemenea, ei au precizat că au eliberat toţi deţinuţii „închişi pe nedrept” şi au cerut protejarea bunurilor statului sirian „liber”.
Zeci de persoane s-au adunat în centrul capitalei Damasc pentru a sărbători căderea regimului, potrivit AFP. În Piaţa Omeiazilor, zgomotul focurilor de armă s-a amestecat cu strigătele de „Allahu Akbar” (Dumnezeu e mare).
Rebelii anunţaseră mai devreme pe aplicaţia Telegram fuga preşedintelui, proclamând Damascul „oraş liber”.
„Assad a părăsit Siria de pe aeroportul internaţional înainte ca membrii forţelor armate şi de securitate să părăsească” locul, a declarat pentru AFP directorul Observatorului sirian pentru drepturile omului (OSDO), Rami Abdel Rahman.

Evenimentele extraordinare

„Evenimentele extraordinare” în curs în Siria, sunt urmărite „atent” de preşedintele american, Joe Biden, potrivit Casei Albe.
Într-o înregistrare video publicată pe contul său de Facebook, premierul sirian Mohamed al-Jalali s-a declarat gata să coopereze cu orice nouă conducere aleasă de popor, precizând că se va afla duminică seară în biroul său de la sediul guvernului pentru orice procedură de „cedare” a puterii.

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a declarat sâmbătă că teritoriul sirian nu poate cădea sub controlul „teroriştilor” în urma ofensivei majore a rebelilor islamişti care au ocupat zone întregi ale ţării.
„Este inacceptabil să se permită unui grup terorist să preia controlul asupra teritoriilor, încălcând acordurile existente, începând cu Rezoluţia 2254 a Consiliului de Securitate al ONU, care reafirmă ferm suveranitatea, integritatea teritorială şi unitatea Republicii Arabe Siriene”, a declarat Lavrov, referindu-se la o rezoluţie din 2015 privind o soluţie politică în Siria.
Iranul, susţinător ferm al preşedintelui sirian Bashar al-Assad, a apreciat sâmbătă că este necesar un „dialog politic” între guvern şi opoziţia din Siria, după o ofensivă a rebelilor fără precedent.
O reuniune consacrată Siriei a avut loc sâmbătă în Qatar în prezenţa miniştrilor de externe ai Iranului, Rusiei şi Turciei, a informat agenţia de presă iraniană Irna. Aceste trei ţări sunt partenere din 2017 în aşa-numitul proces Astana iniţiat pentru pace în Siria, teatrul unui război civil din 2011.

Ministrul iordanian de interne, Mazen al-Faraya, a anunţat vineri că ţara sa şi-a închis punctul de trecere a frontierei cu Siria, în condiţiile în care ţara vecină este scena unei ofensive fulgerătoare conduse de islamişti extremişti care are drept scop răsturnarea regimului preşedintelui Bashar al-Assad.
Mazen al-Faraya a anunţat „închiderea punctului de trecere a frontierei Jaber, vizavi de punctul de trecere a frontierei sirian Nassib, din cauza condiţiilor de securitate din sudul Siriei”.
O sursă din armata siriană a declarat pentru Reuters că grupuri armate au deschis focul la punctul de trecere Nassib. „Grupuri armate care s-au infiltrat pe la punctul de trecere a frontierei au atacat posturile armatei siriene din zonă”, a adăugat sursa.
Ministrul iordanian de interne a declarat că cetăţenilor iordanieni şi camioanelor iordaniene li se va permite să se întoarcă pe la punctul de trecere a frontierei, însă nicio persoană nu va avea voie să treacă în Siria.

Îngrijorare arabă

Arabia Saudită a făcut apel duminică la eforturi concertate pentru a împiedica Siria să se scufunde în ‘haos şi divizare’. ‘Regatul îşi afirmă sprijinul faţă de poporul sirian frate şi alegerea sa’ şi ‘cheamă la eforturi concertate pentru păstrarea unităţii Siriei şi a coeziunii poporului său, astfel încât să fie împiedicată căderea sa în haos şi divizare’, a afirmat Ministerul de Externe de la Riad, într-un comunicat. ‘A venit timpul pentru poporul sirian să se bucure de viaţa demnă pe care o merită’, a adăugat diplomaţia saudită.
După ani de izolare în urma reprimării unei revolte populare în 2011 care a degenerat în război civil, Siria lui Bashar al-Assad îşi făcuse revenirea pe scena internaţională prin reintegrarea în Liga Arabă în mai 2023.
Riadul, care sprijinise grupările rebele siriene la începutul conflictului şi îşi închisese ambasada în 2012, a restabilit ulterior legăturile cu Damascul şi şi-a redeschis misiunea diplomatică în capitala siriană

Observatorul sirian pentru drepturile omului (OSDO) a comunicat vineri că armata siriană a început retragerea către Damasc a unora dintre unităţile sale staţionate în zona oraşului Deir ez-Zor, în estul Siriei, în timp ce insurgenţii avansează către oraşul strategic Homs, situat la sud de Hama.
Printre punctele care au fost evacuate „aproape complet” se numără aeroportul din Deir ez-Zor. De asemenea, miliţiile iraniene prezente în zonă şi care susţin trupele loiale preşedintelui sirian Bashar al-Assad s-au retras spre frontiera siriano-irakiană, conform OSDO.

Gambitul kurd

Forţele Democratice Siriene (FDS), o alianţă armată condusă de kurzi, au anunţat anterior că controlează şapte sate la est de fluviul Eufrat, o porţiune ce se aflase anterior sub controlul armatei siriene şi al miliţiilor iraniene. Deir ez-Zor este situat pe celălalt mal al fluviului şi unde trupele siriene au luptat cu gruparea jihadistă Statul Islamic.
Kurzii controlează teritorii întinse atât în nordul, cât şi în nord-estul Siriei, unde şi-au instituit propria administraţie.
Liderul FDS, Mazloum Abdi, a declarat că este în contact cu Siria şi Rusia, aliatul Damascului, cu privire la ofensiva lansată săptămâna trecută de insurgenţii susţinuţi de Turcia, inamicii ai kurzilor.
Facţiunile islamiste sunt acum aproape de oraşul Homs (centrul Siriei), după ce au preluat controlul vinerea trecută asupra Alep, iar joi asupra capitalei provinciei Hama, situată între Alep şi Damasc.
Totodată, AFP transmite că liderul FDS a declarat vineri că este deschis dialogului şi cu rebelii islamişti, care desfăşoară o ofensivă fulgerătoare în ţară, dar de asemenea cu Turcia, care îi sprijină.
„Ne dorim o dezescaladare cu Hay’at Tahrir al-Sham (HTS) şi alte partide şi ca problemele noastre să fie rezolvate prin dialog”, a afirmat comandantul Mazloum Abdi, ale cărui forţe controlează zone întregi din nord-estul Siriei. El a afirmat că avansul rapid al rebelilor conduşi de HTS din nord spre centrul ţării a impus „o nouă” realitate politică în Siria.

Relații strategice

Relațiile dintre Siria și Rusia, respectiv Siria și Iran, au fost bazate pe alianțe strategice, economice și militare consolidate de-a lungul decadelor, fiecare având propriile interese în menținerea regimului lui Bashar al-Assad. Alianța Siria-Rusia are rădăcini adânci în perioada Războiului Rece, când Siria era unul dintre cei mai importanți aliați ai Uniunii Sovietice în Orientul Mijlociu.

URSS a furnizat armament și sprijin economic Siriei, văzând-o ca un partener strategic în opoziție cu influența SUA și Israelului în regiune.

După prăbușirea URSS, Rusia a continuat să sprijine Siria, menținând o cooperare strânsă pe plan militar și economic. Rusia are o bază navală în Tartus (singura sa bază din Marea Mediterană), ceea ce subliniază importanța strategică a Siriei pentru Moscova.

Începând din 2015, Rusia a intervenit militar direct în conflictul sirian pentru a sprijini regimul Assad. Intervenția aeriană rusă a fost crucială pentru recâștigarea teritoriilor de către regim.

Rusia a furnizat armament avansat, consultanță militară și sprijin diplomatic la ONU pentru a bloca rezoluțiile împotriva guvernului sirian.

Interesele Rusiei în Siria au fost menținerea unui aliat strategic în Orientul Mijlociu, extinderea influenței globale și demonstrarea capacității sale militare, accesul la Marea Mediterană prin baza navală din Tartus și baza aeriană Hmeimim.

Rusia a sprijinit ferm regimul Assad pe plan internațional, prezentându-se ca un garant al stabilității. Moscova și Damascul au semnat acorduri de colaborare economică, inclusiv în sectorul energetic (petrol și gaze) și cel al reconstrucției infrastructurii distruse de război.

Relația dintre Iran și Siria

Relația Iran-Siria datează din perioada Războiului Iran-Irak (1980-1988), Siria, condusă atunci de Hafez al-Assad, a fost singura țară arabă care a sprijinit Iranul împotriva Irakului lui Saddam Hussein, un dușman comun.

Legătura s-a întărit datorită opoziției comune față de Israel și a viziunii geopolitice comune împotriva influenței occidentale în regiune.

Iranul a trimis consilieri militari și a sprijinit milițiile loiale guvernului sirian, inclusiv Hezbollah (grupare șiită libaneză aliată Iranului). Teheranul a oferit sprijin financiar semnificativ pentru a menține economia siriană pe linia de plutire.

Printre interesele Iranului în Siria putem enumera menținerea coridorului șiit. Iranul vrea să păstreze un coridor terestru care să lege Teheranul de Beirut, via Irak și Siria, consolidând influența regională. Siria este o rută crucială pentru furnizarea de arme către Hezbollah în Liban.

Siria reprezintă un punct-cheie în strategia Iranului de a contracara influența SUA, Arabiei Saudite și Israelului. Legătura dintre Siria (regim alawit, o ramură a șiismului) și Iran (șiit) este, în parte, de natură religioasă. Iranul vede Siria ca o parte esențială a „Axei Rezistenței” împotriva Israelului și a influenței occidentale.

Rusia a încercat să limiteze prezența iraniană în anumite zone pentru a nu irita Israelul și a păstra controlul asupra dinamicii conflictului.

Iranul a considerat Siria o piesă centrală în strategia sa regională, bazată pe legături religioase, politice și militare. Această alianță tripartită (Siria-Rusia-Iran) a fost fundamentală pentru echilibrul de putere din Orientul Mijlociu, în ciuda tensiunilor dintre Moscova și Teheran.

Eșec colectiv

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut să se pună capăt ‘carnagiului’ din Siria, pe care l-a numit rezultatul unui ‘eşec colectiv cronic’ de a declanşa un proces politic în ţara divizată de la începutul războiului civil în 2011.
‘Vedem rezultatele amare ale unui eşec colectiv cronic al dispoziţiilor anterioare pentru dezescaladare destinate să conducă la o reală încetare a focului pe întreg teritoriul sau la un proces politic serios pentru aplicarea rezoluţiilor Consiliul de Securitate’, a declarat Guterres pentru presă, reacţionând la ‘evoluţiile grave şi dramatice ce se derulează sub ochii noştri în Siria’.
‘După 14 ani de conflict, este timpul ca toate partidele să lucreze în mod serios cu trimisul meu special pentru Siria, Geir Pedersen, pentru a urma în sfârşit o nouă abordare, incluzivă şi exhaustivă pentru soluţionarea acestei crize, în acord cu rezoluţia 2254’, a spus secretarul general, referindu-se la rezoluţia din 2015 a Consiliului de Securitate al ONU ce stabilea o foaie de parcurs pentru a se ajunge la o tranziţie politică în Siria.
‘Zeci de mii de civili sunt ameninţaţi într-o regiune deja în flăcări’, a spus Guterres, care a chemat toate părţile să îşi respecte obligaţia de protejare a civililor. ‘Carnagiul trebuie să înceteze’, a insistat el, subliniind că ‘Siria este o răscruce de civilizaţii’ şi ‘este dureros să vedem fragmentarea sa progresivă’.
‘Îi chem pe toţi cei care au o influenţă să îşi aducă o contribuţie pentru a se pune capăt îndelungatei suferinţe a poporului sirian’, a pledat secretarul general al ONU.
El a mai spus că a avut joi dimineaţă o discuţie prin telefon cu preşedintele Recep Tayyip Erdogan. ‘Am insistat pe necesitatea urgentă a unui acces umanitar imediat la toţi civilii în nevoie şi pentru o revenire la procesul politic facilitat de ONU spre a pune capăt măcelului’, a precizat Guterres.

Convorbiri militare

Şeful Statului Major al armatei ruse, generalul Valeri Gherasimov, şi omologul său american Charles Brown au avut recent o discuţie telefonică, a anunţat Moscova, ceea ce constituie o premieră, potrivit presei de stat ruse, această discuţie survenind pe fondul escaladării tensiunilor între Rusia şi Occident. „La iniţiativa părţii ruse, a avut loc o convorbire telefonică” între Valeri Gherasimov şi Charles Brown, a indicat Ministerul rus al Apărării într-un comunicat.
Este pentru prima oară când cei doi înalţi responsabili militari poartă o convorbire telefonică de la numirea lui Charles Brown în funcţia de şef al Statului Major Interarme al armatei SUA în octombrie 2023.
„În cadrul acestui schimb, partea americană a fost informată despre desfăşurarea exerciţiilor (militare) în estul Mediteranei” de către armata rusă, precizează comunicatul citat.
Moscova a comunicat anterior că a desfăşurat exerciţii navale implicând peste 1.000 de soldaţi şi tiruri cu rachete, inclusiv cu rachete hipersonice Zirkon, în estul Mediteranei, fără să precizeze însă data la care au avut loc acestea.
Potrivit CNN, Valeri Gherasimov şi Charles Brown au discutat de asemenea şi despre desfăşurarea în Rusia a mii de soldaţi nord-coreeni în sprijinul forţele ruse împotriva armatei ucrainene, pe fondul apropierii între Moscova şi Phenian, ceea ce îngrijorează puternic Washingtonul şi Coreea de Sud.
Această primă convorbire telefonică între Gherasimov şi Brown survine cu doar două luni înainte de revenirea la Casa Albă a imprevizibilului miliardar Donald Trump, care i-a adus laude lui Putin în trecut şi susţine că va pune capăt conflictului în Ucraina în „24 de ore”, fără să explice vreodată cum ar face aceasta.