Steagul Chinei flutura deasupra Siberiei

Desfăsurate la Moscova, lucrările forumului ruso-chinez s-au concretizat prin semnarea a 27 de acorduri încheiate între diferite companii din cele două tări, în valoare totală de peste 15 miliarde de dolari, relateaza mass-media rusa. Conform cotidianului economic „Vedomosti”, cele mai importante dintre aceste contracte vizează investitii care vor fi derulate în Siberia si în Orientul Îndepărtat. În vederea dezvoltării tuturor acestor investitii, Rusia si China vor crea, până la sfârsitul lunii iunie 2012, un fond comun de investitii în valoare de patru miliarde de dolari. Părtile implicate în proiect, este vorba despre „Fondul de investitii directe al Rusiei” si „China Investment Corporation” (CIC) vor contribui cu un miliard de dolari fiecare, restul urmând să vina de la alti investitori. Referitor la aceste contracte, Kirill Dmitriev, directorul general al Fondului rusesc a declarat ca „fondurile chinezesti dispun de un important volum de resurse relativ ieftine, precum si de o proprie si unică expertiză. În Rusia creste numărul proiectelor angajate în Siberia si în Orientul Mijlociu, ceea ce stimuleaza atentia chinezilor. Ei caută parteneri de încredere: proiectele trebuie sa fie valoroase si să aibă sustinerea statului”.

Alianta oligarhilor

Unul dintre acorduri poartă semnăturile directorului general al grupurilor „UC Rusal” si „Bazovyi Element” (Bazel), proprietarul En+, Oleg Deripaska si a presedintelui „Norinco”, Zhaogang. În trei ani, cei doi parteneri intentionează să atingă o cifră de afaceri de peste un miliard de dolari. In 2009, „Norinco” a fost de acord să preia de la „UC Rusal” 1,68 milioane tone de metal pe an până în 2016.
„Norinco” este cel mai important client al UC Rusal în Asia, unde compania vrea să furnizeze două milioane de tone pe an, iar China este cea mai mare piată de aluminiu, cu 45% din consumul mondial în 2011. Tot anul trecut, „UC Rusal” a cumpărat 33% din actiunile „Shenzhen North Investments” – sucursala comercială a „Norinco”. Noua structură, care a primit numele de North United Aluminium, a început să functioneze la sfarsitul lunii aprilie 2012.

Siberia, pamant chinezesc

Anterior, autoritatile de la Beijing au anuntat ca vor arenda, in anii urmatori, aproximativ 500 de mii de hectare de pamant din regiunea de frontiera a Federatiei Ruse, pentru satisfacerea necesitatilor agricole ale populatiei chineze. Acestea se adauga la cele 426,6 mii de ha pe care administraţia provinciei Heilongjiang, situata in regiunea de nord-est a Chinei, le-a luat deja în arendă de-a lungul frontierei cu Regiunea Autonomă Evreiască şi Ţinutul Habarovsk din Federatia Rusa. Totodata, si administraţia oraşului chinez Mudanjiang, are în arendă 146,6 mii ha de pământ arabil, în Federatia Rusa. „Posesiunile” acestui oraş în Rusia au crescut, în comparaţie cu anul trecut, cu aproximativ 42 %. Administraţia Mudanjiang mai este şi operatorul a 16 întreprinderi de prelucrare a cerealelor, din extremul orient al Rusiei. Conform surselor citate anterior, pe pământul arendat de autoritatile chineze se vor cultiva cartofi – în conformitate cu politica federală chineză, de popularizare a cartofului, care spre deosebire de orez, cultura principală în agricultura chineză, are mai puţină nevoie de apă. Conform estimărilor guvernului chinez, până în 2030, populaţia ţării va ajunge la 1,5 miliarde, ceea ce va necesita 100 milioane de toane de alimente în plus anual.

Precedent coreean

Reamintim ca la inceputul lunii iunie 2011, guvernul chinez a anunţat că va ajuta Coreea de Nord să transforme doua insule în „zone economice bazate pe întreprinderi şi orientate către piaţă de larg consum”. Acest program este primul de acest fel realizat între guvernele celor două ţări comuniste, relateaza mass-media regionala, preluata de presa de la Bucuresti.
Cele 1.200 de hectare sunt închiriate de către guvernul chinez, împreună cu un port, pentru următorii 50 de ani. La ceremonie au participat ministrul chinez al Comerţului, Chen Deming, şi directorul administrativ al Partidului Muncitoresc din Coreea, Chang Sung-taek. “Cele două zone vor reprezenta o platformă pentru promovarea economică şi cooperarea comercială cu restul lumii”, au declarat cei doi oficiali. Suspiciunile că cele două ţări ar putea discuta legături economice planează de mai mulţi ani, de când dictatorul nord-coreean Kim Jong-il a vizitat China în urmă cu trei ani. În plus, China îşi susţinea deja ţara vecină trimiţând ajutoare, semnal de Internet şi alte schimburi, in conditiile in care aceasta tara a intrat sub sanctiuni internationale ca urmare a bombardamentelor lansate asupra Coreei de Sud la sfarsitul anului trecut.
În afara celor două insule, Hwanggumpyong şi Wihwa, China va avea acces şi la portul Rason, acesta fiind adevăratul motiv care stă la baza înţelegerii dintre cele două state. Prin acest port, China va avea din nou legătură maritimă cu sudul ţării, legătură pierdută când a cedat fâşia de coastă Rusie în 1860 (actuala regiune rusa Vladivostok). Chinezii intenţionează să construiască o fabrică de ciment şi să modernizeze infrastructura rutiera si portuara a zonei, trezind speculatii privind posibila desfasurare de forte navale si terestre chineze in regiune.