Ziua Marinei Române va fi sărbătorită şi anul acesta în Forţele Navale printr-o serie de ceremonii militare şi religioase, depuneri de coroane de flori la monumente, exerciţii demonstrative, jocuri marinăreşti şi spectacole artistice, care vor avea loc în municipiile Constanţa, Mangalia, Brăila şi Tulcea, precum şi în Capitală. Oficializată ca onomastică a marinarilor români la 15 august 1902, de Sfânta Maria Mare, Ziua Marinei Române şi-a certificat pe deplin, mai bine de un secol, caracterul de autentic festival al mării şi spiritualităţii marinăreşti.
În urmă cu un secol, prin adresa cu Nr. 6082 din 6 august 1902, Cristea Georgescu, primarul Constanţei, din dorinţa de a atrage turişti, se adresa primarilor comunelor urbane reşedinţe de judeţ din toată ţara, atenţionându-i asupra semnificaţiei acestei sărbători: ,,Cu ocazia serbării zilei de 15 august a.c. – Sfânta Maria -, patroana Marinei, vor avea loc în apele Constanţei şi pe uscat nişte serbări demne de văzut precum regale, alergări, corabia Argonauţilor şi altele.” Deşi în Marina Militară această zi s-a serbat cu siguranţă şi înainte de 1902, întrucât în documentele de arhivă se vorbeşte de un precedent – chiar dacă nu s-a descoperit un decret sau o dată de referinţă oficială pentru această sărbătoare – 1902 rămâne, cronologic vorbind, anul consacrării Zilei Marinei ca sărbătoare a Marinei şi a oraşului Constanţa, fapt care certifică aniversarea unei datini şi nu doar a unei simple sărbători a breslei marinarilor.
La 15 august 1902, Ziua Marinei a fost marcată la bordul crucişătorului „Elisabeta” printr-un Te-Deum la care a luat parte şi ministrul de Război Dimitrie A. Sturdza, urmat, în după-amiaza şi seara aceleiaşi zile, de un banchet şi serbarea marinărească propriu-zisă, dată în folosul Palatului Invalizilor. Un an mai târziu, la regate au participat şi bărcile vasului de război rus ,,Psezuape”, aflat în vizită în portul Constanţa. De la un an la altul, serbările au sporit în amploare şi semnificaţii. Astfel, în anul 1911, serbările au fost organizate de Societatea Marinarilor ,,Regina Elisabeta”.
În anul 1912, serbarea nautică a fost pusă sub înaltul Patronaj al Majestăţii Sale Regina Elisabeta, iniţiativa organizării sale aparţinând Societăţii ,,Regina Elisabeta” a Marinarilor Civili din Constanţa.
La 15 august 1918, la Chilia Veche, s-au organizat serbări nautice în folosul orfanilor de război.
Ziua Marinei s-a serbat în virtutea aceloraşi frumoase tradiţii şi la bordul bricului ,,MIRCEA” care, în perioada 1 iulie – 2 septembrie 1925, a executat un marş de instrucţie pe itinerarul Constanţa, Pireu, Navarin, Corfu, Durazzo, Boche di Cattaro, Ragusa, Suda, Rhodos, Smirna, Ceanak, Cospoli, Constanţa. Deşi se afla departe de ţară, în portul Suda din Insula Creta, la 15 august, legendarul velier-şcoală a ridicat marele pavoaz.
În anul următor, M.S. Regele Carol al II-lea a hotărât ca unica şcoală pentru toţi marinarii români să se numească şcoala Navală a Maiestăţii Sale ,,MIRCEA” şi a creat ,,Medalia Maritimă”, transformată în anul 1938 în ,,Virtutea Maritimă”. De asemenea, la 15 august 1936 a fost botezat, în cadrul festiv al serbărilor Zilei Marinei, primul submarin românesc, ,,Delfinul”.
Perioada postbelică
În anul 1945, la sărbătoarea marinarilor români au participat şi membrii Comisiei Aliate de Control, atât la deschiderea expoziţiei Marinei în localul Subsecretariatului de Stat al Marinei din Bucureşti, cât şi pe Lacul Herăstrău, acolo unde, după oficierea unei slujbe religioase, s-au arborat drapelele României şi ale Naţiunilor Unite şi s-a dat startul serbărilor nautice. Între anii 1949 şi 1953, ziua Marinei s-a rezumat la marcarea Zilei Flotei U.R.S.S. (ultima duminică din luna iulie), ceremonialul fiind diminuat ca semnificaţie din cauza intenţiei conducerii Ministerului Apărării Naţionale de a schimba data acestei tradiţionale sărbători naţionale.
Din anul 1954, când Ziua Forţelor Maritime Militare s-a serbat, conform Decretului Prezidiului Marii Adunări Naţionale nr. 309 din 29 august 1953, în prima duminică din luna august, programul Zilei Marinei a fost politizat şi adaptat noii ideologii promovată intens şi în rândurile oştirii. Ca urmare, la 1 august 1954 s-a serbat pentru prima dată în Republica Populară Română Ziua Forţelor Maritime Militare.
Din anii ’60, manifestările au dobândit vădite accente propagandistice, în detrimentul încărcăturii spirituale ortodoxe. Acestea includeau conferinţe despre semnificaţia Zilei Marinei susţinute de către ofiţeri şi propagandişti în întreprinderi şi în garnizoanele de marină, înmânarea de către delegaţiile de marinari a unor machete de nave, organizarea vizitării de către pionieri a navelor-şcoală ,,mircea” şi ,,libertatea” şi ieşiri pe mare cu acestea.
Din anul 1990, o dată cu revenirea la tradiţie prin celebrarea Zilei Marinei Române la sărbătoarea Sfintei Marii – Praznicul Adormirii Maicii Domnului, organizatorii, atât la Constanţa, cat şi în celelalte oraşe-porturi maritime şi fluviale, au păstrat în programele serbărilor atât elemente tradiţionale cât şi probe noi, în pas cu specificul local şi preferinţele publicului spectator al noului mileniu.
Prin Legea nr. 382 din 28 septembrie 2004, s-a instituit Ziua Marinei Române pe data de 15 august. La Constanţa, manifestările au avut loc iniţial pe terasa Comandamentului Marinei Militare, respectiv Statului Major al Forţelor Navale şi, ulterior, pe platforma portuară, în perimetrul danei de pasagere şi a Farului ,,Carol I”, pentru a da o încărcătură cuvenită acestui regal marinăresc.
Forţele Navale Române (FNR)
FNR reprezintă o structură modernă, capabilă să acţioneze pe uscat, pe mare, în aer şi sub apă, cu capacităţi de proiecţie în afara Mării Negre, un instrument important al statului român la pace, criză şi război. Forţele Navale Române contribuie activ la asigurarea securităţii maritime şi fluviale a României, la promovarea şi dezvoltarea diplomaţiei navale la Marea Neagră şi pretutindeni unde statul român are interese. FNR au rolul de a apăra şi promova interesele şi drepturile suverane ale României, la mare şi pe fluviu, independent sau împreună cu alte forţe, în cadrul creat de aderarea la NATO, UE, prin ducerea operaţiilor în zona de responsabilitate, pe mare şi dinspre mare spre uscat, pe Dunăre şi în zona lagunară.
Agenda internaţională a FNR a fost încărcată în ultimii ani. Participarea fregatelor „Regele Ferdinand” şi „Regina Maria” la operaţia „Active Endeavour”, participarea Batalionului de Infanterie Marină în teatrul de operaţii Kosovo, participarea altor nave militare la iniţiativa regională „Blackseafor”, la exerciţii şi antrenamente cu nave aparţinând statelor membre Alianţei Nord-Atlantice, marşurile Navei Şcoală şi de Transport “Albatros”, marşurile de instrucţie ale Navei Şcoală “Mircea” au fost activităţi complexe ale ultimilor ani, cu rezultate notabile. „Active Endeavour”, prima operaţie de apărare colectivă a NATO, desfăşurată în baza Articolului 5, după tragedia de la 11 septembrie 2001, a fost iniţiată cu scopul de a descuraja şi dezorganiza acţiunile teroriste. Încă de la constituire, forţa operaţională „Active Endeavour” a desfăşurat acţiuni specifice de supraveghere, escortă şi control pe marile culoare de navigaţie din Marea Mediterană.
Cea mai importantă misiune internaţională la care Forţele Navale au participat este operaţia Unified Protector, în perioada 22 aprilie-21 iulie 2011, misiune de impunere a unui embargo asupra armelor împotriva Libiei, unde Forţele Navale au fost reprezentate de fregata Regele Ferdinand şi doi ofiţeri de stat major.
Structura organizatorică
Structura organizatorică a FNR cuprinde Statul Major al Forţelor Navale, Componenta Operaţională Navală, Comandamentul Flotei precum şi unităţi şi mari unităţi aflate în subordinea acestora. Tot în structura Forţelor Navele se află Baza Logistică Navală, Centrul de scafandri, Centrul Radioelectronic şi Observare, Direcţia Hidrografică Maritimă, Batalionul de Infanterie Marină, Batalionul de Sprijin, Centrul de informatică, Centrul de Instruire, Simulare şi Evaluare, Centrul de Medicină Navală, Academia Navală „Mircea cel Batrân”, Şcoala Militară de Maiştri Militari „Amiral Ion Murgescu”, Şcoala de Aplicaţie a Forţelor Navale „Viceamiral Constantin Bălescu”, fiecare cu importanţa şi rolul său bine stabilit.
Forţele Navale Române la mare
La mare, acţionează trei fregate, dintre care două Tip 22 şi una tip M, corvete, nave purtătoare de rachete, vedete torpiloare, dragoare maritime, un puitor de mine, precum şi divizionul de nave speciale. O structură importantă în cadrul Forţelor Navale o reprezintă Grupul de Elicoptere, care are în compunere trei elicoptere IAR 330 Puma Naval.
Forţele Navale Române la fluviu
Navele fluviale au ca misiuni principale realizarea managementului spaţiului fluvial din zona de responsabilitate, acţiuni de căutare, salvare, evacuare în zona fluvială, sprijinul celorlalte structuri din sistemul naţional de ordine publică şi siguranţă naţională în executarea acţiunilor de verificare, controlul şi confiscare a transporturilor ilegale de armament şi muniţie.
La fluviu acţionează monitoare, nave purtătoare de artilerie şi vedete fluviale precum şi Batalionul de Infanterie Marină.
Prezenţa Forţelor Navale Române pe plan internaţional
Climatul de securitate la Marea Neagră poartă amprenta unei multitudini de factori, majoritatea cu caracter asimetric: conflictele etnice şi separatismul, fragilitatea noilor democraţii, extremism-terorismul, crima organizată, traficul de armament. Chiar dacă probabilitatea unui conflict militar de mare amploare este redusă, factorii de risc prezentaţi pot degenera şi, în aceste condiţii, nu putem exclude în totalitate posibilitatea unui conflict local clasic cu influenţă în întreaga regiune.
Pentru promovarea intereselor sale maritime, România susţine implicarea permanentă a NATO şi UE în Marea Neagră, acordând interes pentru iniţierea unor proiecte sub egida acestora, privind securizarea frontierelor maritime, combaterea traficului ilicit de arme mici şi uşoare, protecţia fluxului de hidrocarburi dinspre Caucaz spre Europa, acreditând astfel ideea că Marea Neagră a devenit zonă de interes strategic pentru ambele organizaţii.
Aderarea ţării noastre la UE şi NATO determină o creştere a importanţei României în condiţiile în care alături de Bulgaria sunt singurele ţări care proiectează interesele UE în Marea Neagră, iar acestea împreună cu Turcia interesele NATO în regiune.
Învăţământ militar de marină
Învăţământul de marină se desfăşoară în cadrul Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”, Şcolii Militare de Maiştri Militari a Forţelor Navale „Amiral Ion Murgescu” şi Şcolii de Aplicaţie a Forţelor Navale, Viceamiral „Constantin Bălescu”.
Componentă a sistemului naţional de învăţământ, Academia Navală „Mircea cel Bătrân” este o instituţie militară de învăţământ superior tehnic de specialitate, acreditată care pregăteşte specialişti pentru necesităţile Forţelor Navale şi Poliţiei de Frontieră, dar şi pentru companiile de navigaţie şi societăţile navale şi portuare.
La Şcoala Militară de Maiştri a Forţelor Navale „Amiral Ion Murgescu” se pregătesc viitorii tehnicieni ai marinei, maiştrii militari constituind „coloana vertebrală” a Forţelor Navale.
Obiectivul Şcolii de Aplicaţie este de a perfecţiona pregătirea profesională şi specializarea cadrelor militare şi a personalului civil din Forţele Navale şi instruirea militarilor aflaţi la început de drum în cariera de soldaţi profesionişti.
Instituţiile de învăţământ din Forţele Navale Române asigură o pregătire de calitate absolvenţilor săi, fie că sunt ofiţeri de marină militară şi civilă sau maiştri militari de marină. Formarea lor este un proces care se realizează dintotdeauna cu resurse materiale apreciabile şi umane de cea mai bună calitate.
Academia Navală „Mircea cel Bătrân” şi Şcoala Militară de Maiştri Militari a Forţelor Navale „Amiral Ion Murgescu” cu personal specializat, laboratoare moderne, simulatoare de ultimă generaţie susţin o activitate didactică performantă, abgradată cerinţelor impuse de Alianţa Nord Atlantică şi autorităţile naţionale din domeniul educaţiei. De asemenea, studenţii şi elevii au la dispoziţie pentru pregătire săli şi terenuri de sport, baza nautică pe lacul Mamaia, precum şi navele şcoală „Mircea” şi „Albatros”.
Perspectiva dezvoltării Forţelor Navale Române
În contextul evoluţiei mediului de securitate, România trebuie să dispună de o Forţă Navală credibilă, bine structurată, cu capabilităţi combative pe măsura responsabilităţilor ce-i revin la mare şi fluviu, cu nave moderne şi multifuncţionale, interoperabile cu cele ale statelor membre NATO şi UE.
Efortul de dotare a forţelor navale cu nave performante oferă posibilitatea participării la misiuni de luptă, împotriva navelor de suprafaţă, luptă împotriva submarinelor şi interdicţie maritimă împreună cu structurile similare din NATO, activităţi în cadrul cărora marinarii militari au demonstrat nivelul de pregătire şi capacitatea operativă, prin participarea la numeroase exerciţii pe mare, naţionale şi internaţionale, precum şi la operaţii ale Alianţei.
Priorităţile Forţelor Navale sunt focalizate pe programele majore de modernizare a fregatelor tip 22, de înzestrare cu corvete multifuncţionale şi cu vânătoare de mine, destinate participării la operaţii în comun cu forţe navale ale statelor membre NATO. În funcţie de evoluţia pe termen mediu şi lung a indicatorilor macroeconomici la nivel naţional şi implicit a resurselor ce vor fi alocate în viitor, Forţele Navale au în vedere şi alte programe de achiziţii şi modernizări.
Activităţi internaţionale viitoare în FNR:
Summer Storm – exerciţiu bilateral româno-american de debarcare şi evacuare non combatanţi (9-14 august). În cadrul acestuia, subunităţi din partea SMFN, SMFA şi SMFT vor executa operaţii amfibii combinate, trageri de infanterie şi instruire în comun pe linia evacuării non-combatanţilor, urmărind intensificarea interoperabilităţii tactice între structurile militare participante la exerciţiu ale celor două ţări. Pe 14 august este planificată Ziua Distinşilor Vizitatori.
Atalanta (12 septembrie – 14 decembrie) – pentru prima dată în istoria Forţelor Navale o navă românească va participa, sub stindardul Uniunii Europene, la lupta antipiraterie din Golful Aden şi Oceanul Indian. Elementele de noutate ale misiunii sunt multiple. Geografic, este prima misiune de luptă la distanţă de peste 3000 mile marine şi, deopotrivă, prima ieşire a unei nave militare într-o operaţie maritimă de securitate cu participarea unui elicopter îmbarcat şi o grupă de forţe speciale.
0 Comentarii