Russkii Mir gazifer amenință R. Moldova: Transnistria, armă decisivă în anul electoral 2025

de | ian. 15, 2025 | Analize, REPUBLICA MOLDOVA | 0 comentarii

Criza energetică și umanitară din regiunea separatistă Transnistria este provocată de Federația Rusă cu scopul de a destabiliza situația politică din Republica Moldova, a afirmat, într-o conferință de presă, președinta Maia Sandu. Declarația a fost făcută la finalul unei ședințe a Consiliului Suprem de Securitate al Republicii Moldova în cadrul căreia au fost discutate situația […]

Criza energetică și umanitară din regiunea separatistă Transnistria este provocată de Federația Rusă cu scopul de a destabiliza situația politică din Republica Moldova, a afirmat, într-o conferință de presă, președinta Maia Sandu. Declarația a fost făcută la finalul unei ședințe a Consiliului Suprem de Securitate al Republicii Moldova în cadrul căreia au fost discutate situația din sectorul energetic și măsurile de asistență pentru populație.

Criză politică

‘Ca să fie foarte clar: scopul acestei crize umanitare provocate de Kremlin pe malul stâng este provocarea unei crize politice pe malul drept și escaladarea situației. Federația Rusă, în ultimii ani, a întreprins mai multe încercări de destabilizare pe malul drept și a încercat de fiecare dată să implice regimul de la Tiraspol în aceste acțiuni de destabilizare. Ceea ce se întâmplă acum este și o formă de presiune care vine de la Kremlin pe regimul de la Tiraspol, pentru ca acesta să fie mai cooperant în aceste acțiuni ale Kremlinului orientate pentru a destabiliza situația în Republica Moldova’, a declarat Maia Sandu.
Președintele Republicii Moldova a reiterat că autoritățile moldovene nu au datorii către furnizorul de gaze din Federația Rusă. ‘Această criză energetică este provocată de decizia concernului Gazprom de a nu livra gaze naturale pe malul stâng, în pofida obligațiilor contractuale, contract semnat încă din 2021. Gazprom a decis, încă din 2022, în mod unilateral, să nu își onoreze angajamentele față de malul drept, reducând atunci substanțial livrările de gaze naturale și, de atunci, gazele naturale care au continuat să vină de la Gazprom au mers pe malul stâng. De la 1 ianuarie, așa cum cunoașteți cu toții, aceste gaze nu mai sunt furnizate pe malul stâng și această situație a generat o criză umanitară pe malul stâng. În secolul nostru avem oameni care nu au căldură, care nu au electricitate sau apă câteva ore pe zi. Este o situație extrem de complicată. Chișinăul nu împiedică tranzitul de gaze rusești pe teritoriul nostru. (…) Malul drept nu are datorii față de Gazprom, așa cum în mod fals insinuează partea rusă și încearcă să justifice această decizie de a nu furniza în continuare gaze pe malul stâng. Nu avem datorii, există un audit internațional care confirmă acest lucru’, a adăugat liderul moldovean.

Ofertă refuzată

Maia Sandu a precizat, de asemenea, că autoritățile moldovene au încercat un dialog cu liderii de la Tiraspol, însă orice ofertă făcută de Chișinău a fost refuzată. ‘Chișinăul s-a adresat Tiraspolului încă din luna noiembrie 2024, pentru a discuta situația și pentru a elabora soluții pentru această criză. Răspunsul Tiraspolului a fost negativ. Deci, în mod constant, s-au refuzat elaborarea acestor soluții și a fost refuzată oferta unui potențial ajutor umanitar – și nu doar din partea Chișinăului, și din partea partenerilor de dezvoltare. Trebuie să menționez că această ofertă de ajutor umanitar din partea Chișinăului pentru malul stâng a fost condiționată de revizuirea Codului Vamal al Republicii Moldova și alte lucruri total irelevante pentru această situație. Guvernul s-a oferit să cumpere gaze pentru malul stâng. Împreună cu partenerii din Ucraina, am discutat posibilitatea livrării de cărbune pentru ca să se genereze energie electrică pentru malul stâng. Toate aceste oferte au rămas fără răspuns’, a mai spus Maia Sandu.

Vizită contestată

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a recunoscut, marți, că are informații cu privire la o vizită pe care liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, o efectuează la Moscova, pe fondul crizei energetice provocate de sistarea furnizării gazelor naturale către Transnistria de către concernul rusesc Gazprom. Liderul de la Chișinău a subliniat că își dorește ca ‘oamenii din regiunea transnistreană, de pe malul stâng, să aibă curent, să aibă căldură și să aibă apă’ și speră ca vizita lui Krasnoselski la Moscova să rezolve criza energetică cu care se confruntă regiunea de la 1 ianuarie 2025.
‘Cunosc despre vizita lui Krasnoselski la Moscova și aceasta este încă o dovadă că Chișinăul nu este un impediment în identificarea unei soluții. Noi ne dorim cât mai repede ca oamenii din regiunea transnistreană, de pe malul stâng, să aibă curent, să aibă căldură și să aibă apă. Dacă această vizită rezolvă problema, nu are decât să o rezolve’, a afirmat Sandu.
Conform mass-media din regiune, Vadim Krasnoselski, a purtat discuții la Moscova privind depășirea crizei energetice. ”Au avut loc negocieri ale șefului Transnistriei la Moscova, iar subiectul a fost într-adevăr criza energetică”, a confirmat Denis Podgorny, purtătorul de cuvânt al pseudo-administrației prezidențiale de la Tiraspol.

Reduta transnistreană

Transnistria (sau, oficial, „Republica Moldovenească Nistreană” în administrația locală) este o regiune separatistă situată în estul Republicii Moldova, de-a lungul râului Nistru, care și-a proclamat independența în 1990–1992, pe fondul dezmembrării Uniunii Sovietice. Statutul acestei regiuni nu este recunoscut internațional, iar din punctul de vedere al dreptului internațional face parte din Republica Moldova. Cu toate acestea, Transnistria funcționează ca o pseudo-entitate politică, având propriile instituții administrative, monetare și de securitate.

Tensiunile dintre autoritățile de la Chișinău și populația din stânga Nistrului au început să escaladeze în anii ’80, pe fondul politicilor de liberalizare (perestroika) din URSS, fiind instrumentalizate de serviciile de spionaj federale. În anii 1990-1992, s-a ajuns la un conflict armat, soldat cu victime de ambele părți, și încheiat prin Acordul de încetare a focului semnat la 21 iulie 1992 de către Republica Moldova și Federația Rusă.

După războiul din 1992, în Transnistria a rămas un contingent rus (inițial denumit Armata a 14-a, ulterior o parte fiind reorganizată în Grupul Operativ de Trupe Ruse – GOTR). Federația Rusă susține că menține trupe sub forma unei misiuni de pacificare (peacekeeping) și pentru protecția depozitelor de muniții din regiune (celebrele depozite de la Cobasna). Autoritățile de la Chișinău și diverse rezoluții internaționale (inclusiv ale OSCE) solicită de mult timp retragerea necondiționată a acestor trupe, considerându-le o încălcare a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova.

Relația Transnistriei cu Federația Rusă

Din punct de vedere economic, regiunea a beneficiat de-a lungul timpului de sprijin semnificativ din partea Moscovei: subvenții pentru energie, comerț preferential, pensii suplimentare pentru locuitori etc. Politic, conducerea de la Tiraspol (capitala Transnistriei) se declară apropiată de Federația Rusă și cere periodic recunoașterea independenței, însă această recunoaștere nu a fost acordată oficial de Moscova.

De facto, datorită influenței militare și sprijinului financiar, Transnistria rămâne într-o sferă de influență rusească, fapt care complică negocierile privind statutul final al regiunii.

Principalul mecanism oficial de discuții privind reglementarea transnistreană este așa-numitul format „5+2”. Acest format își propune găsirea unei soluții politice durabile, care să respecte integritatea teritorială a Republicii Moldova, oferind în același timp un statut special pentru regiunea transnistreană.

În ultimii ani, discuțiile au avansat foarte lent, fiind afectate suplimentar de tensiunile regionale (inclusiv de războiul din Ucraina început în 2014 și extins în 2022).

Factori decisivi

Evenimentele din Ucraina (din 2014 și, mai ales, după 2022) au sporit incertitudinile regionale. Transnistria se învecinează cu sud-vestul Ucrainei, ceea ce poate crea riscuri de securitate pentru toate părțile. Chișinăul a semnat Acordul de Asociere cu UE și are obiective pro-europene. Pe măsură ce Moldova se apropie de UE, Transnistria, sprijinită de Moscova, rămâne reticentă la orice integrare europeană.

Transnistria depinde de comerțul cu Republica Moldova, UE și, mai ales, de sprijinul financiar rusesc. Măsurile de blocadă sau restricții comerciale pot crește tensiunile sociale și economice. Moscova își folosește influența în Transnistria ca pârghie geostrategică în relația cu Occidentul, cu UE și NATO.

Pe termen scurt, având în vedere tensiunile geopolitice crescânde și lipsa progresului în negocierile oficiale, probabilitatea unei soluții cuprinzătoare este relativ scăzută.

Pe termen mediu și lung, o eventuală soluție ar putea implica retragerea sau transformarea contingentului militar rus într-o misiune civilă internațională sub egida OSCE sau ONU, cu rol neutru, dar și garanții de securitate și investiții economice care să asigure locuitorilor din stânga Nistrului condiții stabile, într-un cadru recunoscut oficial.

Situația din Transnistria se înscrie în categoria conflictelor „înghețate” din spațiul ex-sovietic, unde interesele strategice ale Federației Ruse, aspirațiile europene ale Republicii Moldova și lipsa unei voințe politice comune mențin statu quo-ul. O soluție durabilă necesită negocieri consistente, voință politică din partea Moldovei și sprijin eficient din partea actorilor internaționali (OSCE, UE, SUA, Ucraina). Totodată, dinamica și evoluția conflictului din Ucraina pot avea un impact major asupra capacității de a avansa cu reglementarea transnistreană.

Ședință strategică

Președintele Republicii Moldova a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Securitate în cadrul căreia a fost discutată situația din sectorul energetic și măsurile de asistență pentru populație. Jumătate din energia electrică consumată în Republica Moldova, pe malul drept al Nistrului, provine din surse interne, inclusiv din energie regenerabilă, iar cealaltă jumătate o reprezintă importurile din România, a declarat, într-o conferință de presă, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu. ‘Am discutat foarte concret astăzi despre situația de pe malul drept și de pe malul stâng, despre asigurarea cu energie electrică. Pe malul drept, avem generare aproape la jumătate din surse interne, inclusiv din energie regenerabilă, care a crescut semnificativ în ultimii ani, dar unde încă trebuie să facem foarte multe, și cealaltă parte importantă sunt importurile din România’, a afirmat Sandu.
Președintele Republicii Moldova a cerut Guvernului de la Chișinău să facă eforturi pentru a crește sprijinul financiar către populația vulnerabilă. ‘Guvernul trebuie să facă mai multe eforturi, pentru mediatizare și inclusiv pentru creșterea sprijinului sub formă de vouchere energetice, vouchere care vin să ajute în special gospodăriile vulnerabile să își optimizeze și să își reducă cheltuielile pentru energie electrică. Tarifele pe care le achităm pe malul drept sunt înalte. Știm acest lucru. Această criză provocată de Gazprom a condus și la creșterea tarifelor la energia electrică pe malul drept. În acest context, vrem să ne asigurăm că și agenții economici și gospodăriile casnice vor trece mai ușor peste această perioadă și problemă complicată. Guvernul are un mecanism prin care va compensa până la 50% cheltuielile agenților economici și aici este vorba despre o treime din producători, cei mai afectați de creșterea tarifelor, pentru care cheltuielile cu energia electrică au o pondere mare în costuri. Înțeleg că în următoarele zile Guvernul va oferi mai multe detalii despre acest program’, a adăugat Maia Sandu.
Ea a precizat că aproximativ 680.000 de gospodării beneficiază de compensații la energie electrică, gaze și energie termică, bugetul alocat pentru acest capitol fiind de 2,9 miliarde lei.

Opoziție separatistă

Referindu-se la populația din autoproclamata republică separatistă Transnistria, Maia Sandu a spus că aceasta poate fi susținută financiar doar cu acordul autorităților de la Tiraspol. ‘Disponibilitatea autoritățile Republicii Moldova, autorităților constituționale, este în continuare pentru a oferi ajutoare pentru cetățenii de pe malul stâng. Aceste idei și propuneri se pot materializa doar dacă sunt acceptate de Tiraspol. Pentru malul drept trebuie să continuăm, așa cum ziceam, să investim în energie regenerabilă, să investim în eficiența energetică, să optimizăm consumul’, a mai spus președintele Republicii Moldova.
Maia Sandu a făcut un apel către populație, instituții publice și agenți economici să reducă consumurile de energie, pe fondul crizei provocate de întreruperea furnizării de gaz metan de către Gazprom, afirmând că și Președinția va continua să reducă consumul de electricitate.
‘Noi la Președinție, în nouă luni ale anului 2024, am reușit să reducem consumurile de energie electrică cu 12% față de nouă luni din 2023 și vom continua să reducem acest consum’, a precizat ea.

Stare de urgență

Autoritățile din Transnistria au prelungit până la 8 februarie, starea de urgență în economie declarată în această regiune separatistă din estul Republicii Moldova din cauza crizei energetice severe provocate de suspendarea tranzitului de gaze rusești prin Ucraina. Așa-numitul Consiliu Suprem (legislativul) din Transnistria a ‘ratificat decretul prezidențial privind prelungirea stării de urgență în economie pentru încă 30 de zile, până la 8 februarie’, se arată într-un comunicat al acestui for publicat pe Telegram.
Administrația separatistă de la Tiraspol a recunoscut că regiunea se confruntă cu o criză energetică și umanitară din cauza lipsei gazului rusesc. În plus, oficiali transnistreni au raportat trei decese cauzate de intoxicării cu monoxid de carbon în urma ‘utilizării necorespunzătoare a aragazelor și a echipamentelor electrice’.
‘Din păcate, criza umanitară și energetică continuă. Situația nu se normalizează și are tendința de a se agrava’, a declarat Vitali Ignatiev, așa-numitul ministru de externe transnistrean. El a subliniat că, în regiunea locuită de aproximativ o jumătate milion de oameni, furnizarea de apă caldă atât pentru încălzire, cât și pentru consumul zilnic a fost ‘total’ suspendată, iar gazul este utilizat doar pentru aragaze.

Atac energetic

Diplomatul a recunoscut că singura soluție la criză este reluarea livrărilor de gaze rusești către singura centrală termică din teritoriu. Transnistria, un teritoriu situat între Ucraina și Republica Moldova, ale cărei autorități sunt loiale Moscovei de când au rupt legăturile cu Chișinăul în urmă cu peste 30 de ani, speră să primească gaze rusești pe o rută alternativă, făcând aluzie la Turkish Stream. O variantă asupra căreia autoritățile moldovene au insistat de când Ucraina a anunțat că suspendă tranzitul gazelor rusești prin teritoriul său de la 1 ianuarie.
De la 1 ianuarie, centrala de la Cuciurgan funcționează exclusiv pe cărbune, iar rezervele sunt limitate, astfel încât autoritățile nu consideră această variantă o opțiune pe termen lung. Chișinăul s-a oferit să ajute Transnistria atât cu ajutoare umanitare, cât și în ceea ce privește căutarea de gaze pe piețele europene.
Până de curând, Centrala termoelectrică de la Cuciurgan acoperea, de asemenea, 80% din nevoile Republicii Moldova, care importă energie din România de la izbucnirea războiului în Ucraina vecină, deși la un preț mai mare.

Acuzații dure

Administrația din Transnistria pune criza pe seama guvernului de la Chișinău, care nu a soluționat litigiul cu consorțiul rus Gazprom, care cere Republicii Moldova achitarea unor datorii de peste 700 de milioane de dolari pentru importurile de gaze, din care Chișinăul recunoaște doar creanțe de 8,6 milioane, după un audit internațional.
Kremlinul, care încearcă să destabilizeze situația din Republica Moldova înaintea alegerilor parlamentare din acest an, cruciale pentru viitorul republicii, dă vina pe Chișinău și Kiev pentru situația critică din Transnistria.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a vizitat recent, împreună cu premierul Dorin Recean și viceprim-ministrul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, Zona de securitate afectată de întreruperile de curent, acuzând gigantul rus Gazprom pentru criza energetică care afectează regiunea separatistă prorusă Transnistria.
Este prima vizită a conducerii Republicii Moldova în așa-numita Zona de securitate – o zonă situată de-a lungul Nistrului, monitorizată de forțele de menținere a păcii formate din militari ruși, transnistreni și moldoveni, unde se află mai multe sate, inclusiv cele controlate de Chișinău – după ce Rusia a sistat livrarea gazelor la 1 ianuarie.
La Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Republica Moldova și Ucraina sunt responsabile pentru lipsa de căldură și a energiei electrice în Transnistria.
În acest context regional dificil, ministrul de externe al Finlandei, Elina Valtonen, președinta în exercițiu a OSCE, s-a întâlnit cu oficiali atât de la Chișinău, cât și cu reprezentanți din regiunea transnistreană, promițând să ajute ambele părți să ajungă la o înțelegere.

Acuzații dure

Republica Moldova acuză Moscova că încearcă să îi destabilizeze guvernul înainte de alegerile parlamentare din acest an. La Moscova, Peskov a calificat drept o ‘adevărată criză’ situația în regiunea care a fost mult timp beneficiarul gazului rusesc vital. ‘Ca rezultat al deciziei Ucrainei și autorităților moldovene, Transnistria nu mai are această șansă’, a declarat el.
Oficialii din Transnistria au indicat că întreruperile de curent vor fi reduse de la opt la cinci ore pe zi începând de vineri, în contextul în care un val de frig urmează să aducă temperaturi sub zero grade Celsius.
Așa-numitul ministru de externe al regiunii, Vitali Ignatev, a declarat la televiziunea rusă că trebuie găsită o soluție ‘cât mai repede posibil’ prin restabilirea fluxurilor de gaze prin Ucraina sau prin redirecționarea acestora prin conducta Turkstream prin Turcia, Bulgaria și România.
Gigantul Gazprom a declarat că orice livrare de gaze prin Turcia depinde de achitarea presupusei datorii de 709 milioane de dolari pentru importurile de gaze rusești de către Republica Moldova. Chișinăul contestă această cifră, în urma unui audit internațional.
Livrările de gaze rusești ar menține în funcțiune centrala termică de la Cuciurgan care furnizează energie electrică Transnistriei, precum și cea mai mare parte a energiei utilizate în zonele din R.Moldova, aflate sub controlul guvernului.

Războiul declarațiilor

Ignatiev susține că Republica Moldova nu s-a oferit să ajute regiunea, cu toate că atât Maia Sandu, cât și președintele ucrainean Volodimir Zelenski au declarat recent că discută opțiunea de a furniza cărbune ucrainean pentru a menține în funcțiune centrala electrică de la Cuciurgan.

Într-un comunicat al președinției de la Chișinău difuzat joi seara se subliniază că președinția și guvernul rămân ferm dedicate identificării celor mai bune soluții pentru a se asigura că toți cetățenii Republicii Moldova, indiferent de regiunea în care se află, au acces la servicii esențiale și beneficiază de sprijinul necesar în această perioadă dificilă.
La 6 ianuarie, potrivit comunicatului, Comisia pentru Situații Excepționale a guvernului moldovean a dispus ca distribuitorul de energie electrică ‘Premier Energy’ să conecteze satele Varnița și Copanca la rețeaua sa. Totodată, 14 localități vor fi integrate în rețelele de distribuție de gaze naturale ale operatorilor licențiați din cadrul ‘Moldovagaz’. Guvernul a oferit, de asemenea, ajutor umanitar, inclusiv rezerve de combustibil și generatoare, pentru a sprijini locuitorii afectați de criza energetică.
‘Decizia Gazprom de a stopa furnizarea de gaze în R. Moldova vine să submineze stabilitatea economică și politică a țării și să slăbească securitatea în întreaga regiune’, a declarat la rândul său șefa diplomației finlandeze, Elina Valtonen, aflată într-o vizită oficială în Republica Moldova în calitate de președinte în exercițiu al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).
Într-o conferință de presă cu vicepremierul Mihai Popșoi, Valtonen a subscris ideii că ‘Rusia, inclusiv prin interpușii săi, Gazprom, folosește energia ca o armă’, iar momentul ales pentru întreruperea livrării de gaze ar avea legătură cu alegerile parlamentare ce urmează să aibă loc în acest an în Republica Moldova.

Sprijin internațional

‘Suntem aici pentru a vă sprijini în această situație critică din punct de vedere energetic. Avem foarte mult potențial acum și pe viitor, pe care trebuie să-l explorăm în relațiile bilaterale. Noi ne așteptăm la acțiuni hibride din partea Rusiei la alegerile parlamentare din R. Moldova de anul acesta. Finlanda este gata să-și împărtășească experiența în ceea ce privește contracararea acțiunilor hibride. Pot să vă spun că am avut asemenea acțiuni în regiunea noastră’, a transmis Elina Valtonen.
Ministrul de externe finlandez a adăugat că, în calitate de președintă în exercițiu a OSCE, va încerca să facă să avanseze procesul de reglementare transnistreană. ‘Accentul va fi pe sprijinirea dialogului și încrederii. Finlanda susține o soluționare complexă și de durată a conflictului transnistrean, în baza suveranității și integrității teritoriale a R. Moldova, cu statut special pentru Transnistria’, a subliniat Elina Valtonen, conform mass-media regională.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat miercuri seara că situația din regiunea separatistă Transnistria din estul Republicii Moldova, scena unei grave crize energetice după suspendarea de către Ucraina a tranzitului de gaze rusești prin teritoriul său, are drept cauză încercarea Moscovei de a manipula resursele energetice împotriva guvernului de la Chișinău.
‘Situația energetică actuală din (Republica) Moldova – inclusiv pe malul stâng al Nistrului – este o încercare clară a Rusiei de a manipula resursele energetice împotriva guvernului moldovean’, a declarat Zelenski într-un mesaj pe social media, după o discuție telefonică purtată în aceeași zi cu președinta R. Moldova, Maia Sandu. ‘Sarcină importantă acum este de a ajuta (Republica) Moldova să depășească provocările energetice și să împiedice alimentarea tensiunilor sociale de către Moscova’, a subliniat el.

Sprijin ucrainean

Ucraina, a declarat Volodimir Zelenski, este pregătită să contribuie la menținerea stabilității și la crearea condițiilor pentru ca poporul moldovean să trăiască în pace, precum și să sprijine calea Chișinăului și a Kievului către aderarea la Uniunea Europeană.
Într-un comunicat emis recent de către președinția Republicii Moldova se menționează că discuția telefonică dintre Maia Sandu și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski s-a axat în special pe ‘situația umanitară din Transnistria, unde mii de oameni se confruntă cu lipsa căldurii, a curentului electric, iar – în unele cazuri – și a apei potabile, în condiții de frig și dificultăți economice’.
Cei doi lideri au convenit să identifice soluții comune pentru a preveni agravarea crizei umanitare și a proteja populația afectată, inclusiv prin utilizarea unor surse alternative de energie, precum cărbunele..
Un alt subiect al discuției au fost securitatea regională și evoluțiile recente de pe frontul din Ucraina. Președinta Maia Sandu a reafirmat sprijinul Republicii Moldova pentru Ucraina, care își apără libertatea, suveranitatea și integritatea teritorială, dar și pacea în Moldova.
La 28 decembrie, concernul de gaze rusesc Gazprom a notificat Moldovagaz – companie pe care o controlează – că nu va mai livra gaze naturale Republicii Moldova, care sunt direcționate în regiunea transnistreană, începând cu 1 ianuarie 2025. Concernul rus și-a argumentat decizia prin neachitarea unei pretinse datorii contractată de Moldovagaz de peste 700 de milioane de dolari pentru importurile de hidrocarburi, din care Chișinăul recunoaște doar 8,6 milioane de dolari, în urma rezultatelor unui audit internațional.

Problemă umanitară?

Autoritățile transnistrene, care pun criza pe seama guvernului moldovean, imputându-i că nu a soluționat litigiul cu consorțiul rus Gazprom, au refuzat până în prezent ajutorul propus de Chișinău. Din volumele de gaz rusesc era acoperit necesarul de consum al regiunii transnistrene și era produsă energie electrică pentru ambele maluri ale Nistrului.
După oprirea livrărilor de gaze, consumatorii casnici din stânga Nistrului au început să se încălzească cu echipamente electrice. Începând cu 3 ianuarie în Transnistria au loc întreruperi zilnice de energie electrică, în contextul în care locuitorii din stânga Nistrului consumă mai mult curent electric decât produce sistemul energetic. Liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat că astfel se pot evita avariile și deconectările îndelungate. Între timp durata deconectărilor a fost extinsă, pentru a asigura stabilitatea sistemului energetic local.
Din cauza aprovizionării reduse, autoritățile separatiste au fost nevoite să suspende activitățile tuturor întreprinderilor, cu excepția industriei alimentare, la începutul anului.

Ofensivă diplomatică

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, a acuzat miercuri Rusia că utilizează gazul ca ‘armă’ în ‘războiul său hibrid’ împotriva Republicii Moldova, față de care a exprimat ‘solidaritatea neclintită’ a UE. Rusia ar putea livra gaze Republicii Moldova printr-o rută alternativă, prin coridorul transbalcanic care ocolește Ucraina, însă numeroși experți apreciază că agravarea crizei energetice atât în Transnistria, cât și în Republica Moldova – unde tarifele la energie au început să crească – se încadrează în scenariul Kremlinului cu scopul de a destabiliza situația politică înaintea alegerilor parlamentare din toamnă.
Comentatorul ucrainean Serghei Sidorenko, de la Evropeiska Pravda, nu exclude ca după acutizarea crizei pe ambele maluri ale Nistrului, Moscova să reia livrările de gaze la solicitarea vreunui lider politic prorus de la Chișinău pentru a favoriza partidele pro-Kremlin la viitoarele alegeri parlamentare din Republica Moldova.

Şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas, a acuzat recent Rusia că „utilizează gazul ca armă” şi că duce un „război hibrid” în Republica Moldova, unde regiunea separatistă prorusă Transnistria nu mai este aprovizionată cu gaze ruseşti de la începutul lunii ianuarie. „Rusia continuă să utilizeze gazul ca armă, iar Republica Moldova este din nou ţinta războiului său hibrid”, a denunţat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate.
Kaja Kallas a precizat că, în cursul unei discuţii telefonice cu premierul moldovean Dorin Recean, a „reafirmat solidaritatea de neclintit” a Uniunii Europene pentru Republica Moldova. „Datorită sprijinului UE, Republica Moldova rămâne rezilientă şi bine conectată la reţelele energetice europene”, a asigurat Kallas.
Teritoriul Republicii Moldova controlat de Chişinău este ferit pentru moment de întreruperi de curent, dar depinde în mare parte pentru nevoile sale de electricitate de centrala termică Cuciurgan, situată în Transnistria.
„Rusia are un singur scop: să provoace instabilitate în regiune şi mai ales să influenţeze rezultatele alegerilor legislative preconizate să aibă loc în toamnă”, a denunţat premierul moldovean Dorin Recean în faţa presei străine.
Însă după încheierea tranzitului ucrainean, Moscova ar putea „livra gaze prin gazoductul TurkStrem, dar refuză să o facă”, a atras atenţia prim-ministrul moldovean, al cărui guvern proeuropean a acuzat Moscova că doreşte să provoace o criză umanitară în regiunea transnistreană.

Prezență militară rusă, contestată

În declaraţii făcute, în format online, pentru peste 30 de jurnalişti din SUA, Asia şi Europa, interesaţi de situaţia din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, Dorin Recean a afirmat că Kremlinul îşi doreşte un guvern prorus la Chişinău în viitor, ceea ce i-ar permite să-şi consolideze prezenţa militară în regiunea transnistreană. Federaţia Rusă deţine un contingent de aproximativ 1.500 de soldaţi pe teritoriul din stânga Nistrului, dintre care o parte acţionează ca „pacificatori”. Obiectivul nostru este ca „Rusia să-şi retragă trupele şi să permită Chişinăului să administreze corespunzător regiunea şi să ofere serviciile publice de care oamenii au nevoie”, a menţionat şeful guvernului moldovean.
Gazul rusesc care tranzita Ucraina era livrat inclusiv către compania Moldovagaz, toate volumele fiind direcţionate spre Transnistria. În noiembrie, autorităţile de la Chişinău au discutat cu conducerea concernului rus Gazprom despre continuarea livrărilor pe ruta transbalcanică, însă compania nu a dat curs propunerii. Astfel, în prima zi a anului 2025, în pofida angajamentelor contractuale, Gazprom a încetat să mai furnizeze gaz pentru Transnistria, invocând neachitarea unei datorii care nu a fost confirmată în urma efectuării unui audit internaţional.
În Transnistria, conform aşa-ziselor autorităţi locale, 72.000 de gospodării au rămas fără gaze, iar 1.500 de blocuri de locuit nu au încălzire şi apă caldă din cauza încetării livrărilor de la Gazprom. Centrala de la Cuciurgan a trecut la producţia de curent electric pe bază de cărbune, însă, începând cu 3 ianuarie au loc zilnic deconectări „în evantai” din cauză că producţia este depăşită de consumul de energie electrică.

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Concurs eseuri