Atat kosovarii, cat si separatistii transnistreni, precum si gagauzi au iesit in aceeasi zi, duminica, sa voteze in cadrul unor alegeri legislative. Mai mult cetatenii acestor pseudo-state, fie ele recunoscute de Occident sau Federatia Rusa, au pana si observatori din alte state-marioneta cum ar fi Abhazia si Osetia de Sud. Astfel, cei aproximativ 400.000 de alegatori din Transnistria sunt chemati sa aleaga deputatii din asa-numitul Soviet Suprem (Parlamentul –n.r) al autoproclamatei republici. In cursa electorala sunt inscrisi 123 de concurenti, care vor lupta pentru 43 de mandate. Autoritatile separatiste au acreditat si observatori internationali, in special din Osetia de Sud si Abhazia, chiar daca scrutinul nu este recunoscut oficial, ca si cele doua republici caucaziene care se bucura numai de atentia Moscovei.  Miza acestui scrutin este mare in contextul viitoarelor alegeri prezidentiale, care se vor desfasura in 2011, la care unii analisti prognozeaza ca actualul lider, Igor Smirnov, sa fie inlocuit, vehiculandu-se numele lui Evgheni sevciuk, fost presedinte al Sovietului Suprem si influent om de afaceri, care a demisionat in 2009 in urma unor neintelegeri cu Smirnov. Sevciuk este privit ca o persoana care ar putea da o alta turnura negocierilor in privinta reglementarii conflictului transnistrean, care in prezent nu au niciun rezultat. Victor Osipov, vicepremierul de la Chisinau responsabil pentru reintegrarea tarii, declara la inceputul saptamanii curente ca nu asteapta mari schimbari de pozitii din partea Tiraspolului dupa scrutinul de duminica.

Scrutin exploziv

Nu numai separatistii transnistreni voteaza duminica. Si in Kosovo, stat care si-a autoproclamat independenta in urma cu aproape trei ani si care este recunoscut de Occident, cetatenii sunt chemati la urne. Acesta este primul scrutin legislativ de la proclamarea unilaterala a independentei, in februarie 2008. Cu toate acestea, persoane necunoscute au deschis focul sambata, in nordul Kosovo, asupra unei cladiri folosite de Forta NATO (KFOR), lasand o scrisoare de amenintare impotriva sarbilor care ar putea vota la alegerile legislative kosovare de duminica, a anuntat politia, citata de agentiile internationale de presa. Aproximativ 1,6 milioane de alegatori, dintre care 70.000 vor vota pentru prima data, sunt chemati sa aleaga 120 de deputati in Parlament, dintre cei 1.265 de candidati propusi pe 29 de liste, intre care sapte albaneze si opt sarbe. Douazeci de mandate in Parlament sunt rezervate minoritatilor, dintre care zece celor 120.000 de sarbi care traiesc in Kosovo, repartizati in enclave si in nord, in apropiere de granita cu Serbia, unde sunt majoritari. Cele 2.280 de sectii de vot, repartizate in 37 de municipalitati, sunt deschise intre orele 7.00 si 19.00 (8.00-20.00, ora Romaniei). La Pristina, inca de la deschiderea sectiilor, zeci de persoane, majoritatea in varsta, asteptau sa voteze. Unele dintre ele, mai tinere, voiau sa voteze inainte de a merge la serviciu. Rata de participare ar putea fi unul dintre elementele-cheie ale acestui scrutin, care se anunta foarte strans, intre principalele doua formatiuni, Partidul Democratic din Kosovo (PDK), al premierului in exercitiu Hashim Thaci, si Liga Democratica din Kosovo (LDK), condusa de primarul din Pristina, Isa Mustafa. Conform ultimelor sondaje, PDK este creditat cu 30 la suta din intentiile de vot, iar LDK cu 28 de procente. PDK si LDK sunt parteneri de coalitie in Guvernul in exercitiu.

Securizare intensa

Desfasurarea scrutinului va fi monitorizata de 170 de observatori ai Retelei europene a observatorilor in alegeri (ENEMO) si supravegheata de peste 120 de echipe diplomatice, sub auspiciile Uniunii Europene. Politia din Kosovo va mobiliza 6.000 de persoane pentru a asigura buna desfasurare a alegerilor, potrivit unui comunicat difuzat sambata la Pristina. Nici amenintarile nu s-au lasat asteptate. Sarbii care ar putea vota in acest scrutin au fost amenintati in cazul in care vor ieri la vot. „A fost vorba despre o amenintare politica impotriva alegerilor”, a declarat duminica purtatorul de cuvant al politiei kosovare, Besim Hoti, fara a putea preciza cine se afla in spatele acestei agresiuni. in diferitele enclave sarbe repartizate pe teritoriul Kosovo, se asteapta ca sarbii sa se prezinte la urne. In schimb, in nordul Kosovo, in apropierea granitei cu Serbia, unde sarbii sunt majoritari, boicotarea este masiva. Aceasta zona s-a confruntat cu tensiuni intracomunitare, intre sarbii si albanezii din Kosovo. Serbia nu recunoaste proclamarea independentei Kosovo si considera acest teritoriu drept provincia sa meridionala.

Alegeri in Gagauzia

La numai doua saptamani de alegerile legislative ce au avut loc pe 28 noiembrie in Republica Moldova, s-au desfasurat duminica alegerea bascanului (guvernatorului) regiunii autonome Gagauz Yeri din sudul Republicii Moldova si alegeri legislative in Transnistria, regiune separatista in estul tarii. Circa 110.000 alegatori din Gagauzia sunt asteptati duminica la urne sa aleaga unul dintre cei trei candidati la functia de bascan. Aceasta functie este cea mai importanta in autonomia gagauza si de care depind foarte mult relatiile dintre Comrat si puterea de la Chisinau. in plus, bascanul Gagauziei este si membru al guvernului de la Chisinau. Toti cei trei candidati care participa la alegeri au sanse aproximativ egale si este de asteptat ca peste doua saptamani va avea loc al doilea tur de scrutin.

Miza separarii de Chisinau

Candidatul cu cele mai multe sanse este Mihail Formuzal (51 ani). Acesta a fost primar de Ciadar Lunga, al doilea oras ca importanta din regiune si a fost ales bascan cu prilejul alegerilor din 2006, in urma unei campanii electorale dificile si in pofida piedicilor puse de catre fosta guvernare comunista, care a sustinut un alt candidat. Formuzal este sustinut de organizatia Gagauzia Unita, care are o influenta mare in regiune. El este considerat a fi cel mai moderat candidat dintre cei trei, cel putin in relatiile cu actuala conducere de la Chisinau, desi, chiar si el, opteaza pentru asigurarea unei autonomii mai largi. Nicolai Dudoglo (44 ani) este primar de Comrat, capitala autonomiei, din 2004. A candidat pentru functia de bascan si in 2006, dar a fost invins in turul doi de scrutin de actualul bascan. Dudoglo este cunoscut si ca liderul grupului de initiativa care intentioneaza organizarea unui referendum pentru a introduce limba rusa ca limba de stat in Republica Moldova, initiativa care este sustinuta de marea majoritate a populatiei din regiune si care, probabil, ii va aduce atuuri in campania electorala. Dudoglo este sustinut si sustine indirect Partidul Social Democrat din Moldova. Irina Vlah (36 ani) este deputat in parlamentul Republicii Moldova din 2005. Ea este sustinuta in campanie de catre Partidul Comunistilor, formatiune care a obtinut 60% din voturile populatiei din regiune la ultimele alegeri parlamentare din 28 noiembrie. Iar sustinerea comunistilor ii va aduce si o parte importanta dintre voturi. Unitatea Teritorial Administrativa Gagauz Yeri (Gagauzia) are statut de autonomie in cadrul Republicii Moldova. Este situata in sudul tarii, cu o populatie de circa 155.000 persoane (4-5% din totalul populatiei R. Moldova), dintre care peste 80% gagauzi (populatie ortodoxa, de origine turca). Gagauzia are propriul guvern (Comitetul Executiv) si parlament (Adunarea Populara). in regiune se vorbesc trei limbi oficiale – in primul rand rusa, gagauza si mai putin romana. De asemenea, mai multe cercuri influente din regiune incearca permanent sa obtina o autonomie mai mare fata de guvernul de la Chisinau iar politica acestora este mai apropiata de cea a comunistilor condusi de Vladimir Voronin.