Secretarul de Stat american, Hillary Clinton, şi ministrul român de Externe, Teodor Baconschi, vor semna, marţi, la Washington acordul privind amplasarea unui scut antirachetă în România, se arată într-un comunicat publicat pe site-ul Departamentului de Stat. Acordul permite amplasarea şi operarea unui sistem antirachetă american terestru, cu rachete SM-3, în România. Semnarea documentului va avea loc aproximativ la ora 12.15 (19.15 ora României), după o întâlnire bilaterală. Preşedintele Traian Băsescu a plecat, marţi dimineaţă, în vizita de lucru în Statele Unite dedicată semnării unor acorduri bilaterale, şeful statului fiind însoţit de şeful SMG, de miniştrii Apărării şi de Externe, de directorii SIE şi SRI şi de ambasadorul american la Bucureşti. Plecarea a avut loc în jurul orei 02.45. Din delegaţia română fac parte, alături de preşedinte, şeful SMG, generalul-maior Ştefan Dănilă, ministrul de Externe, Teodor Baconschi şi ministrul Apărării, Gabriel Oprea. Este prezent şi consilierul prezidenţial pe probleme de securitate, Iulian Fota. De asemenea, preşedintele Traian Băsesescu este însoţit de directorul SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, de directorul SRI, George Maior, şi de ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein. Administraţia prezidenţială a anunţat, sâmbătă, vizita de lucru a preşedintelui la Washington, menţionând că scopul deplasării este legat de „finalizarea unor acorduri bilaterale”.

Scutul va proteja si R. Moldova

Intr-un interviu acordat anul trecut ziuaveche.ro, ministrul Apararii din Republica Moldova, Vitalie Marinuta declara ca scutul american antiracheta, ce urmeaza a fi instalat in Romania, va influenta pozitiv securitatea statului vecin, pentru ca “securitatea aeriana a Romaniei se va extinde mai departe de hotarele ei terestre”. “Consider ca intentia Romaniei de a instala pe teritoriul sau elemente ale scutului antiracheta este o problema interna a Romaniei. In ceea ce priveste R. Moldova, pot sa va spun ca din punct de vedere militar scutul antiracheta nu va influenta negativ securitatea tarii noastre. Dimpotriva, in caz de instalare a elementelor scutului antiracheta, securitatea aeriana a Romaniei se va extinde mai departe de hotarele ei terestre. In aceste circumstante, datorita tehnologiilor performante pe care le ofera interceptorii terestri ai scutului antiracheta si natura pozitiva a relatiilor dintre R. Moldova si Romania, securitatea si apararea spatiului aerian al R. Moldova ar putea spori”, spunea in 2010 Vitalie Marinuta..

Scutul american antirachetă de la Deveselu

Potrivit Raportului privind revizuirea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice (Ballistic Missile Defense Review Report), publicat de Departamentul american al Apărării, pentru implementarea sistemului american de apărare antirachetă în Europa sunt avute în vedere patru etape de realizare:

– Etapa I (în desfăşurare):

Protejarea unor porţiuni ale Europei de Sud-Est, prin desfăşurarea de sisteme radar şi interceptori SM-3 amplasaţi pe nave, însoţită de amplasarea unui sistem radar înaintat, care va detecta lansarea rachetelor încă din faza ascendentă a traiectoriei.Prima etapă a demarat la 7 martie 2011, prin trimiterea în Marea Mediterană a navei „USS Monterey”, echipată cu sistemul Aegis.

– Etapa II (orizont de timp 2015):

Extinderea protecţiei aliaţilor NATO prin operaţionalizarea unei noi generaţii de interceptori SM-3 (care să permită lansarea de la sol) şi a unor noi baze radar. Acestea vor fi amplasate în unităţi terestre din Europa de Sud-Est.

– Etapa III (orizontul de timp 2018):

Extinderea acoperirii sistemului la toate statele membre NATO din Europa, prin amplasarea unei noi baze terestre în Polonia, precum şi prin continuarea procesului de dezvoltare a unor noi interceptori SM-3, amplasaţi pe mare şi pe uscat.

– Etapa IV (orizontul de timp 2020):

Extinderea protecţiei la eventuale atacuri cu rachete intercontinentale, inclusiv prin dezvoltarea în continuare a rachetelor SM-3 şi a sistemelor radar.

Raportul consideră EPAA drept contribuţia naţională a SUA la dezvoltarea sistemului de apărare antirachetă preconizat de NATO, la care Aliaţii pot contribui prin găzduirea pe teritoriul lor naţional a unor componente. Implicarea României va avea loc în Etapa a II-a. Ea presupune găzduirea la baza militară de la Deveselu, jud. Olt, de interceptori tereştri, adică rachete de interceptare SM-3 (Standard Missile 3) tip Block 1B, care vor deveni operaţionali la orizontul lui 2015. Participarea României presupune amplasarea de interceptori tereştri şi a unui sistem destinat dirijării acestora. Sistemele radar destinate descoperirii ţintelor vor fi găzduite de alte state.

Sistemul AEGIS

Potrivit producătorului (Lockheed Martin), sistemul de apărare antirachetă AEGIS (Aegis Ballistic Missile Defense – BMD) reprezintă prima fază maritimă a sistemului defensiv al SUA. Aegis BMD integrează radarul SPY-1, sistemul de lansare verticală MK 41 (Vertical Launching System) şi rachete SM-3, toate coordonate printr-un sistem avansat de comandă şi control. În prezent, există 26 de nave dotate cu AEGIS: 22 la US Navy şi 4 aparţinând Forţelor Maritime de Autoapărare Japoneze – toate având capacităţi certificate de folosire a rachetelor balistice şi executarea misiunilor de supraveghere şi urmărire de la mare distanţă. În trei ani, alte 12 nave urmează a fi modificate pentru asemeena misiuni. De asemenea, US Navy ia în calcul dotarea cu AEGIS a altor 8 distrugătoare (DDG 114 – 121). AEGIS BMD foloseşte mobilitatea crucişătoarelor şi distrugătoarelor pentru interceptarea rachetelor (în toate cele trei faze: ascendentă, mediană şi descendentă), dar şi sprijin de supraveghere pentru celelalte elemente ale sistemului militar de apărare balistică (Ballistic Missile Defense System – BMDS). Elementele sistemului de interceptori navali sunt dispuse pe crucişătoarele şi distrugătoarele din clasa AEGIS , fiind destinate interceptării şi distrugerii rachetelor cu rază scurtă şi medie de acţiune. O reţea de senzori, radare, componente de control şi comunicaţii asigură descoperirea, însoţirea ţintei, înlăturarea contramăsurilor lansate de ţintă pentru a asigura distrugerea rachetei ostile, folosind tehnologia “hit-to-kill” (revista Brigăzii 15 Mecanizată, “În Slujba Patriei” – maior E. Borhan). Aceşti senzori şi radare, includ radarele în bandă X dispuse pe platforme marine care pot fi transportate pe calea apei oriunde în lume, de asemenea crucişătoarele şi distrugătoarele din clasa AEGIS sunt dotate cu radare avansate. Odată cu reintrarea rachetei balistice în atmosferă, interceptarea este foarte dificilă, din cauza timpului şi spaţiului reduse, precum şi din cauza apropierii de ţinta acesteia, ceea ce limitează posibilităţile sistemului în cazul apariţiei unor eventuale defecţiuni sau erori. Elementele de interceptare în fază finală includ: Apărarea Aeriană de Mare Altidudine (THAAD); sistemul SM-2 Block IV de pe navele din clasa AEGIS BMD; sistemul PATRIOT Advanced Capability 3 (PAC – 3).