Turcia este pregătită să găzduiască o nouă serie de negocieri dintre Israel și Hamas, relatează surse diplomatice turce, citate de mass-media regională. Anunțul vine la câteva ore după ce autoritățile de la Ierusalim au anunțat că Israelul va adopta propunerea înaintată de emisarul preşedintelui american Donald Trump pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff. Aceasta prevede o încetare temporară a focului în Fâşia Gaza pentru perioadele Ramadanului şi Paştelui evreiesc, se arată în comunicatul de presă dat publicității de biroul premierului Benjamin Netanyahu. La rîndul său, Hamas a respins sugestia Israelului ca liderii săi să plece în exil.

Sprijin american

Propunerea înaintată de Steve Witkoff prevede ca jumătate dintre ostaticii deţinuţi în Gaza, atât vii, cât şi morţi, să fie eliberaţi în prima zi a încetării focului, a declarat biroul lui Benjamin Netanyahu. Restul ostaticilor vor fi eliberaţi odată ce se va ajunge la un acord permanent de încetare a focului.
Steve Witkoff a propus prelungirea încetării focului în vigoare în prezent în enclava palestiniană, după ce şi-a dat seama că este nevoie de mai mult timp pentru a discuta despre o încetare permanentă a focului, potrivit sursei citate.

Cabinetul lui Benjamin Netanyahu a declarat că Israelul va începe imediat negocierile privind propunerea lui Steve Witkoff dacă Hamas o acceptă. „În conformitate cu acordul, Israelul poate relua luptele după a 42-a zi dacă consideră că negocierile nu produc niciun rezultat”, a declarat biroul premierului israelian.

Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a anunţat anterior că a semnat o declaraţie pentru accelerarea livrării a aproximativ 4 miliarde de dolari în ajutor militar către Israel. Administraţia Trump, a aprobat aproape 12 miliarde de dolari în vânzări militare externe majore către Israel, a precizat şeful diplomaţiei americane într-o declaraţie.
„(Administraţia SUA) va continua să utilizeze toate instrumentele disponibile pentru a îndeplini angajamentul de lungă durată al Americii faţă de securitatea Israelului, inclusiv modalităţi de contracarare a ameninţărilor la adresa securităţii sale”, a adăugat Marco Rubio, conform Reuters.

Răspuns Hamas

Purtătorul de cuvânt al Hamas, Hazem Qassem, a declarat sâmbătă că mişcarea palestiniană respinge „formularea” Israelului de a prelungi prima fază a încetării focului în Gaza, dar nu a menţionat explicit propunerea lui Steve Witkoff.
Anterior, Israelul a anunţat că trimite negociatori la Cairo pentru discuţii menite să prelungească prima fază a încetării focului în Fâşia Gaza, însă discuţiile au eşuat până acum.

Brigăzile Ezzedine al-Qassam, aripa armată a Hamas, care au făcut din videoclipurile cu ostatici una dintre armele lor de comunicare, au postat sâmbătă un nou film. În timp ce prima fază a armistiţiului dintre Israel şi mişcarea islamistă tocmai s-a încheiat, iar incertitudinea persistă cu privire la forma pe care ar putea să o ia următoarea fază începând de duminică, Hamas încearcă să sporească presiunea asupra statului evreu.

Înregistrarea video arată trei persoane cu faţa descoperită, dintre care două par a fi ostatici eliberaţi în februarie. Un al treilea, cu faţa descoperită, cere în ebraică guvernului israelian să îl elibereze. Alături de ei apar şi alţi doi bărbaţi, cu feţele neclare. La sfârşitul videoclipului, un mesaj avertizează că „doar un acord de încetare a focului îi va aduce înapoi în viaţă”.

Arma ostaticilor

Mass-media israeliană i-a identificat pe cei doi ostatici principali din videoclip drept Yair şi Eitan Horn, doi fraţi, dintre care doar unul (Yair) a fost eliberat în urmă cu 15 zile. La scurt timp după publicarea videoclipului, Forumul familiilor ostaticilor a emis un comunicat în care afirmă că familia Horn, care iniţial a dorit să împiedice difuzarea videoclipului, şi-a dat acum acordul. 

„Ni se rupe sufletul să îl vedem pe Eitan în această situaţie dificilă, în care îşi ia rămas bun de la fratele său care a fost eliberat, în timp ce el rămâne prizonier în iadul Hamas, deja de 512 zile”, a reacţionat familia. „Puteţi vedea disperarea şi teama în ochii lui Eitan”.

Familia a declarat că, de la întoarcerea sa din captivitate, Yair „nu a încetat să se gândească şi să acţioneze pentru Eitan şi pentru toţi ostaticii pe care i-a întâlnit în captivitate şi care sunt încă acolo”. El încheie cu un apel urgent către autorităţile israeliene: „Priviţi-l pe Eitan în ochi. Nu opriţi acordul care ne-a dat deja înapoi zeci de ostatici. Timpul lor a expirat! Aduceţi-i pe toţi acasă, acum”.

La rândul său, premierul israelian Benjamin Netanyahu a reacţionat spunând că „Israelul nu va fi intimidat de propaganda Hamas”. 

„Organizaţia teroristă Hamas a difuzat în această seară un alt videoclip de propagandă crudă, în care ostaticii noştri sunt forţaţi să recite un discurs de război psihologic”, a transmis în scris biroul premierului, cu un mesaj în care solicită semnarea unui acord pentru eliberarea lor. „Vom continua să acţionăm neîncetat pentru a-i aduce înapoi pe toţi ostaticii noştri şi pentru a atinge toate obiectivele de război ale Israelului”.

Anchetă dură

Un rezumat al unei anchete interne a armatei israeliene, publicată joi, dezvăluie că atacul fără precedent la 7 octombrie al mişcării islamiste palestiniene Hamas în sudul Israelului s-a desfăşurat în trei valuri succesive şi că peste 5.000 de ”terorişti” au pătruns în acea zi dinspre Fâşia Gaza, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

”Primul vag (…) avea peste 1.000 de terorişti din (unitatea de elită a Hamas) Nukhba, care s-au infiltrat sub acoperirea unui foc intens”, se arată în rezumatul anchetei, publicat de către aramata israeliană. Al doilea val a avut de 2.000 de combatanţi, iar al treilea a constat în venirea altor combatanţi, dar şi a ”câtorva mii” de civili.

”În total, aproximativ 5.000 de terorişti s-au infiltrat pe teritoriul israelian în timpul atacului”, arată autorii arnchetei.

Armata israeliană a greşit din cauza unui ”exces de încredere” şi avea idei false despre capacităţile militare ale Hamas, a declară un înalt oficial militar israelian.

Ea nu-şi putea ”imagina un scenariu” ca cel de la 7 octombrie, subliniază surse militare israeliene.

Capacități sporite

Statele Unite, principalul susţinător diplomatic şi militar al Israelului, au anunţat vineri că au aprobat vânzarea de muniţii, buldozere şi alte echipamente în valoare de 3 miliarde de dolari către ţara aliată, după mai bine de 15 luni de război devastator în Gaza.

Secretarul de stat american Marco Rubio a aprobat vânzarea către Israel de bombe, focoase şi kituri de ghidare în valoare de peste două miliarde şi jumătate de dolari, precum şi de buldozere şi alte echipamente în valoare de aproape 300 de milioane de dolari, a anunţat Agenţia de Cooperare pentru Securitate şi Apărare a SUA (DSCA) într-un comunicat.

Vânzarea va „spori capacitatea Israelului de a face faţă ameninţărilor actuale şi viitoare, va consolida apărarea teritoriului său şi va servi ca factor de descurajare”, a precizat aceasta.

Israelul a folosit arme americane în războiul împotriva mişcării islamiste palestiniene Hamas în Fâşia Gaza, care a fost întrerupt de o tręve care a redus la tăcere armele din 19 ianuarie.

La începutul lunii februarie, administraţia Trump aprobase deja vânzarea de bombe, muniţii şi rachete în valoare totală de 7,4 miliarde de dolari către Israel.

Primul transport de arme grele americane a fost livrat câteva zile mai târziu, a anunţat Ministerul israelian al Apărării, citând „un bun important pentru armata israeliană”.

53 de miliarde

Ultima fază a acordului dintre Israel şi Hamas prevede reconstrucţia teritoriului palestinian devastat de 15 luni de război, o întreprindere gigantică estimată de ONU la peste 53 de miliarde de dolari.

Mare susţinător al Israelului, Donald Trump a lansat ideea ca Statele Unite să preia controlul asupra Fâşiei Gaza pentru a o reconstrui şi a o transforma în „Riviera Orientului Mijlociu”, după ce va fi golită de locuitorii săi. El a repetat că aceştia ar putea fi mutaţi în Egipt şi Iordania. 

Salutat de extrema dreaptă a Israelului, planul a fost respins de ţările arabe şi de majoritatea ţărilor occidentale, iar ONU a avertizat cu privire la „curăţarea etnică” în Gaza. 

Ultima rundă de discuţii privind a doua fază a încetării focului între Israel şi Hamas nu a înregistrat niciun progres şi nu se ştie dacă negocierile vor fi reluate curând, a declarat un înalt oficial Hamas.

Prima fază a expirat sâmbătă, dar, în conformitate cu termenii acordului, luptele nu ar trebui reluate în timp ce negocierile sunt în curs cu privire la faza a doua, care ar putea pune capăt războiului din Gaza, ar permite retragerea trupelor israeliene şi întoarcerea acasă a ostaticilor rămaşi în viaţă. Potrivit Israelului, 32 din cei 59 de ostatici aflaţi încă în Gaza sunt morţi.

În prima fază, care a stopat 15 luni de lupte în Gaza, au fost eliberaţi 33 de ostatici, inclusiv opt cadavre, în schimbul a aproape 2 000 de prizonieri palestinieni. Sute de mii de persoane s-au întors acasă, în nordul Gazei, ajutorul pentru teritoriu a crescut, iar forţele israeliene s-au retras în zone tampon.

Oficiali din Israel, Qatar, Egipt şi Statele Unite au fost implicaţi în negocieri privind a doua etapă, la Cairo. Hamas nu a participat, dar poziţia sa a fost reprezentată prin mediatori egipteni şi qatarezi.

Basem Naim, un membru al biroului politic al Hamas, a declarat pentru The Associated Press că nu a existat „niciun progres” înainte ca negociatorii israelieni să se întoarcă acasă vineri.

Nu se ştia dacă aceşti mediatori se vor întoarce la Cairo pentru a relua discuţiile în cursul zilei de sâmbătă, aşa cum era de aşteptat, iar Naim a declarat că nu are „nicio idee” când ar putea fi reluate negocierile.

Hamas a început războiul cu atacul său din 7 octombrie 2023, care s-a soldat cu 1 200 de morţi în Israel, majoritatea civili. Atunci, Hamas a luat aproximativ 250 de ostatici. 

Propuneri respinse

Cele două părţi au convenit asupra acordului de încetare a focului în trei etape în ianuarie.

Anterior, Hamas a declarat că „îşi reafirmă angajamentul deplin de a pune în aplicare toţi termenii acordului în toate etapele şi detaliile sale” şi a făcut apel la comunitatea internaţională să facă presiuni asupra Israelului pentru a „trece imediat la a doua fază, fără nicio întârziere sau eschivare”.

Hamas a respins o propunere israeliană de a prelungi prima fază a încetării focului cu 42 de zile, dublându-i astfel durata, afirmând că aceasta contravine acordului de armistiţiu, potrivit unui membru al grupului care a solicitat anonimatul pentru a discuta despre negocierile cu uşile închise.

Propunerea israeliană prevede prelungirea încetării focului pe durata lunii sfinte musulmane a Ramadanului, care a început sâmbătă, în schimbul unui schimb suplimentar de ostatici, a declarat membrul Hamas.

Acordul prevede ca Israelul să înceapă retragerea trupelor de pe o fâşie îngustă de teren din sudul Gazei în acest weekend şi să finalizeze procesul în termen de opt zile. Dar un oficial israelian a declarat joi că forţele israeliene vor rămâne în coridorul Philadelphi pe o perioadă nedeterminată.

Alte provocări complică viitorul încetării focului. Israelul a declarat că Hamas nu poate fi implicată în guvernarea Gazei după război. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a exclus, de asemenea, orice rol în Gaza pentru Autoritatea Palestiniană susţinută de Occident, dominată de principalul rival al Hamas, Fatah.

Liderul Hamas, Mohamed Darwish, a reiterat sâmbătă că gruparea este dispusă să predea puterea unui guvern palestinian de consens naţional sau unui organism de tehnocraţi propus de Egipt, care să nu fie aliniat cu Hamas sau Fatah. Comentariile sale au fost făcute într-o scrisoare deschisă adresată summitului liderilor arabi de săptămâna viitoare de la Cairo.

Biroul lui Netanyahu a anunţat anteriorcă mediatorii „discută, de asemenea, modalităţi de îmbunătăţire a livrării de ajutor umanitar în Fâşia Gaza, ca parte a eforturilor de a uşura suferinţa populaţiei şi de a sprijini stabilitatea în regiune”.

Agenţia ONU pentru alimente a menționat, pe reţelele de socializare, că a ajuns la 1 milion de palestinieni din Gaza în timpul primei faze a acordului.

„Încetarea focului trebuie să se menţină”, a transmis Programul Alimentar Mondial. „Nu se poate da înapoi”.

Rolul Turciei

Turcia este un actor regional semnificativ în Orientul Mijlociu, iar de-a lungul timpului și-a folosit influența diplomatică, poziția geostrategică și relațiile bilaterale pentru a intermedia dialogul între diferite părți aflate în conflict. În ceea ce privește conflictul din Gaza, Turcia poate contribui la atenuarea tensiunilor și la impulsionarea negocierilor prin mai multe modalități, inclusiv prin diplomație și mediere.

Turcia menține de mulți ani legături cu lideri palestinieni, inclusiv cu Hamas, ceea ce îi conferă o anumită capacitate de a transmite mesaje și de a facilita discuțiile.

După perioade de tensiune diplomatică, Turcia și Israelul și-au îmbunătățit, cel puțin neoficial, în anumite etape, relațiile. Această deschidere poate fi folosită pentru a media schimburi de opinii și a crea canale de comunicare.

În Gaza, infrastructura a suferit și anterior în urma ostilităților. Turcia a oferit sprijin pentru refacerea infrastructurii civile (școli, spitale, locuințe), ceea ce a redus presiunea umanitară și a creat un climat mai favorabil negocierilor.

Implicarea în proiecte sociale și susținerea economiei locale pot diminua tensiunile interne și oferi stabilitate populației. Cu cât situația umanitară este mai stabilă, cu atât șansele de dialog și compromis cresc.

Turcia este membră NATO și are o voce în organizații internaționale relevante (ONU, Organizația Cooperării Islamice). Prin aceste foruri, poate promova rezoluții, susține inițiative de pace și încerca să aducă părțile la masa negocierilor.

Turcia poate sprijini eventualele mecanisme multilaterale de monitorizare a armistițiului sau de stabilizare, dacă acestea ar fi convenite de părțile implicate.

Cooperare cu alți mediatori regionali

Ankara poate coopera cu state care au interese similare de a detensiona situația (Egipt, Qatar, Iordania, UE etc.). O acțiune concertată la nivel regional sporește presiunea asupra părților și crește credibilitatea unui potențial acord. Implicarea unor actori externi majori (SUA, Rusia) rămâne esențială în orice soluționare de durată. Turcia poate facilita discuții extinse sau poate intermedia contacte diplomatice. Printr-un discurs politic prudent, care să accentueze soluțiile pașnice și coexistența, Turcia poate reduce tonul conflictual și poate impulsiona noi runde de negocieri.

Turcia poate contribui la detensionarea și, pe termen mediu-lung, la rezolvarea diferendului din Gaza prin intermediul unui mix de diplomație activă, mediere, inițiative umanitare și colaborare cu alți actori regionali și internaționali. Eficacitatea acestor eforturi depinde însă de disponibilitatea părților implicate de a accepta medierea și de a se așeza la masa negocierilor.

Relații Hamas-Turcia

Relațiile dintre Turcia și Hamas sunt complexe și diferă semnificativ de poziția altor actori internaționali. În timp ce SUA, Uniunea Europeană, Israel și alte state consideră Hamas drept organizație teroristă, Turcia nu o recunoaște ca atare. În schimb, autoritățile de la Ankara tratează Hamas ca pe un actor politic palestinian important și mențin deschise canale oficiale de comunicare.

Turcia nu clasifică Hamas drept grup terorist, ci o consideră o mișcare politică legitimă în peisajul palestinian. Această abordare contrastează cu poziția multor alte țări, inclusiv SUA și statele membre ale UE, care interzic colaborarea sau contactele oficiale cu Hamas. Lideri de rang înalt ai Hamas, precum Khaled Mashal, au fost primiți oficial în Turcia de mai multe ori. Ankara susține necesitatea includerii tuturor facțiunilor palestiniene în procesul de pace, argumentând că ignorarea Hamas îngreunează o eventuală rezolvare a conflictului.

Turcia a subliniat public de mai multe ori rolul de „mediere” sau facilitator între Hamas și alte entități din regiune, inclusiv Autoritatea Palestiniană și, în anumite perioade, Israel.

Atitudinea Turciei față de Hamas a atras critici din partea Israelului și a unor state occidentale, care consideră că menținerea relațiilor cu un grup ce nu recunoaște dreptul Israelului la existență subminează eforturile de pace și securitate.

Pe fondul acestei divergențe de viziuni, relațiile diplomatice dintre Turcia și Israel au traversat perioade dificile, cu puncte de criză urmate ulterior de tentative de normalizare.

Turcia a furnizat de-a lungul timpului asistență umanitară populației din Gaza, afirmând că scopul este atenuarea crizei umanitare. O parte din acest sprijin a trecut prin canale coordonate cu Hamas, în condițiile în care acesta controlează efectiv Fâșia Gaza.

Turcia vede în Hamas un element politic cheie în conflictul israelo-palestinian și, în consecință, nu îl cataloghează drept organizație teroristă, ci preferă să păstreze canalele diplomatice deschise. Această abordare generează adesea tensiuni cu partenerii occidentali și cu Israelul, dar Ankara consideră că înțelegerea și implicarea tuturor facțiunilor sunt esențiale pentru un dialog cuprinzător și o eventuală soluție de pace.

Război politic

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a acuzat armata că îi ascunde rezultatele investigațiilor pe care le-a făcut în legătură cu atacurile Hamas de la 7 octombrie 2023, concluzii care se pare că vor fi făcute publice în cursul serii. ‘În urma relatărilor din media, este clar că, în această seară, 27.02.25 la ora 19:00 (17:00 GMT), investigațiile IDF (Forțele de Apărare ale Israelului) vor fi prezentate publicului larg’, a declarat șeful de cabinet al lui Netanyahu, Tzachi Braverman, într-o scrisoare către autoritățile militare difuzată de biroul premierului.
Rezultatele ‘acestor investigații au fost comunicate ministrului apărării, comandamentului superior al IDF și unui număr de jurnaliști’, scrie Tzachi Braverman. ‘În mod surprinzător, un singur oficial nu a primit deocamdată concluziile investigațiilor – prim-ministrul’, potrivit șefului de cabinet.
Conform procedurii, susține Braverman, Netanyahu ar fi trebuit să primească aceste rapoarte fără să fie nevoit să le ceară.
Potrivit sondajelor, cea mai mare parte a societății israeliene, inclusiv alegătorii care susțin actualul guvern de coaliție, sunt în favoarea înființării unei comisii publice de anchetă a atacurilor Hamas de la 7 octombrie 2023.
Netanyahu, în schimb, a decis să prioritizeze ancheta IDF asupra atacurilor, refuzând să ia în considerare lansarea unei investigații la nivel de stat.

Acuzații dure

Ministrul israelian al apărării, Israel Katz, i-a ordonat șefului demisionar al Statului Major General, Herzi Halevi, să prezinte, până în februarie 2025, toate investigațiile interne ale armatei cu privire la evenimentele din 7 octombrie și a declarat că nu va aproba numirea de noi generali până atunci.
Halevi, care și-a anunțat la jumătatea lunii ianuarie intenția de a se retrage din funcție, a declarat într-un discurs la acea vreme că este necesară o anchetă publică privind greșelile care au permis atacurile Hamas.
‘Investigațiile în curs vizează exclusiv activitatea IDF și nu acoperă toate motivele și zonele care ar putea preveni repetarea unor astfel de evenimente’, a declarat atunci oficialul internațional pentru presă israeliană și internațională.
Halevi a asigurat că o comisie publică de anchetă sau ‘orice actor extern’ va beneficia de cooperarea deplină a armatei. El urmează să părăsească funcția la 6 martie.

Termen nedeterminat

Ministrul israelian al apărării, Israël Katz, a declarat anterior că armata israeliană va rămâne ‘pe termen nedeterminat’ în zona tampon de la frontiera cu Libanul, unde o încetare a focului este în vigoare din 27 noiembrie, după două luni de război deschis cu gruparea islamistă Hezbollah (pro-Iran). ‘Există o zonă tampon (la frontiera cu Libanul), nu a fost ușor, dar m-am ținut tare și am primit undă verde din partea SUA’, a declarat Katz în cadrul unei conferințe care a reunit lideri regionali, potrivit unui comunicat publicat de biroul său, adăugând că vom rămâne ‘pe termen nedeterminat’.
Armata israeliană urma să se retragă din sudul Libanului la 18 februarie, conform acordului de încetare a focului încheiat la sfârșitul lunii noiembrie, care a pus capăt la mai mult de un an de ostilități între Israel și gruparea islamistă libaneză Hezbollah, susținută de Iran.
Dar în acea zi, Katz a anunțat menținerea trupelor israeliene în ‘cinci puncte de control’ în sudul Libanului pentru a ‘garanta o securitate deplină pentru toate localitățile din nordul’ Israelului, la frontiera cu Libanul. El nu sugerase atunci cât timp va dura menținerea trupelor acolo.
Conform acordului, Israelul trebuia să-și încheie la 26 ianuarie retragerea din sudul Libanului, unde doar armata libaneză și ‘căștile albastre’ ale ONU urmau să fie desfășurate. Hezbollah trebuia să-și demonteze infrastructura de acolo și să se retragă la nord de râul Litani, la aproximativ 30 kilometri de granița israeliană.
Acordul a fost încheiat sub egida SUA și a Franței, care răspund de buna funcționare a acestuia.

Front de sprijin

Hezbollah a deschis un front de ‘sprijin’ pentru Hamas împotriva Israelului la începutul războiului din Fâșia Gaza, declanșat la 7 octombrie 2023 în urma atacului fără precedent al grupării islamiste palestiniene în teritoriul israelian.
După luni de schimburi de focuri de ambele părți ale graniței israeliano-libaneze, Israelul a lansat o campanie masivă de bombardamente pe 23 septembrie asupra redutelor Hezbollah din Liban, urmată de operațiuni terestre în sudul țării.
Armata israeliană a provocat pierderi grele grupării Hezbollah, inclusiv prin uciderea liderului său, Hassan Nasrallah, și a altor înalți oficiali ai organizației.

Israel rămâne în Philadelphia

Presa din Israel a informat joi că armata israeliană nu se va retrage de pe coridorul Philadelphia de la granița dintre Egipt și Fâșia Gaza, așa cum prevede acordul de încetare a focului dintre Israel și Hamas. ‘Nu vom părăsi coridorul Philadelphia. Nu vom permite ucigașilor Hamas să străbată din nou granițele noastre cu camionete și arme și nu le vom permite să se reînarmeze prin contrabandă’, a afirmat un oficial israelian citat de Times of Israel, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Un refuz de retragere a trupelor israeliene din această zonă ar putea pune în pericol fragilul acord de încetare a focului dintre Israel și Hamas, în vigoare din 19 ianuarie.
Conform acordului de armistițiu, forțele israeliene trebuie să se retragă treptat de pe coridorul Philadelphia în decurs de circa o săptămână, începând din acest weekend.
Prima fază a acordului de încetare a focului s-a încheiat la sfârșitul săptămânii trecute, iar pauza în lupte urmează să continue pe perioada desfășurării negocierilor privind a doua fază a armistițiului. Cu toate acestea, conform informațiilor apărute, negocierile privind a doua fază a armistițiului nu au început așa cum ar fi trebuit.
În ianuarie, oficialii israelieni au subliniat că armata nu va părăsi Gaza până când nu se vor întoarce acasă toți ostaticii. Premierul israelian Benjamin Netanyahu se află sub presiune din partea partenerilor săi de coaliție de extremă-dreapta, care cer ca războiul să continue până când Hamas este complet distrus.

Refuz egiptean

Egiptul a respins anterior propunerea liderului opoziției israeliene, Yair Lapid, de a prelua administrația Fâșiei Gaza, considerând ideea ca fiind ‘inacceptabilă’ și contrară poziției egiptene și arabe asupra cauzei palestiniene. ‘Orice idee sau propunere care eludează constantele poziției egiptene și arabe (asupra Fâșiei Gaza) este respinsă și inacceptabilă’, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului egiptean de Externe, Tamim Khalaf, citat de agenția oficială de presă MENA, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Liderul opoziției israeliene, Yair Lapid, a propus ca Egiptul să își asume responsabilitatea pentru Fâșia Gaza timp de opt ani după încheierea războiului dintre Israel și Hamas, în schimbul unei reduceri masive a datoriei sale.
Khallaf a adăugat că orice propunere care eludează principiile retragerii israeliene din teritoriile palestiniene și crearea unui stat palestinian independent ar fi doar o ‘soluție pe jumătate’ care riscă să prelungească conflictul, mai degrabă decât să-l rezolve.
El a subliniat, de asemenea, ‘legătura indisociabilă’ dintre Fâșia Gaza și Cisiordania – ocupată de Israel din 1967 – inclusiv Ierusalimul de Est, ocupat și anexat din 1967, ca părți integrante ale teritoriilor palestiniene care trebuie să fie sub ‘deplină suveranitate și management palestiniene’.
Egiptul a respins în mod repetat planurile de a muta palestinienii din Fâșia Gaza, numind o astfel de opțiune o ‘linie roșie’. Cairo a condus eforturile diplomatice lansate în această lună împotriva propunerii președintelui american Donald Trump de preluare de către SUA a controlului Fâșiei Gaza și a strămutării populației palestiniene în Egipt și Iordania.

Istorie dură

Egiptul a controlat Fâșia Gaza în perioada 1948–1967, însă de zeci de ani refuză oficial să „reocupe” ori să preia administrarea directă a teritoriului. În mass-media internațională și în declarații oficiale ale autorităților egiptene, apar în mod constant câteva motive principale pentru acest refuz. Există temeri de implicare militară și securitate internă, Repuvlica Arabă Egipt având deja propriile probleme de securitate internă.

Cairo nu dorește să își asume responsabilitatea pentru securitatea unui teritoriu unde există grupuri armate (precum Hamas și Jihadul Islamic Palestinian). Gestionarea unui conflict complex cu Israelul și facțiunile din Gaza implică un risc major de escaladare militară. Egiptul consideră că administrarea fâșiei Gaza ar slăbi stabilitatea internă a Egiptului, deja confruntat cu probleme în Peninsula Sinai (unde există grupări teroriste active). O administrare directă a Gazei ar putea atrage atacuri teroriste suplimentare și tensiuni la granița Egiptului cu Israelul.

Preluarea Gazei de către Egipt ar fi interpretată ca o „externalizare” a conflictului de către Israel, care ar dori să se retragă de facto din responsabilitățile de putere ocupantă.

Autoritățile egiptene au subliniat în repetate rânduri că problema palestiniană trebuie rezolvată prin negocieri și soluții internaționale (de ex. ideea a două state), nu prin mutarea poverii pe umerii Egiptului.

Riscuri economice și umanitare

Gaza are o populație de peste 2 milioane de locuitori și se confruntă cu sărăcie, șomaj ridicat, probleme de infrastructură (apă, energie electrică, sisteme sanitare) și nevoie cronică de asistență umanitară. Un guvern egiptean care ar „administra” Fâșia ar trebui să aloce resurse substanțiale pentru reconstrucție și întreținere, într-un moment în care economia Egiptului se confruntă deja cu numeroase dificultăți.

Egiptul a semnat tratatul de pace cu Israelul în 1979 și menține o relație de colaborare prudentă. Orice intervenție directă în Gaza ar putea tensiona relația cu Israelul sau cu alți actori din regiune (Iordania, SUA, state din Golf).

Din punct de vedere regional, Egiptul preferă să rămână un mediator – oferă asistență umanitară și mediază uneori conflictul Hamas–Israel, fără să se implice într-un mod care i-ar putea afecta statutul diplomatic.

Până în 1967, Gaza era administrată de Egipt, dar acest lucru nu a adus progres real către un stat palestinian. Dimpotrivă, în mass-media apare frecvent ideea că întoarcerea sub administrație egipteană ar putea fi percepută drept „anulare” a drepturilor palestinienilor la autodeterminare și la propriul stat.

Mulți lideri palestinieni se opun ca Egiptul să devină „administrator” pe termen lung, pentru că acest lucru ar diminua și mai mult șansele unei soluții negociate israeliano-palestiniene.

Oricât de mult s-ar discuta în presă sau pe diverse canale guvernamentale despre „rolul Egiptului” în a gestiona crizele umanitare din Gaza, poziția oficială a autorităților de la Cairo este aceea că soluționarea conflictului trebuie să vină prin negocieri internaționale și prin acorduri care să garanteze drepturile palestinienilor și securitatea Israelului, nu prin revenirea la un control egiptean asupra Fâșiei.